3r-144/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-144/2020 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol) D E C I Z I E 08 iulie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând cererea de recurs depusă de către Igor Vignan împotriva încheierilor din 10 octombrie 2019 și 09 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Igor Vignan împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind constatarea încălcării drepturilor, a termenului de soluționare a plângerii și încasarea prejudiciului moral, c o n s t a t ă : La 02 septembrie 2019, Igor Vignan a adresat cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind constatarea încălcării drepturilor în deciziile emise la 15 februarie 2019 și 20 martie 2020, încălcării termenului de soluționare a plângerii și încasarea prejudiciului moral.

Prin încheierea din 10 octombrie 2019 Curtea de Apel Chișinău a stabilit lui Igor Vignan termen de 10 zile din momentul comunicării încheierii, pentru prezentarea cererii de chemare în judecată tradusă în limba de stat. Prin încheierea din 09 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat inadmisibilă cererea de chemare în judecată a lui Igor Vignan către Consiliul Superior al Magistraturii privind constatarea încălcării drepturilor, a termenului de soluționare a plângerii și încasarea prejudiciului moral. La 18 mai 2020, Igor Vignan a depus cerere de recurs în limba rusă împotriva încheierilor din 10 octombrie 2019 și 09 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 17 iunie 2020 a completului specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, a fost acordat lui Igor Vignan termen până la 06 iulie 2020, pentru prezentarea la Curtea Supremă de Justiție a recursului tradus în limba de stat împotriva încheierilor din 10 octombrie 2019 și 09 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău. Astfel, în conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis 1 încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 09 decembrie 2019, cu expedierea acesteia în adresa lui Igor Vignan la 16 decembrie 2019 (f.d. 48), însă la materialele cauzei nu se regăsește confirmarea recepționării acesteia de către recurent. Astfel, recursul depus la 18 mai 2020 este în termen. Studiind recursul, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care declară recursul inadmisibil. În conformitate cu 241 alin. (3) Cod administrativ, pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, prevederile art. 236 alin. (2) din cap. III din cartea a treia Cod administrativ indică că, apelul se declară inadmisibil în special când: a) hotărârea în fond nu poate fi contestată cu apel; b) apelul este depus în mod repetat; c) apelul este depus de o persoană neîmputernicită; d) apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.232 alin.(1); e) motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2); f) cererea de apel nu corespunde cerințelor stabilite la art.233 alin.(1) și (2) și art.234 alin.(1) și apelantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată.

Completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că legiuitorul prin expresia ,,în special” din conținutul normei art. 236 alin. (2) Cod administrativ a indicat că temeiurile de inadmisibilitate stipulate nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv prin lege, pot fi reglementate și alte temeiuri care necesită a fi verificate la etapa examinării cererii de recurs. Completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată la caz că Igor Vignan a depus cererea de recurs într-o altă limbă decât cea prevăzută de legislație și fără a anexa traducerea cererii de recurs, deși a fost obligat prin lege să depună actul enunțat în limba oficială.

Mai mult, lui Igor Vignan i-a fost acordat termen până la 06 iulie 2020, pentru prezentarea recursului tradus în limba de stat, încheierea din 17 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție (f.d. 57-60) fiind recepționată de către Igor Vignan la 26 iunie 2020, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d. 62). În această ordine de idei, în conformitate cu prevederile art. 26 Cod administrativ, limba de procedură în fața autorităților publice și a instanțelor de judecată competente este cea prevăzută de legislație. Deci, unul din principiile comune și fundamentale ale procesului de contencios administrativ este principiul limbii oficiale de procedură, care este consacrat în art. 118 din Constituție, art. 26 din Cod administrativ și art. 9 din Legea cu privire la organizarea judecătorească.

2 La rândul său, prevederile conținute în art. 118 din Constituție sunt necesare pentru asigurarea respectării drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor în condițiile egalității depline în fața legii. Reglementările invocate au fost reluate și incorporate în textul legilor procedurale, fiind coroborate cu tratatele internaționale, Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului, care nu impun condiții privind limba în care se desfășoară procesul, prezumând că ședința de judecată se desfășoară în limba națională a statului.

Completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține în speță și prevederile art. 1 alin. (2) Cod administrativ, conform cărora legislația administrativă se întemeiază pe normele constituționale dezvoltate în prezentul cod, în alte legi și în alte acte normative subordonate legii, care reglementează raporturile administrative și care trebuie să fie în concordanță cu Constituția Republicii Moldova. În conformitate cu art. 13 din Constituție, limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine, care în lumina Hotărârii Curții Constituționale a Republicii Moldova nr. 36 din 5 decembrie 2013, urmează a fi înțeleasă ca limba română.

Caracterul oficial al limbii instituie obligativitatea utilizării acesteia în raporturile cetățenilor cu autoritățile statului, în această limbă fiind redactate și aduse la cunoștința publică toate actele oficiale ale statului. Totodată, prin hotărârea din 04 iunie 2018 a Curții Constituționale, a fost constatată desuetudinea Legii nr. 3465 din 01 septembrie 1989 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești. Curtea a notat că conform art. 74 alin. (1) din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, efectul constatării desuetudinii unei legi presupune încetarea acțiunii sale, tot așa cum se întâmplă în cazul abrogării ei.

Din cele menționate rezultă că procedura judiciară poate fi efectuată în altă limbă, însă documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în limba prevăzută de legislație, iar cetățenii care nu posedă sau nu vorbesc limba prevăzută de legislație au dreptul să se exprime în limba maternă în cadrul procedurilor judiciare, chiar și în ipoteza în care cunosc limba de stat, fiind un beneficiu legal acordat acestora. În aceste condiții, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că Igor Vignan contrar prevederilor art. 26 Cod administrativ a depus cererea de recurs într-o altă limbă decât cea prevăzută de legislație, fără a anexa traducerea cererii de recurs și nu a lichidat neajunsul în termen, adică până la 06 iulie 2020, specificat în încheierea din 17 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție.

Prin urmare, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că atunci când cererea de recurs împotriva încheierii instanței de apel este redactată într-o altă limbă decât cea prevăzută de legislație, prin prisma art. 236 alin. (2) coroborat cu art. 26 Cod administrativ este aplicabilă sancțiunea procedurală sub forma inadmisibilității recursului. 3 Or, instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor înaintate instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă în limba oficială din simplul considerent că această pretinsă obligație depășește cadrul împuternicirilor de a înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant.

Obligația instanței de judecată este de a asigura participanții la proces să ia cunoștință de actele, de lucrările dosarului și să vorbească în judecată prin interpret, în cazul când nu cunosc limba prevăzută de legislație. Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea cauzelor de contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Igor Vignan împotriva încheierilor din 10 octombrie 2019 și 09 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău sub aspectele sus- enunțate.

Totodată, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a explica lui Igor Vignan prin prisma art. 241 alin. (3), 236 alin. (2), 233 alin. (1), 211 alin. (1) și 207 alin. (4) ale Codului administrativ că declararea recursului ca inadmisibil în baza temeiului sus-indicat nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași recurent cu aceeași cerere de recurs. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. a), 236 alin. (2) și 26 ale Codului administrativ, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Recursul declarat de către Igor Vignan împotriva încheierilor din 10 octombrie 2019 și 09 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău se declară inadmisibil.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 4