ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție

Sursă originală

CSJ 23.09.2020

3ra-360/20 — contestarea actelor administrative

HOTĂRÂRE

23.09.2020

Pe scurt

Instanță: Curtea Supremă de Justiție
Obiect: contestarea actelor administrative
Temei legal: Temeiurile inadmisibilitătii recursului

RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX

Citează această cauză

3ra-360/20 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-360/2020

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)

Î N C H E I E R E

23 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Gheorghe Marchitan,

Igor Vornicescu, Iurie Hârbu, Serghei Gubenco, Liliana Andriaș, Sergiu Lebediuc,

Valeriu Gîscă, Aurica Us, Ștefan Niță, Mihail Moraru, Ghenadie Bîrnaz, Serghei

Popovici, Gheorghe Gorun, Garri Bivol, Victor Orîndaș,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererile de chemare în

judecată depuse de Gheorghe Marchitan, Igor Vornicescu, Iurie Hârbu, Serghei

Gubenco, Liliana Andriaș, Sergiu Lebediuc, Valeriu Gîscă, Aurica Us, Ștefan Niță,

Mihail Moraru, Ghenadie Bîrnaz, Serghei Popovici, Gheorghe Gorun, Garri Bivol

și Victor Orîndaș împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terțului

Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la contestarea actelor

administrative și constatarea încălcării articolului 6 § 1 CEDO,

împotriva hotărârii din 11 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și

încheierii din 04 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 04 octombrie 2016, Gheorghe Marchitan, reprezentat de avocatul Vadim

Marchitan, a depus în Curtea Supremă de Justiție cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, solicitând anularea hotărârii

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 607/25 din 20 septembrie 2016 cu privire

la examinarea în ședință închisă a sesizărilor Procurorului General interimar,

Eduard Harunjen referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea acțiunilor de

urmărire penală în privința unor judecători și ex-judecători și anularea hotărârii

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 608/25 din 20 septembrie 2016 cu privire

la sesizările Procurorului General interimar, Eduard Harunjen, referitor la

eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința

unor judecători și ex-judecători.

În motivarea acțiunii depuse Gheorghe Marchitan a indicat că, prin hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 607/25 din 20 septembrie 2016, s-a dispus

examinarea în ședință închisă a sesizării Procurorului General interimar, Eduard

Harunjen referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea acțiunilor de urmărire

penală în privința unor judecători și ex-judecători.

La aceeași dată, prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 608/25

din 20 septembrie 2016, s-a eliberat acordul pentru efectuarea acțiunilor de

urmărire penală – reținere, aducere silită, arestare și percheziție în privința

judecătorilor Bivol Garri, Niță Ștefan, Orîndaș Victor, Gubenco Serghei, Lebediuc

Sergiu, Popovici Serghei, Bîrnaz Ghenadie, Hîrbu Iurie, Andriaș Liliana, Gîsca

Valeriu, Gorun Gheorghe, Us Aurica, Țurcanu Iurie, Vornicescu Igor, Moraru

Mihail, inclusiv a judecătorului în demisie Marchitan Gheorghe de la Judecătoria

Căușeni.

Consideră hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii nr. 607/25 și 608/25

din 20 septembrie 2016 ca neîntemeiate și ilegale, urmând a fi anulate de instanța

de judecată.

Astfel, Consiliul Superior al Magistraturii neîntemeiat a dispus examinarea

sesizării Procurorului General interimar, Eduard Harunjen în ședință închisă,

întrucât, ședința închisă se referă la terțele persoane și publicul larg, dar nu și la

persoanele în privința cărora s-au adoptat hotărârile. La examinarea sesizărilor

Procurorului General interimar, Eduard Harunjen, Consiliul Superior al

Magistraturii a încălcat dreptul la un proces echitabil al reclamantului or, sesizările

au fost examinate în lipsa judecătorilor vizați, contrar pct. 6.10–6.13 și pct. 9.6 din

Regulamentul cu privire la organizarea Consiliului Superior al Magistraturii, fiind

admisă o ingerință în realizarea drepturilor la apărare.

Consiliul Superior al Magistraturii urma să examineze propunerea

Procurorului General interimar, Eduard Harunjen sub aspectul respectării

condițiilor sau a circumstanțelor prevăzute de Codul de procedură penală, dar și a

principiilor statuate în documentele internaționale cu privire la răspunderea

judecătorilor, a garanțiilor procedurale prevăzute de art. 6 CEDO, așa după cum

este indicat în pct. 36 al Hotărârii Curții Constituționale din 02 iulie 2013 privind

controlul constituționalității unor prevederi ale Legii cu privire la Consiliul

Superior al Magistraturii. Contrar acestor obligații, Consiliul Superior al

Magistraturii și-a dat formal acordul la pornirea urmăririi penale, fără a verifica

condițiile sau circumstanțele prevăzute de Codul de procedură penală, încălcări

care atrag în consecință anularea hotărârii contestate.

Hotărârile contestate a Consiliului Superior al Magistraturii nu au fost

motivate, prin ce a fost încălcat dreptul reclamantului la un proces echitabil (f.d. 4-

7, vol.I).

La 11 octombrie 2016 și 06 noiembrie 2016, avocatul Vadim Marchitan, în

interesele lui Gheorghe Marchitan, a depus cerere de completare a circumstanțelor

și temeiurilor din cererea de chemare în judecată (f.d. 53-55, vol.I; f.d. 1-4, vol.X).

La 05 octombrie 2016, Sergiu Lebediuc, reprezentat de avocatul Victor

Mazniuc, a depus în Curtea Supremă de Justiție cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, solicitând anularea hotărârii

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 608/25 din 20 septembrie 2016 în partea

ce se referă la eliberarea acordului pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală

– de reținere, de aducere silită, de arestare și de percheziționare în privința

judecătorului Judecătoriei Militare, Sergiu Lebediuc, suspendarea din funcția de

judecător a judecătorului Sergiu Lebediuc, ca fiind emisă cu încălcarea procedurii

de emitere/adoptare și constatarea încălcării art. 6 § 1 din Convenția Europeană

pentru Drepturile Omului, în cazul reclamantului prin afectarea procedurii de

emitere/adoptare a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 608/25 din 20

septembrie 2016 (f.d. 77-84, vol.I).

În motivarea acțiunii depuse Sergiu Lebediuc a indicat că, prin hotărârea nr.

608/25 din 20 septembrie 2016, urmare a examinării sesizărilor Procurorului

General interimar, Eduard Harunjen, referitor la eliberarea acordului pentru

efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința unor judecători și ex-

judecători și audierii informației membrului Consiliului, Victor Micu, Plenul

Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât eliberarea acordului pentru

efectuarea acțiunilor de urmărire penală de reținere, de aducere silită, de arestare și

de percheziție în privința judecătorului Judecătoriei Militare, Sergiu Lebediuc.

În prealabil, la 20 septembrie 2016, prin hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 607/25, s-a dispus examinarea în ședință închisă a sesizării

nominalizate referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea acțiunilor de

urmărire penală în privința unor judecători și ex-judecători, drept temei fiind

invocate prevederile pct. 9.5 din Regulamentul cu privire la organizarea și

funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Însă, caracterul închis al

ședinței, potrivit spiritului legii, se referă în exclusivitate la terțele persoane și la

publicul larg și nici într-un mod la persoana problema căreia a fost supusă

examinării la ședința Consiliului Superior al Magistraturii din 20 septembrie 2016.

Consideră că în mod obligatoriu, potrivit acestei norme imperative, urma a fi

citat pentru participare la ședința închisă a Consiliului Superior al Magistraturii în

cazul său, pentru a fi exclusă afectarea dreptului la un proces echitabil și dreptului

la apărare, protejate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, dar, și

eliminate oricare dubii în partea ce ține de respectarea întocmai a exigențelor

principiului inviolabilității judecătorului vizat în procedura de emitere/adoptare a

hotărârii nr. 608/25 din 20 septembrie 2016.

A arătat că, citarea sa la ședința Consiliului Superior al Magistraturii din 20

septembrie 2016, era obiectiv impusă și pentru a exclude împrejurările din care

părțile ar putea pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea magistraților investiți

cu soluționarea problemei în care era vizat, pentru a pune în valoare interesele

majore ale justiției, care într-o societate democratică urmează să se fundamenteze

pe o încredere fermă din partea justițiabilului.

