3r-242/20 — cu privire la constatarea încălcării drepturilor și libertăților, obligarea înlăturării încălcărilor comise, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3r-242/20

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău – V. Clima, G. Dașchevici, M. Guzun

DECIZIE

25 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca- Doneva

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând cererea de recurs depusă de către Igor Vignan,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Igor Vignan împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la

constatarea încălcării drepturilor și libertăților, obligarea înlăturării încălcărilor

comise și repararea prejudiciului moral,

împotriva încheierilor din data de 29 iunie 2020 și 05 august 2020 ale Curții de

Apel Chișinău,

constată:

La 04 mai 2020 Igor Vignan a depus acțiune în contencios administrativ

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, prin care a solicitat constatarea

încălcării drepturilor și libertăților, obligarea înlăturării încălcărilor comise și

repararea prejudiciului moral.

Prin încheierea din data de 29 iunie 2020 Curtea de Apel Chișinău a stabilit lui

Igor Vignan termen de 10 zile din momentul comunicării încheierii, pentru

lichidarea neajunsurilor și anume indicarea denumirii pârâtului în calitate de

autoritate publică și sediul acestuia, prezentarea copiei buletinului de identitate a

reclamantului persoană fizică, prezentarea actului administrativ contestat,

prezentarea traducerii cererii de chemare în judecată și a înscrisurilor anexate.

Prin încheierea din 05 august 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat

inadmisibilă cererea de chemare în judecată a lui Igor Vignan împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii privind constatarea încălcării drepturilor și libertăților,

obligarea înlăturării încălcărilor comise și repararea prejudiciului moral.

La 10 septembrie 2020 Igor Vignan a depus cerere de recurs, într-o altă limbă

decât limba de stat, împotriva încheierilor din data de 29 iunie 2020 și 05 august

2020 ale Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din data de 30 septembrie 2020 a Curții Supreme de Justiției

s-a acordat lui Igor Vignan termen până la 20 octombrie 2020, pentru prezentarea la

Curtea Supremă de Justiție a recursului tradus în limba de stat împotriva încheierilor

din data de 29 iunie 2020 și 05 august 2020 ale Curții de Apel Chișinău.

Termenul de prezentare a recursului tradus în limba de stat împotriva

încheierilor din data de 29 iunie 2020 și 05 august 2020 ale Curții de Apel Chișinău

1

a fost prelungit prin încheierea din data de 21 octombrie 2020 până la data de 24

noiembrie 2020.

Studiind recursul, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce

succed.

În conformitate cu art. 243, alin. (1), lit. a) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care declară

recursul inadmisibil.

Conform art. 241, alin. (3) din Codul administrativ, pentru contestarea cu recurs

a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a

treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, prevederile art. 236, alin. (2) din cap. III din cartea a treia Cod

administrativ indică că apelul se declară inadmisibil în special când: a) hotărârea în

fond nu poate fi contestată cu apel; b) apelul este depus în mod repetat; c) apelul este

depus de o persoană neîmputernicită; d) apelul a fost depus după expirarea

termenului stabilit la art.232, alin.(1); e) motivarea apelului nu a fost depusă sau a

fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232, alin.(2); f) cererea de apel

nu corespunde cerințelor stabilite la art.233, alin.(1) și (2) și art.234, alin.(1) și

apelantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată.

Legiuitorul prin expresia ,,în special” din conținutul normei art. 236, alin. (2)

din Codul administrativ a indicat că temeiurile de inadmisibilitate stipulate nu poartă

un caracter exhaustiv, respectiv prin lege, pot fi reglementate și alte temeiuri care

necesită a fi verificate la etapa examinării cererii de recurs.

Completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție constată că la caz Igor Vignan a depus cererea de recurs într-o altă limbă

decât cea prevăzută de legislație și fără a anexa traducerea cererii de recurs, deși a

fost obligat prin lege să depună actul enunțat în limba de stat.

Prin încheierile din data de 30 septembrie 2020 și 21 octombrie 2020 ale Curții

Supreme de Justiție lui Igor Vignan i s-a acordat termen până la 24 noiembrie 2020,

pentru prezentarea recursului tradus în limba de stat, încheierea din data de 21

octombrie 2020 fiind recepționată de către Igor Vignan la 06 noiembrie 2020, fapt

ce se confirmă prin avizul de recepție DS8000281406AS.

