2r-422/19 — cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2r-422/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Buiucani (jud. D. Dulghieru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu) ÎNCHEIERE 10 iulie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Svetlana Filincova Nicolae Craiu examinând recursul declarat de Igor Vignan în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Igor Vignan împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei de către Curtea Supremă de Justiție și repararea prejudiciului moral împotriva încheierii din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care nu s-a dat curs cererii de apel depuse de Igor Vignan, fiindu-i comunicat despre necesitatea prezentarea cererii de apel motivate și împotriva încheierii din 19 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost lăsată fără curs cererea de apel depusă de Igor Vignan și prelungit termen pentru lichidarea neajunsului cererii de apel și anume, prezentarea cererii de apel motivate în limba de stat și împotriva încheierii din 13 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost restituită cererea de apel depusă de Igor Vignan constată: La 23 ianuarie 2017,

Igor Vignan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei de către Curtea Supremă de Justiție și repararea prejudiciului moral. Întemeindu-și pretențiile în baza dispozițiilor art. 166-167 CPC, Legii cu privire la repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești nr. 87 din 21 aprilie 2011, a solicitat admiterea acțiunii, constatarea faptului încălcării dreptului lui la judecarea în termen rezonabil a cauzei de către Curtea Supremă de Justiție și obligarea statului 1 Republica Moldova, reprezentantă de Ministerul Justiției al RM la repararea prejudiciului cauzat ca urmare a încălcării dreptului lui la judecarea în termen rezonabil a cauzei de către Curtea Supremă de Justiție.

Prin hotărârea din 6 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, a fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată. La 17 septembrie 2018, Igor Vignan a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 6 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani. Prin încheierea din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs cererii de apel depuse de Igor Vignan, fiindu-i comunicat despre necesitatea prezentării cererii de apel motivate, acordându-i pentru aceasta termen de 10 zile de la data recepționării încheierii. Totodată, a fost explicat apelantului că în cazul în care nu va lichida neajunsul menționat în termenul acordat, cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu toate actele va fi restituită fără examinare.

Prin încheierea din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost lăsată fără curs cererea de apel depusă de Igor Vignan, fiindu-i prelungit termen pentru lichidarea neajunsului cererii de apel indicat în încheierea din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău – prezentarea cererii de apel motivate, până la 18 decembrie 2018. Totodată, a fost explicat apelantului că în cazul în care nu va lichida neajunsul menționat în termenul acordat, cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu toate actele va fi restituită fără examinare. La 17 decembrie 2018, Igor Vignan a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 6 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani.

Prin încheierea din 19 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost lăsată fără curs cererea de apel depusă de Igor Vignan, fiindu-i prelungit termenul pentru lichidarea neajunsului cererii de apel și anume, prezentarea cererii de apel motivate traduse în limba de stat până la 20 ianuarie 2019. Totodată, a fost explicat apelantului că în cazul în care nu va lichida neajunsul menționat în termenul acordat, cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu toate actele va fi restituită fără examinare. Prin încheierea din 13 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituită cererea de apel depusă de Igor Vignan. La 18 aprilie 2019, Igor Vignan a declarat recurs împotriva încheierilor din 30 octombrie 2018, 19 decembrie 2018 și 13 martie 2019 ale Curții de Apel Chișinău.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi restituit din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 4261 lit. b1) CPC, instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs nu corespunde prevederilor art. 437 alin. (1). În conformitate cu art. 437 alin. (1) CPC, cererea de recurs trebuie să fie dactilografiată și trebuie să cuprindă: a) denumirea instanței la care se depune 2 recursul; b) numele, denumirea, calitatea procesuală a recurentului sau a persoanei ale cărei interese le reprezintă, adresa lor; c) numele sau denumirea, adresa intimatului; e) denumirea instanței care a emis decizia în apel, data pronunțării și dispozitivul deciziei, argumentele admiterii sau respingerii apelului; f) esența și temeiurile recursului, argumentul ilegalității deciziei atacate, solicitările recurentului, propunerile respective; g) data declarării recursului și semnătura recurentului.

