3ra-100/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-100/2020 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi) D E C I Z I E 23 septembrie 2020 mun.Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Ala Cobăneanu Galina Stratulat Victor Burduh judecând recursul declarat de Consiliul Superior al Magistraturii, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Melniciuc împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea actului administrativ, împotriva hotărâre din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 24 iunie 2019 Oleg Melniciuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr.210/11 din 28 mai 2019 cu privire la suspendarea din funcție a unui judecător.

În motivarea acțiunii a indicat că Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat hotărârea contestată cu încălcarea normelor de procedură privind înștiințarea reclamantului despre locul data și ora examinării demersului Procurorului General. Afirmă că, potrivit art. 15 alin. (4) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 437 din 19.06.1996, la ședințele Consiliului Superior al Magistraturii se citează în mod obligatoriu persoanele a căror problemă se examinează. Pct.6.10 din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 668/26 din 15 septembrie 2015, prevede expres că la ședințele Plenului Consiliului se citează în mod obligatoriu persoanele a căror problemă se examinează, însă neprezentarea acestora la ședința Consiliului nu împiedică examinarea chestiunii.

Pct.6.11 din Regulamentul enunțat, citarea persoanelor a căror problemă se examinează se realizează de secretarul ședinței prin una din metodele: telefon, poștă electronică, telefonogramă, telegramă, fax, prin intermediul președintelui instanței judecătorești, prin publicarea agendei pe pagina web a Consiliului sau alte modalități 1 tehnice disponibile. Persoanele informate prin metodele specificate mai sus, ulterior nu pot invoca neînștiințarea lor. Pct.6.12 din Regulamentul nominalizat, care stipulează că în caz de imposibilitate de a participa la ședință, judecătorii sau alți participanți vor informa în scris Consiliul asupra motivelor neprezentării, care are discreția de a decide asupra examinării în lipsă, sau amânării chestiunii pentru o altă dată.

A reținut că, atât Legea cu privire cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, cât și Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, prevăd expres obligativitatea citării în ședință a persoanele a căror problemă se examinează, nefiind prevăzute careva excepții de la această regulă. A susținut că, conform art. 8 alin. (7) din Legea enunțată, hotărârile adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii, de organele specializate, inclusiv cele adoptate în cadrul ședințelor închise, opiniile separate ale membrilor Consiliului, precum și rapoartele anuale ale Consiliului se publică pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Magistraturii.

Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii prin care acesta își expune acordul sau dezacordul pentru pornirea urmăririi penale în condițiile art.19 alin.(4) din Legea nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului se publică pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Magistraturii, cu anonimizarea datelor cu privire la identitatea judecătorului. Prin neincluderea chestiunii pe marginea suspendării din funcție pe Agenda ședinței Consiliului din 28 mai 2019 și nici pe Agenda suplimentară, neinvitarea la ședința Consiliului Superior al Magistraturii din 28 mai 2018 pentru a da explicații, neincluderea chestiunii în sinteza ședinței plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 28 mai 2019 și prin nepublicarea hotărârii pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Magistraturii, i-a fost încălcat dreptul la apărare și respectiv dreptul la un proces echitabil garantat de articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

A reiterat practica Consiliului Superior al Magistraturii, care în cazuri similare, examinând demersurile Procurorului General privind solicitarea de suspendare din funcție a judecătorilor, a inclus pe Agenda ședinței Consiliului chestiuniile cu privire la suspendare, a citat persoanele vizate, a ascultat explicațiile, obiecțiile, precum și au publicat extrasurile din hotărâre pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Magistraturii. Solicită, anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr.210/11 din 28 mai 2019, prin care a fost admisă sesizarea Procurorului General, Harunjen Eduard, privind suspendarea din funcție a judecătorului Judecătoriei Chișinău, Oleg Melniciuc, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, până la adoptarea hotărârii definitive pe cauza dată.

Prin hotărârea din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Melniciuc împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea actului administrativ. S-a anulat hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 210/11 din 28 mai 2019 cu privire la suspendarea din funcție. La 21 noiembrie 2019 Consiliul Superior al Magistraturii a depus recurs împotriva hotărârii din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând 2 casarea hotărârii recurate, cu adoptarea unei hotărâri noi de respingerea acțiunii înaintate de către Oleg Melniciuc împotriva Consiliului Superior al Magistraturii (f.d. 84-88, 95-98).

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel, invocând că după înregistrarea demersului Procurorului General, Eduard Harunjen, la Consiliul Superior al Magistraturii pe data de 28 mai 2019, în ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din data indicată, cu respectarea dispozițiilor art.81 alin.(2), 17, 18, 23 și 24 din Legea pre citată și capitolului 9 din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, Plenul Consiliului examinând sesizarea depusă, prin adoptarea hotărârii nr.210/11 din 28 mai 2019, a dispus admiterea acesteia cu suspendarea din funcție a reclamantului, până la adoptarea hotărârii definitive pe cauza dată.

A afirmat că nu poate fi reținut argumentul reclamantului/intimat precum că hotărârea contestată a fost adoptată fără a fi citat, în lipsa reclamantului și fără a fi inclusă în ordinea de zi și nici în sinteza ședinței Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, prin ce i-a fost încălcat grav dreptul la apărare. Or, hotărârea contestată este una legală, motivată și întemeiată, întrucât a fost emisă conform prevederilor art.81 alin.(2), 17, 18, 23 și 24 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii și art.24 alin.(l) lit. a) din Legea cu privire la statutul judecătorului, de către organul competent (Plenul Consiliului Superior al Magistraturii), cu respectarea procedurii stabilite de prevederile legale sus menționate, în vigoare la data adoptării actului administrativ contestat.