În acest context, s-a susținut că, în calitatea sa de persoană problema căreia a

fost examinată în ședința Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea

respectării principiilor statuate în documentele internaționale cu privire la

răspunderea judecătorilor, a garanțiilor procedurale prevăzute de art. 6 CEDO,

exceptând problemele ce țin de calitatea și veridicitatea materialelor prezentate,

reclamantul era în drept să participe în cadrul procedurii de emitere/adoptare a

hotărârii nr. 608/25 din 20 septembrie 2016, sub aspectul respectării condițiilor și a

circumstanțelor prevăzute de Codul de procedură penală, pentru dispunerea

efectuării acțiunilor de urmărire penală de reținere, aducere silită, arestare și

percheziție în privința sa.

S-a invocat că, în cadrul procedurii de emitere/adoptare a hotărârii nr. 608/25

din 20 septembrie 2016, reclamantul a fost afectat în drepturile și interesele sale

legale, prin faptul că nu a fost citat în mod obligatoriu la ședința închisă a

Consiliului Superior al Magistraturii și nu i s-a asigurat dreptul de a cunoaște

conținutul sesizării, de a prezenta explicațiile sale, probele și justificările pe care le

considera necesare sau care demonstrau sau infirmau anumite fapte invocate în

sesizare sau relevante sesizării, nu i s-a asigurat dreptul la recuzare, dreptul de a fi

asistat de un avocat sau de un reprezentant al său și alte garanții indispensabile

apărării sale, protejate de Constituția Republicii Moldova.

Reclamantul a insistat că, din conținutul hotărârii nr. 608/25 din 20

septembrie 2016, procesul-verbal, imprimările audio ale ședinței închise a

Consiliului Superior al Magistraturii nu rezultă că în cadrul procedurii de

emitere/adoptare a acesteia ar fi fost supusă examinarea sesizării Procurorului

General sub aspectul respectării condițiilor sau a circumstanțelor prevăzute de

Codul de procedură penală, la dispunerea efectuării acțiunilor de urmărire penală,

de reținere, aducere silită, arestare și de percheziție în privința sa, fapt care în

opinia reclamantului evidențiază caracterul formal al dării acordului solicitat.

Totodată, a indicat că, în cadrul ședinței Consiliului Superior al Magistraturii

nu a fost pusă în discuție chestiunea participării persoanei problema căreia a fost

examinată, fie reprezentantului acestuia.

A invocat că, afirmațiile din sesizare constituie aprecieri arbitrare, sunt

exprimate sub forma unor enunțuri generale nedezvoltate, poartă un caracter

declarativ și nu au putut constitui temei pentru admiterea ei. Bănuiala rezonabilă

invocată de autorul sesizării presupune existența faptelor sau a informațiilor care ar

convinge un observator obiectiv că judecătorul Sergiu Lebediuc ar fi putut săvârși

infracțiunea, iar singurul fapt că o bănuială este presupusă cu bună-credință nu

poate fi suficient.

Eliberarea acordului solicitat, o consideră ilegală, deoarece dânsul a pus în

mod inadmisibil la îndoială legalitatea ordonanței judecătorești irevocabile,

neexistând o îndoială rezonabilă că ar fi comisă presupusa infracțiune, deoarece,

alegațiile din sesizare au la bază doar ordonanța judecătorească din 18 august 2011,

emisă în calitatea sa de judecător, care are autoritatea lucrului judecat și, fiind o

hotărâre legală în fond, necontestată de părțile în litigiu, executată în ordinea

stabilită, nu poate fi casată sau modificată doar din motive formale.

A relatat că, sesizarea privind obținerea acordului pentru efectuarea acțiunilor

de urmărire penală de reținere, aducere silită, arestare și de percheziție în privința

judecătorului la Judecătoria Militară, Sergiu Lebediuc a pus în discuție o soluție

irevocabilă, iar persoana problema căreia a fost examinată a fost lipsită în mod

arbitrar de posibilitatea legală de a opune în cadrul procedurii de emitere/adoptare

a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 60/25 din 20 septembrie 2016

propriile argumente (f.d. 77-84, vol.I).

Prin încheierea din 06 octombrie 2016 a Curții Supreme de Justiție s-a respins

ca neîntemeiată cererea înaintată de Sergiu Lebediuc privind aplicarea măsurii de

asigurare a acțiunii prin suspendarea executării hotărârii Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 608/25 din 20 septembrie 2016 cu privire la sesizările

Procurorului General interimar, Eduard Harunjen, referitor la eliberarea acordului

pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința unor judecători și ex-

judecători (f.d. 103-105, vol.I).

Prin încheierea din 07 octombrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, corectată

prin încheierea din 14 octombrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, s-a conexat

într-o singură procedură cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de

Gheorghe Marchitan împotriva Consiliului Superior al Magistraturii și cauza civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Lebediuc împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii (f.d. 106-107, 109-111, vol.I).

La 05 octombrie 2016, Serghei Gubenco, reprezentat de avocatul Gheorghe

Ulianovschi, a depus în Curtea Supremă de Justiție cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, solicitând anularea hotărârii

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 608/25 din 20 septembrie 2016 în partea în

care s-a eliberat acordul pentru reținerea, aducerea silită, arestarea și percheziția

judecătorului în Judecătoria Comrat, Serghei Gubenco și s-a dispus suspendarea

acestuia din funcția de judecător (f.d. 126-128, vol.I).

În susținerea acțiunii depuse s-a indicat că, prin hotărârea Consiliului Superior

al Magistraturii nr. 608/25 din 20 septembrie 2016, s-au admis sesizările

Procurorului General interimar, Eduard Harunjen și s-a eliberat acordul pentru

efectuarea acțiunilor de urmărire penală de reținere, de aducere silită, de arestare și

de percheziție în privința a 16 judecători și ex-judecători, printre care și în privința

judecătorului Serghei Gubenco, judecător la Judecătoria Comrat. Prin aceeași

hotărâre, s-a hotărât suspendarea din funcție a 8 judecători, inclusiv a judecătorului

Serghei Gubenco.

Consiliul Superior al Magistraturii a examinat sesizările depuse împreună și a

adoptat o singură hotărâre în privința tuturor judecătorilor vizați în sesizare.

Hotărârea contestată a fost adoptată în exclusivitate în baza sesizărilor și a

ordonanțelor Procurorului General interimar, Eduard Harunjen din 15 septembrie

2016, privind pornirea urmăririi penale în privința judecătorilor, fără a se expune

asupra fiecărei sesizări în parte.

Reclamantul a indicat că, Consiliul Superior al Magistraturii a menționat în

hotărâre că a examinat sesizările Procurorului General interimar, Eduard Harunjen,

doar sub aspectul respectării condițiilor și circumstanțelor prevăzute de Codul de

procedură penală pentru dispunerea efectuării acțiunilor de urmărire penală, fără a

indica care sunt aceste condiții și circumstanțe prevăzute de Codul de procedură

penală și fără a specifica aplicabilitatea lor față de fiecare judecător pentru a

dispune reținerea, arestarea, aducerea silită și percheziționarea lor.

Totodată, sesizările Procurorului General interimar au fost examinate în lipsa

judecătorilor vizați, fără citarea acestora, deși, la examinarea problemelor ce

urmează a fi soluționate în ședința Consiliului Superior al Magistraturii, sunt

ascultate persoanele în privința cărora problemele se examinează, aceste persoane

având dreptul să participe la cercetarea documentelor și altor documente necesare,

precum și dreptul de a recuza unul sau mai mulți membri ai Consiliului. Contrar

acestor prevederi ale Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, absolut

necesare pentru respectarea procedurii de emitere și adoptare a hotărârii, Consiliul

nu a citat judecătorii vizați în sesizări, iar hotărârea contestată a fost emisă și

adoptată fără participarea lor, lipsindu-i astfel pe judecători, și în particular pe

judecătorul Serghei Gubenco de a-și apăra drepturile și libertățile sale cerute de

Procurorul General interimar de a fi limitate în sesizări. Procurorul General

interimar în sesizări a cerut acordul de a reține, a aresta, a aduce silit și de a

percheziționa 16 judecători, din motiv că acești judecători au adoptat unele

ordonanțe judecătorești irevocabile, expres indicate în sesizări, care în opinia lor

sunt neîntemeiate și ilegale și au fost adoptate cu scopul de a contribui la săvârșirea

infracțiunii de spălare de bani. A invocat că, Procurorul General interimar în

sesizarea în privința judecătorului Serghei Gubenco a solicitat acordul la reținerea,

arestarea, aducerea silită și percheziția judecătorului vizat, din motivul că, în

materialele cauzei există o bănuială rezonabilă privind complicitatea judecătorului

Serghei Gubenco la săvârșirea infracțiunii de spălare de bani prevăzută de art. 42

alin. (5), art. 243 alin. (3) lit. b) Codul penal, pentru care în privința lui prin

ordonanța din 15 noiembrie 2016, a fost pornită urmărirea penală.

