3r-242/20 — cu privire la constatarea încălcării drepturilor și libertăților, obligarea înlăturării încălcărilor comise, repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor, obligarea înlăturării încălcărilor comise, repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
3r-242/20 — cu privire la constatarea încălcării drepturilor și libertăților, obligarea înlăturării încălcărilor comise, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 3r-242/20 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău – V. Clima, G. Dașchevici, M. Guzun DECIZIE 25 noiembrie 2020 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca- Doneva judecătorii Victor Burduh Maria Ghervas examinând cererea de recurs depusă de către Igor Vignan, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Igor Vignan împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la constatarea încălcării drepturilor și libertăților, obligarea înlăturării încălcărilor comise și repararea prejudiciului moral, împotriva încheierilor din data de 29 iunie 2020 și 05 august 2020 ale Curții de Apel Chișinău, constată: La 04 mai 2020 Igor Vignan a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, prin care a solicitat constatarea încălcării drepturilor și libertăților, obligarea înlăturării încălcărilor comise și repararea prejudiciului moral.
Prin încheierea din data de 29 iunie 2020 Curtea de Apel Chișinău a stabilit lui Igor Vignan termen de 10 zile din momentul comunicării încheierii, pentru lichidarea neajunsurilor și anume indicarea denumirii pârâtului în calitate de autoritate publică și sediul acestuia, prezentarea copiei buletinului de identitate a reclamantului persoană fizică, prezentarea actului administrativ contestat, prezentarea traducerii cererii de chemare în judecată și a înscrisurilor anexate. Prin încheierea din 05 august 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat inadmisibilă cererea de chemare în judecată a lui Igor Vignan împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind constatarea încălcării drepturilor și libertăților, obligarea înlăturării încălcărilor comise și repararea prejudiciului moral.
La 10 septembrie 2020 Igor Vignan a depus cerere de recurs, într-o altă limbă decât limba de stat, împotriva încheierilor din data de 29 iunie 2020 și 05 august 2020 ale Curții de Apel Chișinău. Prin încheierea din data de 30 septembrie 2020 a Curții Supreme de Justiției s-a acordat lui Igor Vignan termen până la 20 octombrie 2020, pentru prezentarea la Curtea Supremă de Justiție a recursului tradus în limba de stat împotriva încheierilor din data de 29 iunie 2020 și 05 august 2020 ale Curții de Apel Chișinău.
Termenul de prezentare a recursului tradus în limba de stat împotriva încheierilor din data de 29 iunie 2020 și 05 august 2020 ale Curții de Apel Chișinău 1 a fost prelungit prin încheierea din data de 21 octombrie 2020 până la data de 24 noiembrie 2020. Studiind recursul, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce succed. În conformitate cu art. 243, alin. (1), lit. a) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care declară recursul inadmisibil. Conform art. 241, alin. (3) din Codul administrativ, pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.
La rândul său, prevederile art. 236, alin. (2) din cap. III din cartea a treia Cod administrativ indică că apelul se declară inadmisibil în special când: a) hotărârea în fond nu poate fi contestată cu apel; b) apelul este depus în mod repetat; c) apelul este depus de o persoană neîmputernicită; d) apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.232, alin.(1); e) motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232, alin.(2); f) cererea de apel nu corespunde cerințelor stabilite la art.233, alin.(1) și (2) și art.234, alin.(1) și apelantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată.
Legiuitorul prin expresia ,,în special” din conținutul normei art. 236, alin. (2) din Codul administrativ a indicat că temeiurile de inadmisibilitate stipulate nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv prin lege, pot fi reglementate și alte temeiuri care necesită a fi verificate la etapa examinării cererii de recurs. Completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că la caz Igor Vignan a depus cererea de recurs într-o altă limbă decât cea prevăzută de legislație și fără a anexa traducerea cererii de recurs, deși a fost obligat prin lege să depună actul enunțat în limba de stat.
Prin încheierile din data de 30 septembrie 2020 și 21 octombrie 2020 ale Curții Supreme de Justiție lui Igor Vignan i s-a acordat termen până la 24 noiembrie 2020, pentru prezentarea recursului tradus în limba de stat, încheierea din data de 21 octombrie 2020 fiind recepționată de către Igor Vignan la 06 noiembrie 2020, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție DS8000281406AS. În această ordine de idei, în conformitate cu prevederile art. 26 din Codul administrativ, limba de procedură în fața autorităților publice și a instanțelor de judecată competente este cea prevăzută de legislație. Deci, unul din principiile comune și fundamentale ale procesului de contencios administrativ este principiul limbii oficiale de procedură, care este consacrat în art. 118 din Constituție, art. 26 din Codul administrativ și art. 9 din Legea cu privire la organizarea judecătorească.
