3r-188/19 — constatarea incalcarii drepturilor si libertatilor si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr.3r-188/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: D.Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V.Clima, E.Palanciuc, A.Malîi)

D E C I Z I E

30 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

examinând cererea de recurs depusă de către Igor Vignan împotriva încheierilor

din 20 martie 2019 și 29 mai 2019 ale Curții de Apel Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Igor Vignan împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la

constatarea încălcării drepturilor și libertăților, precum și repararea prejudiciului

moral,

constată:

La 26 august 2015, Igor Vignan a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la constatarea încălcării drepturilor și

libertăților, precum și repararea prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 29 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

respinsă acțiunea în contencios administrativ depusă de către Igor Vignan.

La 27 februarie 2019, Igor Vignan a declarat apel împotriva hotărârii din 29

ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin încheierea din 20 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs

cererii de apel și s-a acordat lui Igor Vignan termen până la 16 aprilie 2019, pentru

depunerea apelului motivat redactat în limba de stat.

Prin încheierea din 29 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat

inadmisibil apelul declarat de către Igor Vignan.

La 9 august 2019, Igor Vignan a depus cerere de recurs în limba rusă împotriva

încheierilor din 20 martie 2019 și 29 mai 2019 ale Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu încheierile contestate,

considerându-le ilegale și neîntemeiate pe motiv că au fost emise cu încălcarea

normelor de drept procedural, or, instanța de apel urma să țină cont de normele de

drept naționale, cât și de practica CEDO în vederea neîngrădirii dreptului privind

accesul liber la justiție.

Prin încheierea din 8 octombrie 2019 a completului specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

1

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, a fost acordat lui Igor Vignan

termen până la 18 octombrie 2019, pentru prezentarea la Curtea Supremă de Justiție a

recursului tradus în limba de stat împotriva încheierilor din 20 martie 2019 și 29 mai

2019 ale Curții de Apel Chișinău.

Astfel, în conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva

încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis

încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis

încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești

împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierile contestate la 20 martie 2019, și

respectiv la 29 mai 2019. Recurentul a recepționat încheierea instanței de apel la 26

iulie 2019 (f.d.128).

Astfel, recursul depus la 9 august 2019 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei, completul

specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

Completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al

Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

Conform art. 258 alin. (3) din același cod, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod.

Completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al

Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

constată că la caz procedura administrativă a fost inițiată până la adoptarea Codului

administrativ al Republicii Moldova, dar examinată în instanța de contencios

administrativ conform prevederilor acestui cod care a intrat în vigoare la 1 aprilie

2019 fapt ce rezultă din art. 257 alin. (1). Or, legiuitorul a optat pentru principiu

aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Respectiv, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta

speță urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ, aprobat

prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care declară recursul

inadmisibil.

În conformitate cu 241 alin. (3) Cod administrativ, pentru contestarea cu recurs a

încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a

treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, prevederile art. 236 alin. (2) din cap. III din cartea a treia Cod

administrativ indică că, apelul se declară inadmisibil în special când: a) hotărîrea în

fond nu poate fi contestată cu apel; b) apelul este depus în mod repetat; c) apelul este

2

depus de o persoană neîmputernicită; d) apelul a fost depus după expirarea

termenului stabilit la art.232 alin.(1); e) motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost

depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2); f) cererea de apel nu

corespunde cerințelor stabilite la art.233 alin.(1) și (2) și art.234 alin.(1) și apelantul

nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată.

Completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al

Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că legiuitorul prin expresia ,,în special” din conținutul normei art. 236 alin. (2)

Cod administrativ a indicat că temeiurile de inadmisibilitate stipulate nu poartă un

caracter exhaustiv, respectiv prin lege, pot fi reglementate și alte temeiuri care

necesită a fi verificate la etapa examinării cererii de recurs.

Completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al

Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

constată la caz că Igor Vignan a depus cererea de recurs într-o altă limbă decât cea

prevăzută de legislație și fără a anexa traducerea cererii de recurs, deși a fost obligat

prin lege să depună actul enunțat în limba oficială.

Mai mult că lui Igor Vignan i-a fost acordat termen până la 18 octombrie 2019,

pentru prezentarea recursului tradus în limba de stat, iar prin încheierea din 23

octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost amânată examinarea recursului

pentru 30 octombrie 2019, din cauza nerecepționării de către Igor Vignan a încheierii

din 8 octombrie 2019.

În această ordine de idei, în conformitate cu prevederile art. 26 Cod

administrativ, limba de procedură în fața autorităților publice și a instanțelor de

judecată competente este cea prevăzută de legislație. Deci, unul din principiile

comune și fundamentale ale procesului de contencios administrativ este principiul

limbii oficiale de procedură, care este consacrat în art. 118 din Constituție, art. 26 din

Cod administrativ și art. 9 din Legea cu privire la organizarea judecătorească.

La rândul său, prevederile conținute în art. 118 din Constituție sunt necesare

pentru asigurarea respectării drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor în

condițiile egalității depline în fața legii. Reglementările invocate au fost reluate și

incorporate în textul legilor procedurale, fiind coroborate cu tratatele internaționale,

Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Convenția pentru

apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care nu impun condiții

privind limba în care se desfășoară procesul, prezumând că ședința de judecată se

desfășoară în limba națională a statului.

Completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al

Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține în speță și prevederile art. 1 alin. (2) Cod administrativ, conform cărora

legislația administrativă se întemeiază pe normele constituționale dezvoltate în

prezentul cod, în alte legi și în alte acte normative subordonate legii, care

reglementează raporturile administrative și care trebuie să fie în concordanță cu

Constituția Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 13 din Constituție, limba de stat a Republicii Moldova

este limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine, care în lumina

Hotărârii Curții Constituționale a Republicii Moldova nr. 36 din 5 decembrie 2013,

urmează a fi înțeleasă ca limba română. Caracterul oficial al limbii instituie

3

obligativitatea utilizării acesteia în raporturile cetățenilor cu autoritățile statului, în

această limbă fiind redactate și aduse la cunoștința publică toate actele oficiale ale

statului.

Totodată, prin hotărârea din 4 iunie 2018 a Curții Constituționale, a fost

constatată desuetudinea Legii nr. 3465 din 1 septembrie 1989 cu privire la

funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești. Curtea a notat că

conform art. 74 alin. (1) din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele

normative, efectul constatării desuetudinii unei legi presupune încetarea acțiunii sale,

tot așa cum se întâmplă în cazul abrogării ei.

Din cele menționate rezultă că procedura judiciară poate fi efectuată în altă

limbă, însă documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în

limba prevăzută de legislație, iar cetățenii care nu posedă sau nu vorbesc limba

prevăzută de legislație au dreptul să se exprime în limba maternă în cadrul

procedurilor judiciare, chiar și în ipoteza în care cunosc limba de stat, fiind un

beneficiu legal acordat acestora.

În aceste condiții, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că Igor Vignan contrar prevederilor art. 26 Cod

administrativ a depus cererea de recurs într-o altă limbă decât cea prevăzută de

legislație, fără a anexa traducerea cererii de recurs și nu a lichidat neajunsul în

termen, adică până la 18 octombrie 2019, specificat în încheierea din 8 octombrie

2019 a Curții Supreme de Justiție, precum și până la 30 octombrie 2019, data

amânării examinării recursului.

Prin urmare, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție concluzionează că atunci când cererea de recurs în ,,Secțiunea 1”

este redactată într-o altă limbă decât cea prevăzută de legislație, prin prisma art. 236

alin. (2) coroborat cu art. 26 Cod administrativ este aplicabilă sancțiunea procedurală

sub forma inadmisibilității recursului.

Or, instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor înaintate

instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă în limba oficială

din simplul considerent că această pretinsă obligație depășește cadrul împuternicirilor

de a înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant. Obligația instanței de judecată

este de a asigura participanții la proces să ia cunoștință de actele, de lucrările

dosarului și să vorbească în judecată prin interpret, în cazul când nu cunosc limba

prevăzută de legislație.

Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

cauzelor de contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de către Igor Vignan împotriva încheierilor din 20

martie 2019 și 29 mai 2019 ale Curții de Apel Chișinău sub aspectele sus-enunțate.

Totodată, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a explica lui Igor Vignan prin prisma art.

241 alin. (3), 236 alin. (2), 233 alin. (1), 211 alin. (1) și 207 alin. (4) ale Codului

administrativ că declararea recursului ca inadmisibil în baza temeiului sus-indicat nu

4

exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceleiași recurent cu aceeași

cerere de recurs.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. a), 236 alin. (2) și 26 ale Codului

administrativ, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

decide:

Recursul depus de către Igor Vignan împotriva încheierilor din 20 martie 2019 și

29 mai 2019 ale Curții de Apel Chișinău se declară inadmisibil.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

5