3r-94/20 — contestarea actiunilor, actului administrativ

Dosarul nr. 3r-94/2020

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

27 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând cererea de recurs depusă de către Igor Vignan împotriva încheierii

din 22 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție și încheierii din 22 ianuarie 2020

a Curții de Apel Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Igor Vignan împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la

contestarea acțiunilor, actului administrativ,

c o n s t a t ă :

La 19 noiembrie 2019, Igor Vignan a adresat la Curtea Supremă de Justiție cerere

de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind

contestarea acțiunilor, actului administrativ.

Prin încheierea din 22 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție cauza de

contencios administrativ la acțiunea depusă de Igor Vignan împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii cu privire la contestarea acțiunilor, actului administrativ, a

fost transmisă pentru examinare conform competenței Curții de Apel Chișinău.

Prin notificarea din 02 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, reclamantului

Igor Vignan s-a solicitat prezentarea acțiunii traduse în limba de stat, precum și a

înscrisurilor anexate la acțiune, copia actului de identitate, copii de pe cererea de

chemare în judecată și de pe toate înscrisurile anexate, într-un număr egal cu numărul

de participanți la proces, fiindu-i acordat termen pentru înlăturarea neajunsurilor

indicate în termen de 15 zile de la recepționarea notificării, cu prezentarea lor prin

depunerea în secretariatul Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 22 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost declarată

inadmisibilă cererea de chemare în judecată înaintată de către Igor Vignan.

S-a explicat lui Igor Vignan că declararea acțiunii ca inadmisibilă nu exclude

posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.

La 12 martie 2020, Igor Vignan a depus cerere de recurs în limba rusă împotriva

1

încheierii din 22 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție și încheierii din 22

ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 13 mai 2020 a completului specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, a fost acordat lui Igor Vignan termen până

la 25 mai 2020, pentru prezentarea la Curtea Supremă de Justiție a recursului tradus

în limba de stat împotriva încheierii din 22 noiembrie 2019 a Curții Supreme de

Justiție și încheierii din 22 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Astfel, în conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva

încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis

încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea

contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună

cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 22 ianuarie 2020.

Recurentul a recepționat încheierea instanței de apel la 28 februarie 2020, fapt confirmat

prin avizul de recepție anexat la materialele dosarului (f.d. 33), cât și informația de pe

site-ul Poștei Moldovei (http://www.posta.md/ru/tracking?id=DS9350032735AS).

Astfel, recursul depus la 12 martie 2020 este în termen.

Studiind recursul, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

Completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al

Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

Conform art. 258 alin. (3) din același cod, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod.

Completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al

Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

constată că la caz procedura administrativă a fost inițiată până la adoptarea Codului

administrativ al Republicii Moldova, dar examinată în instanța de contencios

administrativ conform prevederilor acestui cod care a intrat în vigoare la 01 aprilie

2019 fapt ce rezultă din art. 257 alin. (1). Or, legiuitorul a optat pentru principiu

aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Respectiv, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta

cauză urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ, aprobat

prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care declară recursul

inadmisibil.

În conformitate cu 241 alin. (3) Cod administrativ, pentru contestarea cu recurs

a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a

treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

2

La rândul său, prevederile art. 236 alin. (2) din cap. III din cartea a treia Cod

administrativ indică că, apelul se declară inadmisibil în special când: a) hotărârea în

fond nu poate fi contestată cu apel; b) apelul este depus în mod repetat; c) apelul este

depus de o persoană neîmputernicită; d) apelul a fost depus după expirarea termenului

stabilit la art.232 alin.(1); e) motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă

după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2); f) cererea de apel nu

corespunde cerințelor stabilite la art.233 alin.(1) și (2) și art.234 alin.(1) și apelantul

nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată.

Completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al

Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că legiuitorul prin expresia ,,în special” din conținutul normei art. 236 alin. (2)

Cod administrativ a indicat că temeiurile de inadmisibilitate stipulate nu poartă un

caracter exhaustiv, respectiv prin lege, pot fi reglementate și alte temeiuri care

necesită a fi verificate la etapa examinării cererii de recurs.

Completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al

Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

constată la caz că Igor Vignan a depus cererea de recurs într-o altă limbă decât cea

prevăzută de legislație și fără a anexa traducerea cererii de recurs, deși a fost obligat

prin lege să depună actul enunțat în limba oficială.

Mai mult, lui Igor Vignan i-a fost acordat termen până la 25 mai 2020, pentru

prezentarea recursului tradus în limba de stat, încheierea din 13 mai 2020 a Curții

Supreme de Justiție (f.d. 46-49) fiind recepționată de către Igor Vignan la 22 mai

2020, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d.51).