Fapta pentru care a fost pornită urmărirea penală și probele care confirmă

bănuiala rezonabilă că judecătorul Serghei Gubenco a săvârșit această faptă,

conform sesizării rezumativ se reduce la următoarele: la 10 decembrie 2010, la

Judecătoria Comrat cu cerere privind eliberarea ordonanței judecătorești s-a adresat

Seabon Limited 122-126 Tooley Street London SEI 2 TU privind încasarea sumei

de 200 000 000 dolari SUA în mod solidar de la 3 debitori, unul aflat pe teritoriul

raionului Comrat, iar doi aflați pe teritoriul Federației Ruse. Examinând cererea

menționată, judecătorul Serghei Gubenco prin ordonanța judecătorească din 14

decembrie 2010, a admis cererea creditorului și a încasat suma de 200 000 000

dolari de la debitori. Această ordonanță judecătorească irevocabilă a fost pusă în

executare și executată de către executorul judecătoresc Olga Buzadji. Verificând

legalitatea acestei ordonanțe judecătorești irevocabile în baza materialelor din

dosarul civil enunțat, Procurorul General interimar în sesizare a considerat că

ordonanța judecătorească irevocabilă din 14 decembrie 2010, este neîntemeiată și

contravine prevederilor Capitolului IV, art. 130, 169, 170, 345 și 348 din Codul de

procedură civilă, precum și a bazei probatorii în cauză. Din aceste motive, în

opinia Procurorului General interimar, judecătorul Serghei Gubenco urma să

dispună respingerea cererilor creditorilor.

În așa mod, în exclusivitate în baza materialelor dosarului civil nr. 2p-

497/2010, Procurorul General interimar, declarând personal ordonanța

judecătorească din 14 decembrie 2010, ca neîntemeiată și ilegală, contrară

dispozițiilor Codului de procedură civilă, a recunoscut-o drept probă care în opinia

lui confirmă existența unei bănuieli rezonabile privind săvârșirea de către

judecătorul Serghei Gubenco a infracțiunii de coparticipare la spălarea de bani în

sumă de peste 200 000 000 dolari SUA, prevăzută de art. 42 alin. (5), art. 243 alin.

(3) lit. b) Codul Penal.

În opinia sa, aceste constatări ale Procurorului General interimar din sesizare,

referitoare la existența unei bănuieli rezonabile privind săvârșirea de către

judecătorul Serghei Gubenco a infracțiunii imputate și la existența din partea lui că

el ar putea obstrucționa buna desfășurare a urmăririi penale în cauză, nu se bazează

pe probe concrete ce se conțin în materialele dosarului penal. Ele se întemeiază în

exclusivitate pe presupunerile procurorului bazate pe constatări făcute de el în baza

opiniilor sale personale, referitoare la ilegalitatea ordonanței judecătorești

irevocabile din 14 decembrie 2010, cu încălcarea flagrantă a prevederilor

Constituției și prevederilor CEDO, legii de procedură civilă și legii de procedură

penală ce garantează dreptul judecătorului Serghei Gubenco la inviolabilitatea

personală asigurat prin principiile independenței și prezumției imparțialității

judecătorului la înfăptuirea justiției, și, în special, la adoptarea hotărârilor

judecătorești irevocabile.

A arătat că, Procurorul General interimar în sesizare nu a indicat nici o probă

care ar confirma afirmațiile lui că există o bănuială rezonabilă privind săvârșirea de

către judecătorul Serghei Gubenco a infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art.

243 alin. (3) lit. b) Codul Penal, și necesitatea reținerii și aplicării în privința lui a

măsurii preventive – arestarea preventivă în legătură cu această informație. Mai

mult, judecătorul Serghei Gubenco nici nu poate fi reținut, arestat, adus silit și nici

percheziționat, deoarece, există o circumstanță prevăzută de art. 275 pct. 7) Codul

de procedură penală, care exclude urmărirea penală și respectiv efectuarea acestor

acțiuni procesuale în privința lui.

Corespunzător, reclamantul Serghei Gubenco a susținut caracterul ilegal și

neîntemeiat al hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 608/25 din 20

septembrie 2016, solicitând anularea acesteia în partea ce îl vizează pe judecătorul

Judecătoriei Comrat, Serghei Gubenco (f.d. 126-128, vol.I).

Prin încheierea din 07 octombrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, corectată

prin încheierea din 14 octombrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, s-a conexat

într-o singură procedură cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de

Gheorghe Marchitan împotriva Consiliului Superior al Magistraturii și cauza civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Gubenco împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii (f.d. 149-150, 152-154, vol.I).

La 05 octombrie 2016, Aurica Us, reprezentată de avocatul Sofiana Tocari, a

depus în Curtea Supremă de Justiție cerere de chemare în judecată împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii, completată prin cererea din 11 octombrie

2016, solicitând anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 607/25

din 20 septembrie 2016 cu privire la examinarea în ședință închisă a sesizărilor

Procurorului General interimar Eduard Harunjen referitor la eliberarea acordului

pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală în privința unor judecători și ex-

judecători, și anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 608/25 din

20 septembrie 2016 la sesizările Procurorului General interimar, Eduard Harunjen

prin care s-a decis eliberarea acordului pentru efectuarea acțiunilor de urmărire

penală de reținere, de aducere silită, de arestare și de percheziție în privința ex-

judecătorului Aurica Us, Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău (f.d. 180-183, 221,

vol.I).

În motivarea acțiunii depuse Aurica Us a indicat că, la 20 septembrie 2016,

prin hotărârea nr. 607/25 Consiliul Superior al Magistraturii a dispus examinarea în

ședință închisă a sesizărilor Procurorului General interimar, Eduard Harunjen

referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală în

privința unor judecători și ex-judecători.

La aceeași dată, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat și hotărârea nr.

608/25, prin care a eliberat acordul pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală

de reținere, de arestare și de percheziție în privința judecătorilor și ex-judecătorului

Us Aurica, Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău, la sesizarea Procurorului General

interimar, Eduard Harunjen.

A susținut că, în motivarea necesității examinării sesizării Procurorului

General interimar în ședință închisă, președintele Consiliului Superior al

Magistraturii, Victor Micu a invocat că sesizările Procurorului General interimar

conțin informații care ar putea prejudicia mersul anchetei, fiind invocate și

prevederile pct. 9.5 din Regulamentul cu privire la organizarea Consiliului

Superior al Magistraturii. Însă, reclamanta consideră că ședința închisă se referă la

terțele persoane și publicului larg, însă nu și la persoanele în privința cărora s-au

adoptat hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii contestate, în vederea

excluderii oricărui element arbitrariu și abuziv al drepturilor judecătorilor și ex-

judecătorilor vizați în sesizări.

A menționat că, sesizările Procurorului General interimar au fost examinate

cu derogare de la garanțiile unui proces echitabil, persoanele în privința cărora au

fost înainte sesizările fiind examinate în lipsa acestora. Consiliul Superior al

Magistraturii urma să examineze sesizarea Procurorului General interimar sub

aspectul respectării condițiilor sau a circumstanțelor prevăzute de Codul de

procedură penală, dar și a principiilor statuate în documentele internaționale cu

privire la răspunderea judecătorilor, a garanțiilor procedurale prevăzute de art. 6

CEDO.

A invocat că, prin Hotărârea Curții Constituționale din 02 iulie 2013 privind

controlul constituționalității unor prevederi ale Legii cu privire la Consiliul

Superior al Magistraturii, în pct. 43, Curtea a statuat că examinarea în drept a

hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii înseamnă verificarea deplină a

respectării de către Consiliul Superior al Magistraturii, în procesul examinării pe

fond a contestărilor și de adoptare a deciziilor, a tuturor garanțiilor procedurale

prevăzute de art. 6 CEDO. Din hotărârile contestate și extrasul din procesul-verbal

al ședinței Consiliului Superior al Magistraturii din 20 septembrie 2016, rezultă

darea formală a acordului, însă, nu reiese și verificarea condițiilor sau a

circumstanțelor prevăzute de Codul de procedură penală, ceea ce duce la nulitatea

hotărârilor. În opinia reclamantei, darea formală a acordului pentru atare măsuri

preventive aspre, este probată și de faptul că nu s-a ținut cont nici de vârsta

înaintată a persoanei, nici de personalitate și chiar nici de starea sănătății. Astfel,

drept rezultat al unei intervenții chirurgicale efectuate recent, starea sănătății fiind

șubredă, fiind necesară o monitorizare a sănătății de către medic, în dinamică a

stării acesteia.

Totodată, nu este clară sistarea demisiei ex-judecătorului Aurica Us, or, dânsa

a demisionat în legătură cu atingerea plafonului de vârstă, deci temeiul fiind unul

legal cu 3 ani anterior adoptării hotărârii contestate a Consiliului Superior al

Magistraturii. Astfel, hotărârea în cauză nu poate avea efect retroactiv.

Concomitent, s-a susținut că, hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii

nu au fost motivate suficient, și prin urmare, a fost adusă o atingere drepturilor sale

la apărare și la un recurs efectiv (f.d. 180-183, 221, vol.I).

La 04 octombrie 2016, Valeriu Gîscă, reprezentat de avocatul Marcel Gîscă, a

depus în Curtea Supremă de Justiție cerere de chemare în judecată împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii, completată ulterior prin cererea din 23

noiembrie 2016, solicitând anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii

nr. 607/25 din 20 septembrie 2016 cu privire la examinarea în ședință închisă a

sesizărilor Procurorului General interimar, Eduard Harunjen referitor la eliberarea

acordului pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală în privința unor

judecători și ex-judecători și anularea hotărârii Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 608/25 din 20 septembrie 2016 cu privire la sesizările

Procurorului General interimar, Eduard Harunjen, referitor la eliberarea acordului

pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința unor judecători și ex-

judecători, în partea ce se referă la judecătorul Valeriu Gîscă, Judecătoria Rîșcani,

mun.Chișinău (f.d. 4-7, vol.II; f.d. 168-170, vol.VIII).

În motivarea acțiunii depuse Valeriu Gîscă a indicat că, prin hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 607/25 din 20 septembrie 2016, s-a dispus

examinarea în ședință închisă a sesizării Procurorului General interimar, Eduard

Harunjen referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea acțiunilor de urmărire

penală în privința unor judecători și ex-judecători. Prin hotărârea Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 608/25 din 20 septembrie 2016, s-a eliberat acordul

pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală – reținere, aducere silită, arestare și

percheziție în privința judecătorilor Bivol Garii, Niță Ștefan, Orîndaș Victor,

Gubenco Serghei, Lebediuc Sergiu, Popovici Serghei, Bîrnaz Ghenadie, Hîrbu

Iurie, Andriaș Liliana, Gîsca Valeriu, Gorun Gheorghe, Us Aurica, Țurcanu Iurie,

Vornicescu Igor, Moraru Mihail, inclusiv a judecătorului în demisie Gîscă Valeriu

de la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău.

A indicat că, hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 607/25 din 20

septembrie 2016, este neîntemeiată, urmând a fi anulată, așa cum, ședința închisă

se referă la terțele persoane și publicul larg, dar nu și la persoanele în privința

cărora s-au adoptat hotărârile.

S-a susținut că, examinarea sesizării Procurorului General interimar în ședință

închisă, a fost contrară unui proces echitabil, fiind examinată fără participarea

reclamantului și fiind admisă o ingerință în realizarea drepturilor reclamantului la

apărare, drept protejat de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Referitor la hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 608/25 din 20

septembrie 2016, s-a indicat că, Consiliul Superior al Magistraturii urma să

examineze propunerea Procurorului General interimar, Eduard Harunjen sub

aspectul respectării condițiilor sau a circumstanțelor prevăzute de Codul de

procedură penală, dar și a principiilor statuate în documentele internaționale cu

privire la răspunderea judecătorilor, a garanțiilor procedurale prevăzute de art. 6

CEDO, așa după cum este indicat în pct. 36 al Hotărârii Curții Constituționale din

02 iulie 2013 privind controlul constituționalității unor prevederi ale Legii cu

privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

În opinia sa, Consiliul Superior al Magistraturii nu a respectat aceste garanții,

prin ce a admis încălcarea dreptului reclamantului la un proces echitabil.

Concomitent, s-a invocat că hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nu a

fost motivată, omisiune ce la fel aduce atingere dreptului reclamantului la un

proces echitabil (f.d. 4-7, vol.II).

Prin încheierea din 13 octombrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, s-a

transmis spre conexare într-o singură procedură, cauza civilă la cererea de chemare

în judecată depusă de Valeriu Gîscă împotriva Consiliului Superior al Magistraturii

cu cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Marchitan

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii (f.d. 38-39, vol.II).

La 05 octombrie 2016, Ștefan Niță, reprezentat de avocatul Dorel Rotaru, a

depus în Curtea Supremă de Justiție cerere de chemare în judecată împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea hotărârii Consiliului Superior

al Magistraturii nr. 607/25 din 20 septembrie 2016 cu privire la examinarea în

ședință închisă a sesizărilor Procurorului General interimar, Eduard Harunjen

referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală în

privința unor judecători și ex-judecători și a hotărârii nr. 608/25 din 20 septembrie

2016 cu privire la sesizările Procurorului General interimar, Eduard Harunjen

referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală

de reținere, de aducere silită, de arestare și de percheziție în privința unor

judecători și ex-judecători, inclusiv în privința judecătorului Ștefan Niță, de la

Curtea de Apel Chișinău.

În susținerea acțiunii depuse reclamantul Ștefan Niță a indicat că, hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 607/25 din 20 septembrie 2016 prin care s-

a dispus examinarea sesizărilor Procurorului General interimar în ședință închisă,

este neîntemeiată, urmând a fi anulată, or, ședința închisă se referă la terțele

persoane și la publicul larg, dar nu și la persoanele în privința cărora s-au adoptat

hotărârile Consiliului, în vederea excluderii oricărui element arbitrar și abuziv ale

drepturilor judecătorilor vizați în hotărâri.

Astfel, acționând în favoarea unui pretins interes al urmăririi penale, din

contul dreptului la un proces echitabil a judecătorilor vizați în sesizare, au fost

aduse restrângeri dreptului la un proces echitabil în sensul art. 6 CEDO, sesizarea

Procurorului General interimar contrar principiului publicității, examinându-se în

ședință închisă, fără participarea judecătorului vizat, așa cum, procedura în care a

avut loc examinarea sesizării Procurorului General interimar a fost una

defectuoasă.

A indicat că, hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 608/25 din 20

septembrie 2016, la fel este neîntemeiată și urmează a fi anulată, din următoarele

considerente. Astfel, din cuprinsul hotărârii nr. 608/25 din 20 septembrie 2016,

rezultă că sesizarea Procurorului General interimar a fost înregistrată la Consiliul

Superior al Magistraturii la 20 septembrie 2016, iar hotărârea emisă în rezultatul

acestei sesizări a fost emisă în aceeași zi, până la ora 10:00, fără existența și

examinarea notei informative a Inspecției Judiciare, care este obligatorie fără

excepție în asemenea cazuri. Întocmirea de către Inspecția Judiciară a notei

informative asupra sesizării era fizic imposibilă într-un termen atât de restrâns, de

una-două ore de la înregistrarea demersului până la adoptarea hotărârii. Mai mult,

în cadrul examinării sesizării, Inspecția Judiciară nu a solicitat de la judecătorul

Ștefan Niță careva explicații pe marginea sesizării.

A invocat că, din extrasul procesului-verbal al ședinței ordinare a Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii din 20 septembrie 2016, se constată că în

cadrul ședinței de examinare a demersului cu privire la eliberarea acordului

Consiliului Superior al Magistraturii pentru efectuarea acțiunilor de aducere silită,

reținere, percheziție și arestarea judecătorilor, Procurorul General interimar s-a

referit la Nota informativă a Curții Supreme de Justiție din 27 mai 2014, privind

examinarea cauzelor în procedura în ordonanță, ce vizează încasarea unor sume

considerabile de la agenți economici străini. Această notă informativă a fost

anexată la demersul Procurorului în Procuratura Anticorupție, Andrei Balan din 21

septembrie 2016 privind aplicarea măsurii preventive sub formă de arest preventiv

în privința învinuitului Ștefan Niță. Însă, dânsul consideră că această notă

informativă nu poate înlocui nota informativă a Inspecției Judiciare.

Reclamantul a menționat că, nota informativă, după cum rezultă inclusiv din

procesul-verbal al ședinței Consiliului Superior al Magistraturii din 20 septembrie

2016, a fost întocmită încă în anul 2014, fiind publicată și accesibilă publicului

larg. În pct. 1 al acestei note informative, nota în cauză a fost întocmită în legătură

cu necesitatea apărută, în afara Planului de activitate al Direcției generalizare și

sistematizare a practicii judiciare a Curții Supreme de Justiție pentru anul 2014 și

vizează practica examinării cauzelor în procedura în ordonanță referitoare la

încasarea unor sume considerabile de la agenții economici străini.