La caz, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că la 18 aprilie 2019, Igor Vignan a depus cerere de recurs împotriva încheierilor din 30 octombrie 2018, 19 decembrie 2018 și 13 martie 2019 ale Curții de Apel Chișinău, care însă este redactată într-o altă limbă decât limba oficială în care se desfășoară procesul, fără a anexa traducerea acesteia în limba de stat (f. d. 71-73 vol. II). În același timp, instanța de recurs reține că prin Hotărârea nr. 17 din 4 iunie 2018 a Curții Constituționale a Republicii Moldova, a fost constatată desuetudinea Legii nr. 3465 din 1 septembrie 1989 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.

Curtea a notat că potrivit art. 74 alin. (1) din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, efectul constatării desuetudinii unei legi presupune încetarea acțiunii sale, tot așa cum se întâmplă în cazul abrogării ei. Pe cale de consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că unul din principiile fundamentale ale procesului civil și penal este principiul limbii oficiale de procedură, care este consacrat în art. 118 din Constituție, art. 24 CPC și art. 9 din Legea cu privire la organizarea judecătorească. Prevederile conținute în art. 118 din Constituție sunt necesare pentru asigurarea respectări drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor în condițiile egalității depline în fața legii.

Reglementările invocate au fost reluate și incorporate în textul legilor procedurale, fiind coroborate cu tratatele internaționale, Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care nu impun condiții privind limba în care se desfășoară procesul, prezumând că ședința de judecată se desfășoară în limba națională a statului. Conform art. 13 din Constituție, limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine, care în lumina Hotărârii Curții Constituționale a Republicii Moldova nr. 36 din 5 decembrie 2013, urmează a fi înțeleasă ca limba română.

Caracterul oficial al limbii instituie obligativitatea utilizării acesteia în raporturile cetățenilor cu autoritățile statului, în această limbă fiind redactate și aduse la cunoștința publică toate actele oficiale ale statului. Din cele menționate, rezultă că procedura judiciară poate fi efectuată în altă limbă, însă documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în limba de stat. Astfel, cetățenii care nu posedă sau nu vorbesc limba de stat au dreptul să se exprime în limba maternă în cadrul procedurilor judiciare, chiar și în ipoteza în care cunosc limba de stat, fiind un beneficiu legal acordat acestora. 3 Totodată, dreptul de a se exprima în limba maternă în cadrul procedurilor orale desfășurate în fața instanței judecătorești, include și dreptul de a întocmi și înainta în instanță acte de procedură sau alte cereri în această limbă.

În aceste condiții, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că atunci când cererea de recurs în Secțiunea 1 este redactată într-o altă limbă decât limba de stat, este aplicabilă sancțiunea procedurală sub forma restituirii cererii de recurs. Or, instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor înaintate instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă în limba de stat din simplul considerent că această pretinsă obligație depășește cadrul împuternicirilor de a înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant. Obligația instanței de judecată este de a asigura participanții la proces să ia cunoștință de actele, de lucrările dosarului și să vorbească în judecată prin interpret, în cazul când nu cunosc limba de stat.

Față de cele ce preced, având în vedere că cererea de recurs depusă de Igor Vignan împotriva încheierilor din 30 octombrie 2018, 19 decembrie 2018 și 13 martie 2019 ale Curții de Apel Chișinău, nu corespunde prevederilor art. 437 alin. (1) CPC, fiind redactată într-o altă limbă decât limba oficială în care se desfășoară procesul și nu este însoțită de traducere, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a restitui recursul declarat de Igor Vignan.

În conformitate cu art. 4261 lit. b1) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se restituie recursul declarat de Igor Vignan împotriva încheierilor din 30 octombrie 2018, 19 decembrie 2018 și 13 martie 2019 ale Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Igor Vignan împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei de către Curtea Supremă de Justiție și repararea prejudiciului moral. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Svetlana Filincova Nicolae Craiu 4