2r-992/18 — Încasarea prejudiciului cauzat

Dosarul nr.2r-992/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, judecător: O. Cernei

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: N. Simciuc, I. Țurcan, Iu. Cotruța

ÎNCHEIERE

19 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Igor Vignan,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Igor Vignan

împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral,

împotriva încheierii din 29 octombrie 2018 prin care a fost restituit apelul lui

Igor Vignan,

c o n s t a t ă :

La 13 ianuarie 2017, Igor Vignan s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, prin care a solicitat constatarea încălcării dreptului

la judecarea cauzei în termen rezonabil și repararea prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 28 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

cererea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 27 martie 2018, Igor Vignan

a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, însă fără a indica motivele de

fapt și de drept pe care își întemeiază apelul.

Prin încheierea din 25 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs

cererii de apel, i s-a oferit apelantului Vignan Igor un termen de 15 zile din data

recepționării încheierii, pentru depunerea, prin intermediul cancelariei Curții de

Apel Chișinău, a cererii de apel motivate și tradusă în limba de stat, explicându-i

că, în cazul neîndeplinirii indicațiilor instanței de apel în termenul stabilit, cererea

de apel nu se va considera depusă și va fi restituită.

La 21 iunie 2018, Igor Vignan a depus cerere de apel suplimentară,

redactată în limba rusă, împotriva hotărârii din 28 februarie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani.

La 21 iunie 2018, Igor Vignan a declarat recurs împotriva încheierii din 25

aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Prin decizia din 03 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a respins

recursul declarat de Igor Vignan și s-a menținut încheierea din 25 aprilie 2018 a

Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 29 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cererea de

apel a lui Igor Vignan a fost restituită din motiv că acesta nu a îndeplinit în termen

indicațiile instanței de apel, expuse în încheierea din 25 aprilie 2018, în

conformitate cu art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

La 19.11.2018, Igor Vignan a declarat recurs împotriva încheierii din 29

octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Examinând materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs urmează

a fi restituită, din următoarele considerente.

Conform art. 4261 alin. (1) lit. b1) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs

nu corespunde prevederilor art. 437 alin. (1).

Art. 437 alin. (1) din Codul de procedură civilă reglementează elementele pe

care trebuie să le conțină o cerere de recurs.

Astfel, Colegiul constată că Igor Vignan a depus cererea de recurs într-o altă

limbă decât limba oficială în care se desfășoară procesul, fără a anexa traducerea

acesteia în limba de stat.

În același timp, instanța de recurs remarcă că, prin Hotărârea nr. 17 din 04

iunie 2018 a Curții Constituționale a Republicii Moldova, a fost constatată

desuetudinea Legii nr. 3465 din 01 septembrie 1989 cu privire la funcționarea

limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.

Curtea a notat că potrivit art. 74 alin. (1) din Legea nr. 100 din 22 decembrie

2017 cu privire la actele normative, efectul constatării desuetudinii unei legi

presupune încetarea acțiunii sale, tot așa cum se întâmplă în cazul abrogării ei.

În lumina celor indicate, Colegiul reiterează că, unul din principiile

fundamentale ale procesului civil este principiul limbii oficiale de procedură, care

este consacrat în art. 118 din Constituție, art. 24 din Codul de procedură civilă și

art. 9 din Legea cu privire la organizarea judecătorească.

Prevederile conținute în art. 118 din Constituție sunt necesare pentru

asigurarea respectări drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor în

condițiile egalității depline în fața legii. Reglementările invocate au fost reluate și

incorporate în textul legilor procedurale, fiind coroborate cu tratatele

internaționale, Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și

Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care

nu impun condiții privind limba în care se desfășoară procesul, prezumând că

ședința de judecată se desfășoară în limba națională a statului.

Conform art. 13 din Constituție, limba de stat a Republicii Moldova este

limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine, care în lumina Hotărârii

Curții Constituționale a Republicii Moldova nr. 36 din 05 decembrie 2013,

urmează a fi înțeleasă ca limba română. Caracterul oficial al limbii instituie

obligativitatea utilizării acesteia în raporturile cetățenilor cu autoritățile statului, în

această limbă fiind redactate și aduse la cunoștința publică toate actele oficiale ale

statului.

Din cele menționate, rezultă că procedura judiciară poate fi efectuată în altă

limbă, însă documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în

limba de stat. Astfel, cetățenii care nu posedă sau nu vorbesc limba de stat au

dreptul să se exprime în limba maternă în cadrul procedurilor judiciare, chiar și în

ipoteza în care cunosc limba de stat, fiind un beneficiu legal acordat acestora.

Totodată, dreptul de a se exprima în limba maternă în cadrul procedurilor orale

desfășurate în fața instanței judecătorești, include și dreptul de a întocmi și înainta

în instanță acte de procedură sau alte cereri în această limbă.

În aceste condiții, Colegiul concluzionează că atunci când cererea de recurs în

Secțiunea 1 este redactată într-o altă limbă decât limba de stat, este aplicabilă

sancțiunea procedurală sub forma restituirii cererii de recurs.

Or, instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor înaintate

instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă în limba de

stat din simplul considerent că această pretinsă obligație depășește cadrul

împuternicirilor de a înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant. Obligația

instanței de judecată este de a asigura participanții la proces să ia cunoștință de

actele, de lucrările dosarului și să vorbească în judecată prin interpret, în cazul

când nu cunosc limba de stat.

Astfel, Colegiul ajunge la concluzia de a restitui recursul declarat de Igor

Vignan împotriva încheierii din 29 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit. b1) și alin. (2) din Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Se restituie recursul declarat de Igor Vignan împotriva încheierii din 29

octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă intentată la cererea de

chemare în judecată a lui Igor Vignan împotriva Ministerului Justiției cu privire la

constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și

repararea prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului, judecătorul

Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu