3ra-100/20 — contestarea actului administrativ

3ra-100/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-100/2020

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)

D E C I Z I E

23 septembrie 2020 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Victor Burduh

judecând recursul declarat de Consiliul Superior al Magistraturii,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Oleg Melniciuc împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la

anularea actului administrativ,

împotriva hotărâre din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 24 iunie 2019 Oleg Melniciuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii

Consiliului Superior al Magistraturii nr.210/11 din 28 mai 2019 cu privire la

suspendarea din funcție a unui judecător.

În motivarea acțiunii a indicat că Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat

hotărârea contestată cu încălcarea normelor de procedură privind înștiințarea

reclamantului despre locul data și ora examinării demersului Procurorului General.

Afirmă că, potrivit art. 15 alin. (4) din Legea cu privire la Consiliul Superior al

Magistraturii nr. 437 din 19.06.1996, la ședințele Consiliului Superior al

Magistraturii se citează în mod obligatoriu persoanele a căror problemă se

examinează.

Pct.6.10 din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Consiliului

Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 668/26 din 15 septembrie 2015, prevede expres că la ședințele

Plenului Consiliului se citează în mod obligatoriu persoanele a căror problemă se

examinează, însă neprezentarea acestora la ședința Consiliului nu împiedică

examinarea chestiunii.

Pct.6.11 din Regulamentul enunțat, citarea persoanelor a căror problemă se

examinează se realizează de secretarul ședinței prin una din metodele: telefon, poștă

electronică, telefonogramă, telegramă, fax, prin intermediul președintelui instanței

judecătorești, prin publicarea agendei pe pagina web a Consiliului sau alte modalități

1

tehnice disponibile. Persoanele informate prin metodele specificate mai sus, ulterior

nu pot invoca neînștiințarea lor.

Pct.6.12 din Regulamentul nominalizat, care stipulează că în caz de

imposibilitate de a participa la ședință, judecătorii sau alți participanți vor informa

în scris Consiliul asupra motivelor neprezentării, care are discreția de a decide asupra

examinării în lipsă, sau amânării chestiunii pentru o altă dată.

A reținut că, atât Legea cu privire cu privire la Consiliul Superior al

Magistraturii, cât și Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea

Consiliului Superior al Magistraturii, prevăd expres obligativitatea citării în ședință

a persoanele a căror problemă se examinează, nefiind prevăzute careva excepții de

la această regulă.

A susținut că, conform art. 8 alin. (7) din Legea enunțată, hotărârile adoptate

de Consiliul Superior al Magistraturii, de organele specializate, inclusiv cele

adoptate în cadrul ședințelor închise, opiniile separate ale membrilor Consiliului,

precum și rapoartele anuale ale Consiliului se publică pe pagina web oficială a

Consiliului Superior al Magistraturii.

Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii prin care acesta își expune

acordul sau dezacordul pentru pornirea urmăririi penale în condițiile art.19 alin.(4)

din Legea nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului se publică pe pagina web

oficială a Consiliului Superior al Magistraturii, cu anonimizarea datelor cu privire la

identitatea judecătorului.

Prin neincluderea chestiunii pe marginea suspendării din funcție pe Agenda

ședinței Consiliului din 28 mai 2019 și nici pe Agenda suplimentară, neinvitarea la

ședința Consiliului Superior al Magistraturii din 28 mai 2018 pentru a da explicații,

neincluderea chestiunii în sinteza ședinței plenului Consiliului Superior al

Magistraturii din 28 mai 2019 și prin nepublicarea hotărârii pe pagina web oficială

a Consiliului Superior al Magistraturii, i-a fost încălcat dreptul la apărare și respectiv

dreptul la un proces echitabil garantat de articolului 6 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului.

A reiterat practica Consiliului Superior al Magistraturii, care în cazuri similare,

examinând demersurile Procurorului General privind solicitarea de suspendare din

funcție a judecătorilor, a inclus pe Agenda ședinței Consiliului chestiuniile cu privire

la suspendare, a citat persoanele vizate, a ascultat explicațiile, obiecțiile, precum și

au publicat extrasurile din hotărâre pe pagina web oficială a Consiliului Superior al

Magistraturii.