Respectiv, reclamantul a invocat că, nota informativă în cauză a fost semnată

de doi judecători coordonatori, precum și de către Șeful Direcției generalizare și

sistematizare a practicii judiciare a Curții Supreme de Justiție, pe când, în

conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la activitatea Consiliului

Superior al Magistraturii, acesta urma a fi semnată de către un inspector judecător.

Reclamantul a opinat că, Consiliul Superior al Magistraturii urma să

examineze propunerea Procurorului General interimar sub aspectul respectării

condițiilor sau a circumstanțelor prevăzute de Codul de procedură penală care pot

justifica aplicarea măsurilor de constrângere potrivit art. 165, 166 dar și a

principiilor statuate în documentele internaționale cu privire la răspunderea

judecătorilor, a garanțiilor procedurale prevăzute de art. 6 CEDO. Astfel, odată ce

Procurorul General interimar a solicitat acordul Consiliului Superior al

Magistraturii pentru aducerea silită, arestarea și percheziționarea judecătorilor,

urma ca hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii să conțină și argumente

clare referitor la fiecare acțiune procesuală în parte și pentru fiecare din judecătorii

vizați în parte, cu invocarea temeiurilor legale concrete în privința fiecărei acțiuni

procesuale în parte.

La caz, motivele au fost prezentate ca unele generale și abstracte, iar

necesitatea eliberării acordului la aplicarea arestului pe motiv că, judecătorii ar

putea să influențeze desfășurarea normală a procesului penal, să se eschiveze de la

urmărirea penală sau să influențeze stabilirea adevărului pe cauză, să se ascundă de

organul de urmărire penală, nu a fost probată de către Procurorul General interimar

sub nici o formă, iar Consiliul Superior al Magistraturii doar a acceptat poziția

procurorului, fără a scoate în evidență, a face trimitere la probele pertinente și

concludente ce impuneau fără echivoc o astfel de soluție, probe cu referire la

riscurile și temeiurile care ar legitima aplicarea măsurii preventive sub formă de

arest preventiv.

Pronunțând hotărârea contestată, Consiliul Superior al Magistraturii nu s-a

conformat cerințelor legale impuse obiectului deliberării în cadrul procedurilor

legale de asigurare a inviolabilității judecătorilor împotriva acțiunilor arbitrare de

urmărire penală, deliberarea fiind realizată exclusiv pe baza concluziilor

Procuraturii Generale expuse în sesizare, fără a fi verificate circumstanțele și fără a

fi luate în considerare condițiile impuse de prevederile Codului de procedură

penală, fraudând aparențele legale de garant al independenței puterii judiciare și

echitatea procedurilor derulate în fața Consiliului Superior al Magistraturii. Contrar

acestora, Consiliul Superior al Magistraturii nu a verificat respectarea condițiilor

sau a circumstanțelor prevăzute de Codul de procedură penală pentru dispunerea

pornirii urmăririi penale, reținerii, aducerii silite, arestării sau percheziției

judecătorilor reclamanți, ci a dat formal acordul pentru acțiunile enumerate, cu

încălcarea normelor legale.

O altă garanție, care la fel a fost încălcată la emiterea hotărârilor contestate, o

constituie obligația de motivare a hotărârilor de către Consiliul Superior al

Magistraturii, această obligație reprezentând o garanție a respectării legalității și

transparenței decizionale a autorității publice, totodată pentru garantarea

drepturilor reclamanților la apărare și la un recurs efectiv. În acest sens, a invocat

că, Consiliul Superior al Magistraturii urma să motiveze serios și convingător

adoptarea unor asemenea hotărâri dure, stabilind clar dacă există careva indici

referitor la o intenție a judecătorului, o încălcare gravă, or, potrivit pct. 20 din

Magna Carta a Judecătorilor CCJE-MS Consiliul Consultativ al Judecătorilor

Europei, pentru fapte legate de atribuțiile sale, dar care nu sunt comise cu intenție,

nu poate fi antrenată responsabilitatea penală a judecătorilor.

Referitor la suspendarea din funcție a judecătorului Ștefan Niță, ultimul a

indicat că, suspendarea din funcție a avut loc contrar legislației în vigoare, fără a fi

motivată această necesitate, și nu s-a făcut la demersul procurorului care

efectuează nemijlocit urmărirea penală – Andrei Balan.

Mai mult, s-a arătat că, dispunerea suspendării provizorii din funcție, potrivit

prevederilor legale, urmează a fi motivată cât de către procuror, atât și de către

administrația instituției unde activează persoana suspendarea căreia se solicită, fapt

ce rezultă și din Recomandarea CM/Rec(2010)12 a Comitetului Miniștrilor către

statele membre cu privire la judecători: independența, eficiența și

responsabilitățile. Iar conform pct. 28 al acestei recomandări, consiliile judiciare

trebuie să demonstreze cel mai înalt grad de transparență față de judecători și

societate, prin dezvoltarea unor proceduri prestabilite și prin decizii motivate.

Procurorul General interimar în cadrul ședinței Consiliului Superior al

Magistraturii din 20 septembrie 2016, nu a prezentat careva probe din care să

rezulte necesitatea și temeinicia suspendării din funcție a reclamantului. Mai mult,

Procurorul General interimar nici nu a solicitat suspendarea reclamantului din

funcție, or, din conținutul procesului-verbal al ședinței din 20 septembrie 2016,

rezultă că la întrebarea președintelui Consiliului Superior al Magistraturii către

Procurorul General interimar, Eduard Harunjen pentru care acțiuni de urmărire

penală concrete se solicită acordul Consiliului Superior al Magistraturii, acesta a

răspuns că le solicită pe toate la pachet și nu cunoaște care acțiuni vor fi

întreprinse. Din cuprinsul procesului-verbal al ședinței rezultă că, deși unul din

membrii Consiliului a invocat necesitatea cel puțin a discutării aspectului referitor

la suspendarea din funcție a judecătorilor, această întrebare așa și nu a fost

dezbătută de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii, cu invocarea unor

motive concrete trecându-se direct în mod abuziv la votare.

O altă încălcare care ar fi fost admisă la emiterea și adoptarea hotărârilor

contestate, o constituie și faptul că, în hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii nu au fost indicate rezultatele votării, iar lipsa reflectării în procesul-

verbal al rezultatului votării lipsește Consiliul Superior al Magistraturii de

posibilitatea dovedirii prin probe admisibile a confirmării procedurii de adoptare a

hotărârii pe marginea sesizării înaintate de Procurorul General interimar, precum și

rezultatele deliberării în vederea aprecierii legalității (f.d. 66-69, vol.II).

Prin încheierea din 13 octombrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, s-a

transmis spre conexare într-o singură procedură, cauza civilă la cererea de chemare

în judecată depusă de Ștefan Niță împotriva Consiliului Superior al Magistraturii

cu cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Marchitan

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii (f.d. 111-112, vol.II).

La 06 octombrie 2016, Igor Vornicescu a depus în Curtea Supremă de Justiție

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii

privind anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 607/25 din 20

septembrie 2016 cu privire la examinarea în ședință închisă a sesizării Procurorului

General interimar, Eduard Harunjen referitor la eliberarea acordului pentru

efectuarea acțiunilor de urmărire penală în privința unor judecători și ex-judecători,

și anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 608/25 din 20

septembrie 2016 la sesizarea Procurorului General interimar, Eduard Harunjen prin

care s-a eliberat acordul pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală, de

reținere, de aducere silită, de arestare și de percheziție în privința judecătorilor, și a

lui Vornicescu Igor, ex-judecător în Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău.

În motivarea acțiunii depuse Igor Vornicescu a indicat că, prin hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 607/25 din 20 septembrie 2016, s-a dispus

examinarea în ședință închisă a sesizării Procurorului General interimar, Eduard

Harunjen referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea acțiunilor de urmărire

penală în privința unor judecători și ex-judecători. La aceeași dată, prin hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 608/25 din 20 septembrie 2016, s-a

eliberat acordul pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală – reținere, aducere

silită, arestare și percheziție în privința ex-judecătorului Igor Vornicescu de la

Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău.

A arătat că, hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii nr. 607/25 și

608/25 din 20 septembrie 2016, sunt neîntemeiate, ilegale, urmând a fi anulate de

instanța de judecată, deoarece Consiliul Superior al Magistraturii neîntemeiat a

dispus examinarea sesizării Procurorului General interimar, Eduard Harunjen în

ședință închisă, întrucât, ședința închisă se referă la terțele persoane și publicul

larg, dar nu și la persoanele în privința cărora s-au adoptat hotărârile. Poziția dată a

reclamantului a fost justificată pe necesitatea excluderii oricărui element arbitrariu

și abuziv ale drepturilor judecătorilor vizați în hotărâre.