În această ordine de idei, în conformitate cu prevederile art. 26 Cod

administrativ, limba de procedură în fața autorităților publice și a instanțelor de

judecată competente este cea prevăzută de legislație. Deci, unul din principiile

comune și fundamentale ale procesului de contencios administrativ este principiul

limbii oficiale de procedură, care este consacrat în art. 118 din Constituție, art. 26 din

Cod administrativ și art. 9 din Legea cu privire la organizarea judecătorească.

La rândul său, prevederile conținute în art. 118 din Constituție sunt necesare

pentru asigurarea respectării drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor

în condițiile egalității depline în fața legii. Reglementările invocate au fost reluate și

incorporate în textul legilor procedurale, fiind coroborate cu tratatele internaționale,

Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Convenția pentru

apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care nu impun condiții

privind limba în care se desfășoară procesul, prezumând că ședința de judecată se

desfășoară în limba națională a statului.

Completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al

Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține în speță și prevederile art. 1 alin. (2) Cod administrativ, conform cărora

legislația administrativă se întemeiază pe normele constituționale dezvoltate în

prezentul cod, în alte legi și în alte acte normative subordonate legii, care

reglementează raporturile administrative și care trebuie să fie în concordanță cu

Constituția Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 13 din Constituție, limba de stat a Republicii Moldova

este limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine, care în lumina Hotărârii

Curții Constituționale a Republicii Moldova nr. 36 din 5 decembrie 2013, urmează a

3

fi înțeleasă ca limba română. Caracterul oficial al limbii instituie obligativitatea

utilizării acesteia în raporturile cetățenilor cu autoritățile statului, în această limbă

fiind redactate și aduse la cunoștința publică toate actele oficiale ale statului.

Totodată, prin hotărârea din 04 iunie 2018 a Curții Constituționale, a fost

constatată desuetudinea Legii nr. 3465 din 1 septembrie 1989 cu privire la

funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești. Curtea a notat că

conform art. 74 alin. (1) din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele

normative, efectul constatării desuetudinii unei legi presupune încetarea acțiunii sale,

tot așa cum se întâmplă în cazul abrogării ei.

Din cele menționate rezultă că procedura judiciară poate fi efectuată în altă

limbă, însă documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în

limba prevăzută de legislație, iar cetățenii care nu posedă sau nu vorbesc limba

prevăzută de legislație au dreptul să se exprime în limba maternă în cadrul

procedurilor judiciare, chiar și în ipoteza în care cunosc limba de stat, fiind un

beneficiu legal acordat acestora.

În aceste condiții, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că Igor Vignan contrar prevederilor art. 26 Cod

administrativ a depus cererea de recurs într-o altă limbă decât cea prevăzută de

legislație, fără a anexa traducerea cererii de recurs și nu a lichidat neajunsul în termen,

adică până la 25 mai 2020, specificat în încheierea din 13 mai 2020 a Curții Supreme

de Justiție.

Prin urmare, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție concluzionează că atunci când cererea de recurs în ,,Secțiunea 1”

este redactată într-o altă limbă decât cea prevăzută de legislație, prin prisma art. 236

alin. (2) coroborat cu art. 26 Cod administrativ este aplicabilă sancțiunea procedurală

sub forma inadmisibilității recursului.

Or, instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor înaintate

instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă în limba oficială

din simplul considerent că această pretinsă obligație depășește cadrul împuternicirilor

de a înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant. Obligația instanței de judecată

este de a asigura participanții la proces să ia cunoștință de actele, de lucrările dosarului

și să vorbească în judecată prin interpret, în cazul când nu cunosc limba prevăzută de

legislație.

Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

cauzelor de contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de către Igor Vignan împotriva încheierii din 22 noiembrie

2019 a Curții Supreme de Justiție și încheierii din 22 ianuarie 2020 a Curții de Apel

Chișinău sub aspectele sus-enunțate.

Totodată, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a explica lui Igor Vignan prin prisma art.

241 alin. (3), 236 alin. (2), 233 alin. (1), 211 alin. (1) și 207 alin. (4) ale Codului

administrativ că declararea recursului ca inadmisibil în baza temeiului sus-indicat nu

4

exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași recurent cu aceeași

cerere de recurs.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. a), 236 alin. (2) și 26 ale Codului

administrativ, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e :

Recursul declarat de către Igor Vignan împotriva încheierii din 22 noiembrie

2019 a Curții Supreme de Justiție și încheierii din 22 ianuarie 2020 a Curții de Apel

Chișinău se declară inadmisibil.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5