În această ordine de idei, în conformitate cu prevederile art. 26 din Codul

administrativ, limba de procedură în fața autorităților publice și a instanțelor de

judecată competente este cea prevăzută de legislație. Deci, unul din principiile

comune și fundamentale ale procesului de contencios administrativ este principiul

limbii oficiale de procedură, care este consacrat în art. 118 din Constituție, art. 26

din Codul administrativ și art. 9 din Legea cu privire la organizarea judecătorească.

La rândul său, prevederile conținute în art. 118 din Constituție sunt necesare

pentru asigurarea respectării drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor

în condițiile egalității depline în fața legii. Reglementările invocate au fost reluate și

incorporate în textul legilor procedurale, fiind coroborate cu tratatele internaționale,

Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Convenția pentru

apărarea Drepturilor Omului, care nu impun condiții privind limba în care se

desfășoară procesul, prezumând că ședința de judecată se desfășoară în limba

2

națională a statului.

Completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține în speță și prevederile art. 1, alin. (2) din Codul administrativ, conform

cărora legislația administrativă se întemeiază pe normele constituționale dezvoltate

în prezentul cod, în alte legi și în alte acte normative subordonate legii, care

reglementează raporturile administrative și care trebuie să fie în concordanță cu

Constituția Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 13 din Constituție, limba de stat a Republicii Moldova

este limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine, care în lumina

Hotărârii Curții Constituționale a Republicii Moldova nr. 36 din 5 decembrie 2013,

urmează a fi înțeleasă ca limba română. Caracterul oficial al limbii instituie

obligativitatea utilizării acesteia în raporturile cetățenilor cu autoritățile statului, în

această limbă fiind redactate și aduse la cunoștința publică toate actele oficiale ale

statului.

Totodată, prin hotărârea din 04 iunie 2018 a Curții Constituționale, a fost

constatată desuetudinea Legii nr. 3465 din 01 septembrie 1989 cu privire la

funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești. Curtea a notat că

conform art. 74 alin. (1) din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele

normative, efectul constatării desuetudinii unei legi presupune încetarea acțiunii

sale, tot așa cum se întâmplă în cazul abrogării ei.

Din cele menționate rezultă că procedura judiciară poate fi efectuată în altă

limbă, însă documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în

limba prevăzută de legislație, iar cetățenii care nu posedă sau nu vorbesc limba

prevăzută de legislație au dreptul să se exprime în limba maternă în cadrul

procedurilor judiciare, chiar și în ipoteza în care cunosc limba de stat, fiind un

beneficiu legal acordat acestora.

În aceste condiții, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că Igor Vignan contrar prevederilor art. 26 din Codul

administrativ a depus cererea de recurs într-o altă limbă decât cea prevăzută de

legislație, fără a anexa traducerea cererii de recurs și nu a lichidat neajunsul în

termen, adică până la 24 noiembrie 2020, specificat în încheierea din 21 octombrie

2020 a Curții Supreme de Justiție.

Prin urmare, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție concluzionează că atunci când cererea de recurs împotriva

încheierilor instanței de apel este redactată într-o altă limbă decât cea prevăzută de

legislație, prin prisma art. 236, alin. (2) coroborat cu art. 26 din Codul administrativ

este aplicabilă sancțiunea procedurală sub forma inadmisibilității recursului.

Or, instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor înaintate

instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă în limba oficială

din simplul considerent că această pretinsă obligație depășește cadrul

împuternicirilor de a înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant. Obligația

instanței de judecată este de a asigura participanții la proces să ia cunoștință de

actele, de lucrările dosarului și să vorbească în judecată prin interpret, în cazul când

nu cunosc limba prevăzută de legislație.

3

Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

cauzelor de contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de către Igor Vignan împotriva încheierilor din

data de 29 iunie 2020 și 05 august 2020 ale Curții de Apel Chișinău, sub aspectele

sus-enunțate.

Totodată, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a explica lui Igor Vignan prin prisma art.

241, alin. (3), art. 236, alin. (2), art. 233, alin. (1), 211 alin. (1) și art.207, alin. (4)

din Codul administrativ că declararea recursului ca inadmisibil în baza temeiului

sus-indicat nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași recurent

cu aceeași cerere de recurs.

Conform articolelor 230 și 243, alin. (1), lit. a), alin. (2) și alin (3) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

decide:

Se declară inadmisibil recursul depus de către lui Igor Vignan împotriva

încheierilor din data de 29 iunie 2020 și 05 august 2020 ale Curții de Apel Chișinău,

adoptate în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de către Igor Vignan împotriva Consiliului Superior al Magistraturii

cu privire la constatarea încălcării drepturilor și libertăților, obligarea înlăturării

încălcărilor comise și repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca- Doneva

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

4