A indicat că, la examinarea sesizărilor Procurorului General interimar, Eduard

Harunjen, Consiliul Superior al Magistraturii a încălcat dreptul său la un proces

echitabil or, sesizările au fost examinate în lipsa judecătorilor vizați, contrar pct.

6.10-6.13 și pct. 9.6 din Regulamentul cu privire la organizarea Consiliului

Superior al Magistraturii, fiind admisă o ingerință în realizarea dreptului

reclamantului la apărare.

A menționat că, Consiliul Superior al Magistraturii urma să examineze

propunerea Procurorului General interimar, Eduard Harunjen sub aspectul

respectării condițiilor sau a circumstanțelor prevăzute de Codul de procedură

penală, dar și a principiilor statuate în documentele internaționale cu privire la

răspunderea judecătorilor, a garanțiilor procedurale prevăzute de art. 6 CEDO, așa

după cum este indicat în pct. 36 al Hotărârii Curții Constituționale din 02 iulie

2013 privind controlul constituționalității unor prevederi ale Legii cu privire la

Consiliul Superior al Magistraturii. Contrar acestor obligații, Consiliul Superior al

Magistraturii și-a dat formal acordul la pornirea urmăririi penale, fără a verifica

condițiile sau circumstanțele prevăzute de Codul de procedură penală, încălcări

care atrag în consecință anularea hotărârii contestate.

Reclamantul a menționat că, hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii

nu au fost motivate, prin ce a fost încălcat dreptul reclamantului la un proces

echitabil, dar nici nu au fost indicate rezultatele votării, contrar prevederilor art. 26

alin. (2) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii care stabilește

că, în procesul-verbal se vor consemna problemele puse la vot și rezultatele votării,

iar această încălcare atrage după sine nulitatea hotărârilor Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 607/25 și nr. 608/25 din 20 septembrie 2016 (f.d. 129-131, vol.II).

Prin încheierea din 13 octombrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, s-a

transmis spre conexare într-o singură procedură, cauza civilă la cererea de chemare

în judecată depusă de Igor Vornicescu împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii cu cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe

Marchitan împotriva Consiliului Superior al Magistraturii (f.d. 139-140, vol.II).

La 06 octombrie 2016, Liliana Andriaș a depus în Curtea Supremă de Justiție

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii,

concretizată prin cererea din 18 octombrie 2016, solicitând anularea hotărârii

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 607/25 din 20 septembrie 2016 cu privire

la examinarea în ședință închisă a sesizărilor Procurorului General interimar,

Eduard Harunjen referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea acțiunilor de

urmărire penală în privința unor judecători și ex-judecători, și anularea hotărârii

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 608/25 din 20 septembrie 2016 la

sesizările Procurorului General interimar, Eduard Harunjen, prin care s-a decis

eliberarea acordului pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală, de reținere, de

aducere silită, de arestare și de percheziție în privința ex-judecătorului Andriaș

Liliana, judecător al Judecătoriei Comerciale de Circumscripție (f.d. 157-160, 191-

197, vol.II).

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, prin hotărârea Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 607/25 din 20 septembrie 2016, s-a dispus examinarea

în ședință închisă a sesizării Procurorului General interimar, Eduard Harunjen

referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală în

privința unor judecători și ex-judecători. La aceeași dată, prin hotărârea Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 608/25 din 20 septembrie 2016, s-a eliberat acordul

pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală – reținere, aducere silită, arestare și

percheziție în privința ex-judecătorului Andriaș Liliana de la Judecătoria

Comercială de Circumscripție.

Consideră hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii nr. 607/25 și 608/25

din 20 septembrie 2016 neîntemeiate, ilegale, care urmează a fi anulate de instanța

de judecată, or, Consiliul Superior al Magistraturii neîntemeiat a dispus

examinarea sesizării Procurorului General interimar, Eduard Harunjen în ședință

închisă, întrucât, ședința închisă se referă la terțele persoane și publicul larg, dar nu

și la persoanele în privința cărora s-au adoptat hotărârile. Poziția dată a reclamantei

a fost justificată pe necesitatea excluderii oricărui element arbitrariu și abuziv ale

drepturilor judecătorilor vizați în hotărâre.

La examinarea sesizărilor Procurorului General interimar, Eduard Harunjen,

Consiliul Superior al Magistraturii a încălcat dreptul său la un proces echitabil, or,

sesizările au fost examinate în lipsa judecătorilor vizați, contrar pct. 6.10-6.13 și

pct. 9.6 din Regulamentul cu privire la organizarea Consiliului Superior al

Magistraturii, fiind admisă o ingerință în realizarea dreptului reclamantei la

apărare.

A menționat că, Consiliul Superior al Magistraturii urma să examineze

propunerea Procurorului General interimar, Eduard Harunjen sub aspectul

respectării condițiilor sau a circumstanțelor prevăzute de Codul de procedură

penală, dar și a principiilor statuate în documentele internaționale cu privire la

răspunderea judecătorilor, a garanțiilor procedurale prevăzute de art. 6 CEDO, așa

după cum este indicat în pct. 36 al hotărârii Curții Constituționale din 02 iulie 2013

privind controlul constituționalității unor prevederi ale Legii cu privire la Consiliul

Superior al Magistraturii. Contrar acestor obligații, Consiliul Superior al

Magistraturii și-a dat formal acordul la pornirea urmăririi penale, fără a verifica

condițiile sau circumstanțele prevăzute de Codul de procedură penală, încălcări

care atrag în consecință anularea hotărârii contestate.

Reclamanta Andriaș Liliana a menționat că, hotărârile Consiliului Superior al

Magistraturii nu au fost motivate, prin ce a fost încălcat dreptul său la un proces

echitabil, dar nici nu au fost indicate rezultatele votării, contrar prevederilor art. 26

alin. (2) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii care stabilește

că, în procesul-verbal se vor consemna problemele puse la vot și rezultatele votării,

iar această încălcare atrage după sine nulitatea hotărârilor Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 607/25 și nr. 608/25 din 20 septembrie 2016.

Neverificarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a necesității

admiterii sesizării Procurorului General interimar de efectuare a acțiunilor pentru

fiecare în parte, a condus la aceea că a fost efectuată percheziție la domiciliu, unde

este înregistrată și adresa juridică a Cabinetului Avocatului „Liliana Andriaș”.

Deținând contracte de asistență juridică cu mai multe persoane fizice și juridice,

care i-au încredințat acte ce conțin date cu caracter personal și comercial, pentru ce

s-a obligat să respecte confidențialitatea acestor date. Astfel Consiliul Superior al

Magistraturii nu a verificat legalitatea, rezonabilitatea și proporționalitatea

acțiunilor pentru care s-a dat acordul. Ca rezultat i-a fost încălcat dreptul garantat

de art. 8 CEDO, la respectarea vieții private, care include relațiile de natură

profesională, cât și problemele de protecție a onoarei și reputației.

Conform procesului-verbal al ședinței Consiliului Superior al Magistraturii nu

s-a pus în discuție întrebarea privind sistarea demisiei ex-judecătorilor, nu au avut

loc dezbateri pe marginea acestei întrebări, însă conform pct. 2 din hotărârea

nr.208/25 din 20 septembrie 2016 s-a hotărât sistarea demisiei ex-judecătorilor,

ceea ce confirmă nerespectarea procedurilor legale de către Consiliul Superior al

Magistraturii (f.d. 157-160, 191-197, vol.II).

Prin încheierea din 13 octombrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, s-a

transmis spre conexare într-o singură procedură, cauza civilă la cererea de chemare

în judecată depusă de Liliana Andriaș împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii cu cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe

Marchitan împotriva Consiliului Superior al Magistraturii (f.d. 177-178, vol.II).

La 17 octombrie 2016, Victor Orîndaș, reprezentat de avocatul Ana Leșan, a

depus în Curtea Supremă de Justiție cerere de chemare în judecată împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii, intervenient accesoriu Procuratura Generală,

solicitând anularea parțială a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr.

607/25 din 20 septembrie 2016 „Cu privire la propunerea Președintelui Consiliului

Superior al Magistraturii, Victor Micu, privind examinarea în ședință închisă a

sesizărilor Procurorului General interimar, Eduard Harunjen referitor la eliberarea

acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința unor

judecători și ex-judecători”, emisă în privința lui Orîndaș Victor și anularea

parțială a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 608/25 din 20

septembrie 2016 „Cu privire la sesizările Procurorului General interimar, Eduard

Harunjen referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de

urmărire penală în privința unor judecători și ex-judecători” emisă în privința lui

Victor Orîndaș.

