3r-144/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-144/2020

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

D E C I Z I E

08 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând cererea de recurs depusă de către Igor Vignan împotriva încheierilor

din 10 octombrie 2019 și 09 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Igor Vignan împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind

constatarea încălcării drepturilor, a termenului de soluționare a plângerii și încasarea

prejudiciului moral,

c o n s t a t ă :

La 02 septembrie 2019, Igor Vignan a adresat cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind constatarea încălcării

drepturilor în deciziile emise la 15 februarie 2019 și 20 martie 2020, încălcării

termenului de soluționare a plângerii și încasarea prejudiciului moral.

Prin încheierea din 10 octombrie 2019 Curtea de Apel Chișinău a stabilit lui Igor

Vignan termen de 10 zile din momentul comunicării încheierii, pentru prezentarea

cererii de chemare în judecată tradusă în limba de stat.

Prin încheierea din 09 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat

inadmisibilă cererea de chemare în judecată a lui Igor Vignan către Consiliul Superior

al Magistraturii privind constatarea încălcării drepturilor, a termenului de soluționare

a plângerii și încasarea prejudiciului moral.

La 18 mai 2020, Igor Vignan a depus cerere de recurs în limba rusă împotriva

încheierilor din 10 octombrie 2019 și 09 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 17 iunie 2020 a completului specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, a fost acordat lui Igor Vignan termen până

la 06 iulie 2020, pentru prezentarea la Curtea Supremă de Justiție a recursului tradus

în limba de stat împotriva încheierilor din 10 octombrie 2019 și 09 decembrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău.

Astfel, în conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva

încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis

1

încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea

contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună

cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 09 decembrie 2019,

cu expedierea acesteia în adresa lui Igor Vignan la 16 decembrie 2019 (f.d. 48), însă

la materialele cauzei nu se regăsește confirmarea recepționării acesteia de către

recurent. Astfel, recursul depus la 18 mai 2020 este în termen.

Studiind recursul, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care declară recursul

inadmisibil.

În conformitate cu 241 alin. (3) Cod administrativ, pentru contestarea cu recurs

a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a

treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, prevederile art. 236 alin. (2) din cap. III din cartea a treia Cod

administrativ indică că, apelul se declară inadmisibil în special când: a) hotărârea în

fond nu poate fi contestată cu apel; b) apelul este depus în mod repetat; c) apelul este

depus de o persoană neîmputernicită; d) apelul a fost depus după expirarea termenului

stabilit la art.232 alin.(1); e) motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă

după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2); f) cererea de apel nu

corespunde cerințelor stabilite la art.233 alin.(1) și (2) și art.234 alin.(1) și apelantul

nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată.

Completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al

Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că legiuitorul prin expresia ,,în special” din conținutul normei art. 236 alin. (2)

Cod administrativ a indicat că temeiurile de inadmisibilitate stipulate nu poartă un

caracter exhaustiv, respectiv prin lege, pot fi reglementate și alte temeiuri care

necesită a fi verificate la etapa examinării cererii de recurs.

Completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al

Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

constată la caz că Igor Vignan a depus cererea de recurs într-o altă limbă decât cea

prevăzută de legislație și fără a anexa traducerea cererii de recurs, deși a fost obligat

prin lege să depună actul enunțat în limba oficială.

Mai mult, lui Igor Vignan i-a fost acordat termen până la 06 iulie 2020, pentru

prezentarea recursului tradus în limba de stat, încheierea din 17 iunie 2020 a Curții

Supreme de Justiție (f.d. 57-60) fiind recepționată de către Igor Vignan la 26 iunie

2020, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d. 62).

În această ordine de idei, în conformitate cu prevederile art. 26 Cod

administrativ, limba de procedură în fața autorităților publice și a instanțelor de

judecată competente este cea prevăzută de legislație. Deci, unul din principiile

comune și fundamentale ale procesului de contencios administrativ este principiul

limbii oficiale de procedură, care este consacrat în art. 118 din Constituție, art. 26 din

Cod administrativ și art. 9 din Legea cu privire la organizarea judecătorească.

2

La rândul său, prevederile conținute în art. 118 din Constituție sunt necesare

pentru asigurarea respectării drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor

în condițiile egalității depline în fața legii. Reglementările invocate au fost reluate și

incorporate în textul legilor procedurale, fiind coroborate cu tratatele internaționale,

Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Convenția pentru

apărarea Drepturilor Omului, care nu impun condiții privind limba în care se

desfășoară procesul, prezumând că ședința de judecată se desfășoară în limba

națională a statului.

Completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al

Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține în speță și prevederile art. 1 alin. (2) Cod administrativ, conform cărora

legislația administrativă se întemeiază pe normele constituționale dezvoltate în

prezentul cod, în alte legi și în alte acte normative subordonate legii, care

reglementează raporturile administrative și care trebuie să fie în concordanță cu

Constituția Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 13 din Constituție, limba de stat a Republicii Moldova

este limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine, care în lumina Hotărârii

Curții Constituționale a Republicii Moldova nr. 36 din 5 decembrie 2013, urmează a

fi înțeleasă ca limba română. Caracterul oficial al limbii instituie obligativitatea

utilizării acesteia în raporturile cetățenilor cu autoritățile statului, în această limbă

fiind redactate și aduse la cunoștința publică toate actele oficiale ale statului.

Totodată, prin hotărârea din 04 iunie 2018 a Curții Constituționale, a fost

constatată desuetudinea Legii nr. 3465 din 01 septembrie 1989 cu privire la

funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești. Curtea a notat că

conform art. 74 alin. (1) din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele

normative, efectul constatării desuetudinii unei legi presupune încetarea acțiunii sale,

tot așa cum se întâmplă în cazul abrogării ei.

Din cele menționate rezultă că procedura judiciară poate fi efectuată în altă

limbă, însă documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în

limba prevăzută de legislație, iar cetățenii care nu posedă sau nu vorbesc limba

prevăzută de legislație au dreptul să se exprime în limba maternă în cadrul

procedurilor judiciare, chiar și în ipoteza în care cunosc limba de stat, fiind un

beneficiu legal acordat acestora.

În aceste condiții, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că Igor Vignan contrar prevederilor art. 26 Cod

administrativ a depus cererea de recurs într-o altă limbă decât cea prevăzută de

legislație, fără a anexa traducerea cererii de recurs și nu a lichidat neajunsul în termen,

adică până la 06 iulie 2020, specificat în încheierea din 17 iunie 2020 a Curții Supreme

de Justiție.

Prin urmare, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție concluzionează că atunci când cererea de recurs împotriva

încheierii instanței de apel este redactată într-o altă limbă decât cea prevăzută de

legislație, prin prisma art. 236 alin. (2) coroborat cu art. 26 Cod administrativ este

aplicabilă sancțiunea procedurală sub forma inadmisibilității recursului.

3

Or, instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor înaintate

instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă în limba oficială

din simplul considerent că această pretinsă obligație depășește cadrul împuternicirilor

de a înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant. Obligația instanței de judecată

este de a asigura participanții la proces să ia cunoștință de actele, de lucrările dosarului

și să vorbească în judecată prin interpret, în cazul când nu cunosc limba prevăzută de

legislație.

Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

cauzelor de contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de către Igor Vignan împotriva încheierilor din 10

octombrie 2019 și 09 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău sub aspectele sus-

enunțate.

Totodată, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a explica lui Igor Vignan prin prisma art.

241 alin. (3), 236 alin. (2), 233 alin. (1), 211 alin. (1) și 207 alin. (4) ale Codului

administrativ că declararea recursului ca inadmisibil în baza temeiului sus-indicat nu

exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași recurent cu aceeași

cerere de recurs.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. a), 236 alin. (2) și 26 ale Codului

administrativ, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e :

Recursul declarat de către Igor Vignan împotriva încheierilor din 10 octombrie

2019 și 09 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău se declară inadmisibil.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

4