Solicită, anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr.210/11 din

28 mai 2019, prin care a fost admisă sesizarea Procurorului General, Harunjen

Eduard, privind suspendarea din funcție a judecătorului Judecătoriei Chișinău, Oleg

Melniciuc, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod

penal, până la adoptarea hotărârii definitive pe cauza dată.

Prin hotărârea din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis

cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Melniciuc împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii cu privire la anularea actului administrativ.

S-a anulat hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 210/11 din 28 mai

2019 cu privire la suspendarea din funcție.

La 21 noiembrie 2019 Consiliul Superior al Magistraturii a depus recurs

împotriva hotărârii din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

2

casarea hotărârii recurate, cu adoptarea unei hotărâri noi de respingerea acțiunii

înaintate de către Oleg Melniciuc împotriva Consiliului Superior al Magistraturii

(f.d. 84-88, 95-98).

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel,

invocând că după înregistrarea demersului Procurorului General, Eduard Harunjen,

la Consiliul Superior al Magistraturii pe data de 28 mai 2019, în ședința Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii din data indicată, cu respectarea dispozițiilor

art.81 alin.(2), 17, 18, 23 și 24 din Legea pre citată și capitolului 9 din Regulamentul

cu privire la organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, Plenul

Consiliului examinând sesizarea depusă, prin adoptarea hotărârii nr.210/11 din 28

mai 2019, a dispus admiterea acesteia cu suspendarea din funcție a reclamantului,

până la adoptarea hotărârii definitive pe cauza dată.

A afirmat că nu poate fi reținut argumentul reclamantului/intimat precum că

hotărârea contestată a fost adoptată fără a fi citat, în lipsa reclamantului și fără a fi

inclusă în ordinea de zi și nici în sinteza ședinței Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii, prin ce i-a fost încălcat grav dreptul la apărare. Or, hotărârea

contestată este una legală, motivată și întemeiată, întrucât a fost emisă conform

prevederilor art.81 alin.(2), 17, 18, 23 și 24 din Legea cu privire la Consiliul Superior

al Magistraturii și art.24 alin.(l) lit. a) din Legea cu privire la statutul judecătorului,

de către organul competent (Plenul Consiliului Superior al Magistraturii), cu

respectarea procedurii stabilite de prevederile legale sus menționate, în vigoare la

data adoptării actului administrativ contestat.

Prin încheierea din 12 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, s-a ridicat

cauza de la examinarea admisibilității recursului depus de Consiliul Superior al

Magistraturii și s-a remis Curții de Apel Chișinău pentru motivarea în fond a

hotărârii din 24 octombrie 2019.

La 11 martie 2020, Oleg Melniciuc, prin intermediul poștei electronice, a depus

referință pe marginea recursului declarat de către Consiliul Superior al Magistraturii,

solicitând declararea recursului ca fiind inadmisibil.

Conform art. 245, alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Hotărârea Curții de Apel Chișinău ca instanță de fond a fost pronunțată la 24

octombrie 2019. Consiliul Superior al Magistraturii a depus recurs motivat la 21

noiembrie 2019 (f.d. 89, 95-98). Astfel, Consiliul Superior al Magistraturii, în

conformitate cu prevederile art. 245 din Codul administrativ, a depus recursul, în

termen.

La 24 iunie 2020, examinând admisibilitatea recursului declarat de Consiliul

Superior al Magistraturii, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție l-a numit spre examinare în fond, în complet de cinci

judecători.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, a casa integral hotărârea din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău

3

ca instanță de fond cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța de fond, din

următoarele considerente.

Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1), lit. d) că,

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală

în acest caz.

Colegiul judiciar consideră necesar să menționeze că nu va formula un răspuns

detaliat pentru fiecare argument al recurentului, ci va analiza doar motivele decisive

pentru soluționarea prezentei cauze (a se vedea cauza García Ruiz vs Spania (Marea

Cameră), 21 ianuarie 1999, parag. 26; Moreira Ferreira vs Portugalia (nr. 2) (Marea

Cameră); 11 iulie 2017, parag. 84).

Pentru început, instanța de recurs recapitulează esența litigiului.

La 28 mai 2019, la Consiliul Superior al Magistraturii a parvenit demersul

Procurorului General, Harunjen Eduard, privind suspendarea din funcție a

judecătorului Judecătoriei Chișinău Oleg Melniciuc, învinuit de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, până la adoptarea

hotărârii definitive pe cauza dată.