În motivarea acțiunii depuse reclamantul a indicat că, prin decretul

Președintelui Republicii Moldova nr. 2093-IV din 29 ianuarie 2009, a fost numit în

funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă la Judecătoria

Economică de Circumscripție. Ulterior, prin hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 364/20 din 11 iunie 2012 „cu privire la transferarea judecătorului

de la instanțele cu un volum mai mic de lucru în instanțele cu un volum mai mare

de lucru”, judecătorul Orîndaș Victor a fost desemnat pentru examinarea cauzelor

civile, comerciale și de contencios administrativ la Judecătoria Centru, mun.

Chișinău. Iar prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 85/4 din 29

ianuarie 2013 cu privire la transferul temporar al judecătorilor Judecătoriei

Comerciale de Circumscripție, judecătorul Orîndaș Victor a fost transferat pe un

termen de 6 luni pentru examinarea cauzelor de drept comun de la Judecătoria

Centru, mun. Chișinău.

A indicat că, la 20 septembrie 2016, examinând propunerea președintelui

Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, privind examinarea în ședință

închisă a sesizărilor Procurorului General interimar, Eduard Harunjen referitor la

eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința

unor judecători și ex-judecători, Consiliul a dispus examinarea în ședință închisă a

sesizărilor Procurorului General interimar, Eduard Harunjen referitor la eliberarea

acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința unor

judecători și ex-judecători. La aceeași dată, examinând în ședință închisă sesizările

Procurorului General interimar, Eduard Harunjen referitor la eliberarea acordului

pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința unor judecători și ex-

judecători, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a adoptat hotărârea nr.

608/25 prin care a eliberat acordul pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală

de reținere, de aducere silită, de arestare și de percheziție în privința judecătorului

Orîndaș Victor de la Judecătoria Comercială de Circumscripție, precum și s-a

suspendat din funcția de judecător Orîndaș Victor de la Judecătoria Comercială de

Circumscripție.

A invocat că, acțiunile și actele Consiliului Superior al Magistraturii din 20

septembrie 2016, în partea ce-l vizează de Orîndaș Victor sunt vădit ilegale, emise

contrar legii și procedurii stabilite, Consiliul încălcând prevederile legale

imperative prevăzute de Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, atât

la procedura de emitere/adoptare a hotărârilor nr. 607/25 și nr. 608/25 din 20

septembrie 2016 (f.d. 202-204, vol.II).

Prin încheierea din 17 octombrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, s-a

transmis spre conexare într-o singură procedură, cauza civilă la cererea de chemare

în judecată depusă de Victor Orîndaș împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii cu cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe

Marchitan împotriva Consiliului Superior al Magistraturii (f.d. 217-218, vol.II).

La 04 octombrie 2016, Gheorghe Gorun a depus în Curtea Supremă de

Justiție cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii, solicitând anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr.

607/25 din 20 septembrie 2016 cu privire la examinarea în ședință închisă a

sesizărilor Procurorului General interimar, Eduard Harunjen referitor la eliberarea

acordului pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală în privința unor

judecători și ex-judecători și anularea hotărârii Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 608/25 din 20 septembrie 2016 cu privire la sesizările

Procurorului General interimar, Eduard Harunjen, referitor la eliberarea acordului

pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința unor judecători și ex-

judecători, în partea ce se referă la judecătorul Gorun Gheorghe, fost judecător la

Judecătoria Rîșcani, mun.Chișinău (f.d. 3-6, vol.III).

În susținerea acțiunii depuse reclamantul a indicat că, prin hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 607/25 din 20 septembrie 2016, s-a dispus

examinarea în ședință închisă a sesizării Procurorului General interimar, Eduard

Harunjen referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea acțiunilor de urmărire

penală în privința unor judecători și ex-judecători. Prin hotărârea Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 608/25 din 20 septembrie 2016, s-a eliberat acordul

pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală – reținere, aducere silită, arestare și

percheziție în privința inclusiv a judecătorului în demisie Gheorghe Gorun, fost

judecător al Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău.

Reclamantul Gorun Gheorghe a invocat precum că, hotărârea Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 607/25 din 20 septembrie 2016, este ilegală, care

lezează dreptul judecătorului la apărare. În motivarea necesității examinării

sesizării în ședință închisă s-a invocat prevederile pct.9.5 din Regulamentul cu

privire la organizarea Consiliului Superior al Magistraturii, și că în sesizările

procurorului s-ar conține informații ce ar putea prejudicia mersul anchetei, fără

însă a face referire la pretinsele informații. Totodată membrii Consiliului nu au dat

apreciere calității și veridicității materialelor prezentate de procuror, iar

judecătorilor nici măcar nu li s-a oferit posibilitate să se expună asupra demersului

Procurorului general interimar, și asupra aspectelor procedurale.

A indicat că, examinarea sesizării Procurorului General interimar în ședință

închisă, a fost contrară unui proces echitabil, fiind examinată fără participarea

reclamanților și fiind admisă o ingerință în realizarea drepturilor reclamantului la

apărare, drept protejat de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

A susținut că, la adoptarea hotărârii nr. 608/25 din 20 septembrie 2016,

Consiliul Superior al Magistraturii urma să examineze propunerea Procurorului

General interimar, Eduard Harunjen sub aspectul respectării condițiilor sau a

circumstanțelor prevăzute de Codul de procedură penală, dar și a principiilor

statuate în documentele internaționale cu privire la răspundere judecătorilor, a

garanțiilor procedurale prevăzute de art. 6 CEDO, așa după cum este indicat în pct.

36 al Hotărârii Curții Constituționale din 02 iulie 2013 privind controlul

constituționalității unor prevederi ale Legii cu privire la Consiliul Superior al

Magistraturii.

Reclamantul a indicat că, Consiliul Superior al Magistraturii nu a examinat

sesizarea Procurorului General interimar cu respectarea prevederilor Hotărârii

Curții Constituționale din 02 iulie 2013. S-a arătat că, instanța de judecată urmează

să verifice legalitatea, rezonabilitatea și proporționalitatea hotărârilor Consiliului

Superior al Magistraturii. Or, reieșind din textul hotărârilor nr. 607/5 și nr. 608/25

din 20 septembrie 2016 și extrasului procesului-verbal al ședinței Consiliului

Superior al Magistraturii, rezultă că pârâtul nu a verificat respectarea condițiilor

sau a circumstanțelor prevăzute de Codul de procedură penală pentru dispunerea

pornirii urmăririi penale, reținerii, aducerii silite, arestării sau percheziției

judecătorilor vizați, dar, a dat formal acordul pentru acțiunile enumerate, cu

încălcarea dispozițiilor legale (f.d. 3-6, vol.III).

Prin încheierea din 13 octombrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, s-a

transmis spre conexare într-o singură procedură, cauza civilă la cererea de chemare

în judecată depusă de Gheorghe Gorun împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii cu cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe

Marchitan împotriva Consiliului Superior al Magistraturii (f.d. 45-47, vol.III).

La 05 octombrie 2016, Iurie Hîrbu a depus în Curtea Supremă de Justiție

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii

privind anularea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii nr. 607/25 din 20

septembrie 2016 cu privire la examinarea în ședință închisă a sesizărilor

Procurorului General interimar, Eduard Harunjen referitor la eliberarea acordului

pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală în privința unor judecători și ex-

judecători, și anularea hotărârii nr. 608/25 din 20 septembrie 2016 la sesizările

Procurorului General interimar, Eduard Harunjen prin care s-a decis eliberarea

acordului pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală de reținere, de aducere

silită, de arestare și de percheziție în privința judecătorului Iurie Hîrbu de la

Judecătoria Telenești (f.d.56-58, vol.III).

În motivarea acțiunii depuse reclamantul a indicat că, prin hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 607/25 din 20 septembrie 2016, s-a dispus

examinarea în ședință închisă a sesizării Procurorului General interimar, Eduard

Harunjen referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea acțiunilor de urmărire

penală în privința unor judecători și ex-judecători. La aceeași dată, prin hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 608/25 din 20 septembrie 2016, s-a

eliberat acordul pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală – reținere, aducere

silită, arestare și percheziție în privința judecătorilor Iurie Hîrbu de la Judecătoria

Telenești.