La rândul său, prevederile conținute în art. 118 din Constituție sunt necesare pentru asigurarea respectării drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor în condițiile egalității depline în fața legii. Reglementările invocate au fost reluate și incorporate în textul legilor procedurale, fiind coroborate cu tratatele internaționale, Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului, care nu impun condiții privind limba în care se desfășoară procesul, prezumând că ședința de judecată se desfășoară în limba 2 națională a statului.
Completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține în speță și prevederile art. 1, alin. (2) din Codul administrativ, conform cărora legislația administrativă se întemeiază pe normele constituționale dezvoltate în prezentul cod, în alte legi și în alte acte normative subordonate legii, care reglementează raporturile administrative și care trebuie să fie în concordanță cu Constituția Republicii Moldova. În conformitate cu art. 13 din Constituție, limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine, care în lumina Hotărârii Curții Constituționale a Republicii Moldova nr. 36 din 5 decembrie 2013, urmează a fi înțeleasă ca limba română.
Caracterul oficial al limbii instituie obligativitatea utilizării acesteia în raporturile cetățenilor cu autoritățile statului, în această limbă fiind redactate și aduse la cunoștința publică toate actele oficiale ale statului. Totodată, prin hotărârea din 04 iunie 2018 a Curții Constituționale, a fost constatată desuetudinea Legii nr. 3465 din 01 septembrie 1989 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești. Curtea a notat că conform art. 74 alin. (1) din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, efectul constatării desuetudinii unei legi presupune încetarea acțiunii sale, tot așa cum se întâmplă în cazul abrogării ei.
Din cele menționate rezultă că procedura judiciară poate fi efectuată în altă limbă, însă documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în limba prevăzută de legislație, iar cetățenii care nu posedă sau nu vorbesc limba prevăzută de legislație au dreptul să se exprime în limba maternă în cadrul procedurilor judiciare, chiar și în ipoteza în care cunosc limba de stat, fiind un beneficiu legal acordat acestora. În aceste condiții, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că Igor Vignan contrar prevederilor art. 26 din Codul administrativ a depus cererea de recurs într-o altă limbă decât cea prevăzută de legislație, fără a anexa traducerea cererii de recurs și nu a lichidat neajunsul în termen, adică până la 24 noiembrie 2020, specificat în încheierea din 21 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție.
Prin urmare, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că atunci când cererea de recurs împotriva încheierilor instanței de apel este redactată într-o altă limbă decât cea prevăzută de legislație, prin prisma art. 236, alin. (2) coroborat cu art. 26 din Codul administrativ este aplicabilă sancțiunea procedurală sub forma inadmisibilității recursului. Or, instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor înaintate instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă în limba oficială din simplul considerent că această pretinsă obligație depășește cadrul împuternicirilor de a înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant.
Obligația instanței de judecată este de a asigura participanții la proces să ia cunoștință de actele, de lucrările dosarului și să vorbească în judecată prin interpret, în cazul când nu cunosc limba prevăzută de legislație. 3 Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea cauzelor de contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Igor Vignan împotriva încheierilor din data de 29 iunie 2020 și 05 august 2020 ale Curții de Apel Chișinău, sub aspectele sus-enunțate.
Totodată, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a explica lui Igor Vignan prin prisma art. 241, alin. (3), art. 236, alin. (2), art. 233, alin. (1), 211 alin. (1) și art.207, alin. (4) din Codul administrativ că declararea recursului ca inadmisibil în baza temeiului sus-indicat nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași recurent cu aceeași cerere de recurs.
Conform articolelor 230 și 243, alin. (1), lit. a), alin. (2) și alin (3) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide: Se declară inadmisibil recursul depus de către lui Igor Vignan împotriva încheierilor din data de 29 iunie 2020 și 05 august 2020 ale Curții de Apel Chișinău, adoptate în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Igor Vignan împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la constatarea încălcării drepturilor și libertăților, obligarea înlăturării încălcărilor comise și repararea prejudiciului moral.
Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca- Doneva judecătorii Victor Burduh Maria Ghervas 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.