Examinarea chestiunii cu referire la demersul enunțat a fost inclusă ca chestiune

suplimentară și examinată nemijlocit în ședința Consiliului Superior al Magistraturii

din 28 mai 2019, în cadrul căreia, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a

hotărât admiterea sesizării Procurorului General, Harunjen Eduard, privind

suspendarea din funcție a unui judecător; judecătorul Judecătoriei Chișinău Oleg

Melniciuc, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod

penal, s-a suspendat din funcție, pînă la adoptarea hotărîrii definitive pe cauza dată

(f.d.38-40).

La 24 iunie 2019 Oleg Melniciuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii solicitând anularea hotărârii

Consiliului Superior al Magistraturii nr.210/11 din 28 mai 2019 cu privire la

suspendarea din funcție a unui judecător.

Colegiul lărgit amintește că, la 24 octombrie 2019 instanța de fond a admis

cererea de chemare în judecată înaintată de Oleg Melniciuc împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii cu privire la anularea actului administrativ.

S-a anulat hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 210/11 din 28 mai

2019 cu privire la suspendarea din funcție.

În conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) lit. h) Legii nr. 3 din 25 februarie

2016 cu privire la Procuratură, Procurorul General are următoarele atribuții: solicită

acordul pentru pornirea urmăririi penale sau, după caz, pornește urmărirea penală în

cazurile prevăzute de lege.

Art. 24 alin. (1) al Legii nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul

Superior al Magistraturii, statuează că, Consiliul Superior al Magistraturii adoptă

hotărîri cu votul deschis al majorității membrilor săi, cu excepția cazului prevăzut la

art.19 alin.(4). La adoptarea hotărîrilor cu privire la cariera judecătorilor,

răspunderea disciplinară a acestora, sancționarea și eliberarea din funcție a

4

judecătorilor, membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii participă fără

drept de vot.

Efectuând controlul judiciar al hotărârii din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, instanța de recurs ridică o problemă de drept procedural în ceea ce privește

soluționarea de către instanța de fond a litigiului, care nu a elucidat toate

circumstanțele importante speței și nu a verificat, care este cercul de persoane ale

căror drepturi sunt afectate în speța dedusă judecății.

Astfel, pentru a contura și a înțelege starea de fapt, Colegiul lărgit reține

prevederile art. 3, 17 și 205 alin. (1) – (3) din Codul administrativ:

Legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire

a activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea

asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor

fizice și juridice, ținîndu-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.

Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege

căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.

La examinarea acțiunii în contencios administrativ, instanța de judecată poate

atrage în proces, din oficiu sau la cerere, persoane ale căror drepturi sînt afectate de

litigiul în cauză.

Dacă un terț participă la raportul juridic litigios în așa fel încît hotărîrea

instanței de judecată ar interveni direct în drepturile lui, atunci această persoană terță

trebuie atrasă în proces. Această prevedere se aplică, în special, cînd:

a) o persoană contestă actul administrativ individual favorabil eliberat unui terț

sau cere constatarea nulității acestuia;

b) o persoană contestă un act administrativ individual defavorabil emis la

cererea unui terț sau cere constatarea nulității acestuia;

c) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea

unei autorități publice să emită un act administrativ individual defavorabil pentru un

terț;

d) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea

unei autorități publice să emită un act administrativ individual favorabil pentru ea și

favorizarea poate fi acordată numai o singură dată sau doar pentru un număr limitat

de persoane.

Dacă o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea

unei autorități publice să emită un act administrativ individual și emiterea acestuia

necesită încuviințarea unei alte autorități publice, atunci ultima este atrasă în proces.

În contextul celor relatate Colegiul lărgit concluzionează că instanța de fond

prematur a admis cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Melniciuc,

deoarece nu a stabilit cercul de persoane al căror drepturi ar putea fi afectate la

soluționarea litigiului și nu a atras în proces Procuratura Generală.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorii

instanței de fond la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Consiliul Superior al

Magistraturii, de a casa hotărârea din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău

și de a restitui cauza pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău ca instanță de

fond.

5

În conformitate cu art. 247, art. 248 alin. (1) lit. d), art. 258 alin. (3) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Consiliul Superior al Magistraturii.

Se casează hotărârea din data de 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

emisă în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Oleg Melniciuc împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la

anularea actului administrativ, cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Victor Burduh

6