Reclamantul Hîrbu Iurie a susținut că, hotărârile Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 607/25 și 608/25 din 20 septembrie 2016, sunt neîntemeiate,

ilegale, urmând a fi anulate de instanța de judecată, așa cum, Consiliul Superior al

Magistraturii neîntemeiat a dispus examinarea sesizării Procurorului General

interimar, Eduard Harunjen în ședință închisă, întrucât, ședința închisă se referă la

terțele persoane și publicul larg, dar nu și la persoanele în privința cărora s-au

adoptat hotărârile. Poziția dată a reclamantului a fost justificată pe necesitatea

excluderii oricărui element arbitrariu și abuziv ale drepturilor judecătorilor vizați în

hotărâre.

A menționat că, la examinarea sesizărilor Procurorului General interimar,

Eduard Harunjen, Consiliul Superior al Magistraturii i-a încălcat dreptul la un

proces echitabil, or, sesizările au fost examinate în lipsa judecătorilor vizați,

contrar pct. 6.10-6.13 și pct. 9.6 din Regulamentul cu privire la organizarea

Consiliului Superior al Magistraturii, fiind admisă o ingerință în realizarea

drepturilor reclamantului la apărare.

Reclamantul a menționat că, Consiliul Superior al Magistraturii urma să

examineze propunerea Procurorului General interimar, Eduard Harunjen sub

aspectul respectării condițiilor sau a circumstanțelor prevăzute de Codul de

procedură penală, dar și a principiilor statuate în documentele internaționale cu

privire la răspundere judecătorilor, a garanțiilor procedurale prevăzute de art. 6

CEDO, așa după cum este indicat în pct. 36 al Hotărârii Curții Constituționale din

02 iulie 2013 privind controlul constituționalității unor prevederi ale Legii cu

privire la Consiliul Superior al Magistraturii. Contrar acestor obligații, Consiliul

Superior al Magistraturii și-a dat formal acordul la pornirea urmăririi penale, fără a

verifica condițiile sau circumstanțele prevăzute de Codul de procedură penală,

încălcări care atrag în consecință anularea hotărârii contestate. S-a arătat că,

hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii nu au fost motivate, prin ce a fost

încălcat dreptul reclamantului la un proces echitabil, dar nici nu au fost indicate

rezultatele votării, contrar prevederilor art. 26 alin. (2) din Legea cu privire la

Consiliul Superior al Magistraturii care prevede că, în procesul-verbal se vor

consemna problemele puse la vot și rezultatele votării, iar această încălcare atrage

după sine nulitatea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii nr. 607/25 și

nr. 608/25 din 20 septembrie 2016 (f.d.56-58, vol.III).

La 05 octombrie 2016, Mihail Moraru a depus în Curtea Supremă de Justiție

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii

privind anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 607/25 din 20

septembrie 2016 cu privire la examinarea în ședință închisă a sesizărilor

Procurorului General interimar, Eduard Harunjen prin care s-a decis eliberarea

acordului pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală în privința unor

judecători și ex-judecători și nr. 608/25 din 20 septembrie 2016 la sesizările

Procurorului General interimar, Eduard Harunjen prin care s-a decis eliberarea

acordului pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală de reținere, de aducere

silită, de arestare și de percheziție în privința judecătorilor, inclusiv a judecătorului

Moraru Mihail de la Judecătoria Ungheni (f.d. 91-93, vol.III).

În motivarea acțiunii depuse, Mihail Moraru a indicat că, prin hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 607/25 din 20 septembrie 2016, s-a dispus

examinarea în ședință închisă a sesizării Procurorului General interimar, Eduard

Harunjen referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea acțiunilor de urmărire

penală în privința unor judecători și ex-judecători. La aceeași dată, prin hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 608/25 din 20 septembrie 2016, s-a

eliberat acordul pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală – reținere, aducere

silită, arestare și percheziție în privința judecătorilor Moraru Mihail de la

Judecătoria Ungheni.

Consideră hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii nr. 607/25 și 608/25

din 20 septembrie 2016 neîntemeiate, ilegale, urmând a fi anulate de instanța de

judecată, așa cum, Consiliul Superior al Magistraturii neîntemeiat a dispus

examinarea sesizării Procurorului General interimar, Eduard Harunjen în ședință

închisă, întrucât, ședința închisă se referă la terțele persoane și publicul larg, dar nu

și la persoanele în privința cărora s-au adoptat hotărârile. Poziția dată a

reclamantului a fost justificată pe necesitatea excluderii oricărui element arbitrariu

și abuziv ale drepturilor judecătorilor vizați în hotărâre.

A menționat că, la examinarea sesizărilor Procurorului General interimar,

Eduard Harunjen, Consiliul Superior al Magistraturii a încălcat dreptul la un proces

echitabil, or, sesizările au fost examinate în lipsa judecătorilor vizați, contrar pct.

6.10-6.13 și pct. 9.6 din Regulamentul cu privire la organizarea Consiliului

Superior al Magistraturii, fiind admisă o ingerință în realizarea drepturilor

reclamantului la apărare.

Reclamantul a susținut că, Consiliul Superior al Magistraturii urma să

examineze propunerea Procurorului General interimar, Eduard Harunjen sub

aspectul respectării condițiilor sau a circumstanțelor prevăzute de Codul de

procedură penală, dar și a principiilor statuate în documentele internaționale cu

privire la răspundere judecătorilor, a garanțiilor procedurale prevăzute de art. 6

CEDO, așa după cum este indicat în pct. 36 al Hotărârii Curții Constituționale din

02 iulie 2013 privind controlul constituționalității unor prevederi ale Legii cu

privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

Contrar acestor obligații, Consiliul Superior al Magistraturii și-a dat formal

acordul la pornirea urmăririi penale, fără a verifica condițiile sau circumstanțele

prevăzute de Codul de procedură penală, încălcări care atrag în consecință anularea

hotărârii contestate.

A mai indicat că, hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii nu au fost

motivate, prin ce a fost încălcat dreptul reclamantului la un proces echitabil, dar

nici nu au fost indicate rezultatele votării, contrar prevederilor art. 26 alin. (2) din

Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii care prevede că, în procesul-

verbal se vor consemna problemele puse la vot și rezultatele votării, iar această

încălcare atrage după sine nulitatea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii

nr. 607/25 și nr. 608/25 din 20 septembrie 2016 (f.d. 91-93, vol.III).

Prin încheierea din 13 octombrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, s-a

transmis spre conexare într-o singură procedură, cauza civilă la cererea de chemare

în judecată depusă de Mihail Moraru împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii cu cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe

Marchitan împotriva Consiliului Superior al Magistraturii (f.d. 124-125, vol.III).

La 05 octombrie 2016, Garri Bivol a depus în Curtea Supremă de Justiție

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii,

solicitând anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 607/25 din 20

septembrie 2016 cu privire la examinarea în ședință închisă a sesizărilor

Procurorului General interimar, Eduard Harunjen referitor la eliberarea acordului

pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală în privința unor judecători și ex-

judecători și anularea hotărârii nr. 608/25 din 20 septembrie 2016 la sesizările

Procurorului General interimar, Eduard Harunjen prin care s-a decis eliberarea

acordului pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală de reținere, de aducere

silită, de arestare și de percheziție în privința judecătorului Garri Bivol de la

Judecătoria Centru, mun. Chișinău (f.d.128-130, vol.III).

În motivarea acțiunii depuse, Garri Bivol a indicat că, prin hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 607/25 din 20 septembrie 2016, s-a dispus

examinarea în ședință închisă a sesizării Procurorului General interimar, Eduard

Harunjen referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea acțiunilor de urmărire

penală în privința unor judecători și ex-judecători. La aceeași dată, prin hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 608/25 din 20 septembrie 2016, s-a

eliberat acordul pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală – reținere, aducere

silită, arestare și percheziție în privința judecătorului Garri Bivol de la Judecătoria

Centru, mun. Chișinău.

A susținut că, hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii nr. 607/25 și

608/25 din 20 septembrie 2016, sunt neîntemeiate, ilegale, urmând a fi anulate de

instanța de judecată, așa cum, Consiliul Superior al Magistraturii neîntemeiat a

dispus examinarea sesizării Procurorului General interimar, Eduard Harunjen în

ședință închisă. În acest sens, a invocat că, ședința închisă se referă la terțele

persoane și publicul larg, dar nu și la persoanele în privința cărora s-au adoptat

hotărârile. Poziția dată a reclamantului a fost justificată pe necesitatea excluderii

oricărui element arbitrariu și abuziv ale drepturilor judecătorilor vizați în hotărâre.

A menționat că, la examinarea sesizărilor Procurorului General interimar,

Eduard Harunjen, Consiliul Superior al Magistraturii a încălcat dreptul la un proces

echitabil al petentului, or, sesizările au fost examinate în lipsa judecătorilor vizați,