Prin încheierea din 12 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, s-a ridicat cauza de la examinarea admisibilității recursului depus de Consiliul Superior al Magistraturii și s-a remis Curții de Apel Chișinău pentru motivarea în fond a hotărârii din 24 octombrie 2019. La 11 martie 2020, Oleg Melniciuc, prin intermediul poștei electronice, a depus referință pe marginea recursului declarat de către Consiliul Superior al Magistraturii, solicitând declararea recursului ca fiind inadmisibil. Conform art. 245, alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Hotărârea Curții de Apel Chișinău ca instanță de fond a fost pronunțată la 24 octombrie 2019. Consiliul Superior al Magistraturii a depus recurs motivat la 21 noiembrie 2019 (f.d. 89, 95-98). Astfel, Consiliul Superior al Magistraturii, în conformitate cu prevederile art. 245 din Codul administrativ, a depus recursul, în termen. La 24 iunie 2020, examinând admisibilitatea recursului declarat de Consiliul Superior al Magistraturii, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție l-a numit spre examinare în fond, în complet de cinci judecători.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, a casa integral hotărârea din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău 3 ca instanță de fond cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța de fond, din următoarele considerente. Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1), lit. d) că, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Colegiul judiciar consideră necesar să menționeze că nu va formula un răspuns detaliat pentru fiecare argument al recurentului, ci va analiza doar motivele decisive pentru soluționarea prezentei cauze (a se vedea cauza García Ruiz vs Spania (Marea Cameră), 21 ianuarie 1999, parag. 26; Moreira Ferreira vs Portugalia (nr. 2) (Marea Cameră); 11 iulie 2017, parag. 84). Pentru început, instanța de recurs recapitulează esența litigiului. La 28 mai 2019, la Consiliul Superior al Magistraturii a parvenit demersul Procurorului General, Harunjen Eduard, privind suspendarea din funcție a judecătorului Judecătoriei Chișinău Oleg Melniciuc, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, până la adoptarea hotărârii definitive pe cauza dată.

Examinarea chestiunii cu referire la demersul enunțat a fost inclusă ca chestiune suplimentară și examinată nemijlocit în ședința Consiliului Superior al Magistraturii din 28 mai 2019, în cadrul căreia, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât admiterea sesizării Procurorului General, Harunjen Eduard, privind suspendarea din funcție a unui judecător; judecătorul Judecătoriei Chișinău Oleg Melniciuc, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, s-a suspendat din funcție, pînă la adoptarea hotărîrii definitive pe cauza dată (f.d.38-40). La 24 iunie 2019 Oleg Melniciuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii solicitând anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr.210/11 din 28 mai 2019 cu privire la suspendarea din funcție a unui judecător.

Colegiul lărgit amintește că, la 24 octombrie 2019 instanța de fond a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Oleg Melniciuc împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea actului administrativ. S-a anulat hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 210/11 din 28 mai 2019 cu privire la suspendarea din funcție. În conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) lit. h) Legii nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, Procurorul General are următoarele atribuții: solicită acordul pentru pornirea urmăririi penale sau, după caz, pornește urmărirea penală în cazurile prevăzute de lege.

Art. 24 alin. (1) al Legii nr. 947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, statuează că, Consiliul Superior al Magistraturii adoptă hotărîri cu votul deschis al majorității membrilor săi, cu excepția cazului prevăzut la art.19 alin.(4). La adoptarea hotărîrilor cu privire la cariera judecătorilor, răspunderea disciplinară a acestora, sancționarea și eliberarea din funcție a 4 judecătorilor, membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii participă fără drept de vot. Efectuând controlul judiciar al hotărârii din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, instanța de recurs ridică o problemă de drept procedural în ceea ce privește soluționarea de către instanța de fond a litigiului, care nu a elucidat toate circumstanțele importante speței și nu a verificat, care este cercul de persoane ale căror drepturi sunt afectate în speța dedusă judecății.

Astfel, pentru a contura și a înțelege starea de fapt, Colegiul lărgit reține prevederile art. 3, 17 și 205 alin. (1) – (3) din Codul administrativ: Legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținîndu-se cont de interesul public și de regulile statului de drept. Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă. La examinarea acțiunii în contencios administrativ, instanța de judecată poate atrage în proces, din oficiu sau la cerere, persoane ale căror drepturi sînt afectate de litigiul în cauză.

Dacă un terț participă la raportul juridic litigios în așa fel încît hotărîrea instanței de judecată ar interveni direct în drepturile lui, atunci această persoană terță trebuie atrasă în proces. Această prevedere se aplică, în special, cînd: a) o persoană contestă actul administrativ individual favorabil eliberat unui terț sau cere constatarea nulității acestuia; b) o persoană contestă un act administrativ individual defavorabil emis la cererea unui terț sau cere constatarea nulității acestuia; c) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice să emită un act administrativ individual defavorabil pentru un terț; d) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice să emită un act administrativ individual favorabil pentru ea și favorizarea poate fi acordată numai o singură dată sau doar pentru un număr limitat de persoane.

Dacă o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice să emită un act administrativ individual și emiterea acestuia necesită încuviințarea unei alte autorități publice, atunci ultima este atrasă în proces. În contextul celor relatate Colegiul lărgit concluzionează că instanța de fond prematur a admis cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Melniciuc, deoarece nu a stabilit cercul de persoane al căror drepturi ar putea fi afectate la soluționarea litigiului și nu a atras în proces Procuratura Generală.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorii instanței de fond la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Consiliul Superior al Magistraturii, de a casa hotărârea din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău ca instanță de fond. 5 În conformitate cu art. 247, art. 248 alin. (1) lit. d), art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se admite recursul declarat de Consiliul Superior al Magistraturii.

Se casează hotărârea din data de 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Oleg Melniciuc împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea actului administrativ, cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Ala Cobăneanu Galina Stratulat Victor Burduh 6