2ra-1676/18 — cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și încasarea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi încasarea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1676/18 — cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și încasarea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-1676/18
Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Buiucani (jud. D. Dulghieru)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)
ÎNCHEIERE
3 octombrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Dumitru Visternicean
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
Igor Vignan
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Igor Vignan împotriva
Ministerului Justiției cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea
în termen rezonabil a cauzei și încasarea prejudiciului moral
împotriva deciziei din 3 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respinsă cererea de apel declarată de Igor Vignan și menținută hotărârea primei instanțe
constată:
La 17 ianuarie 2017 Igor Vignan a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Ministerului Justiției cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea
în termen rezonabil a cauzei și încasarea prejudiciului moral.
Întru argumentarea cerințelor sale a invocat că la 5 august 2016 a contestat
hotărârea nr. 1013s - 1212 p/m, emisă de către Inspectorii Consiliului Superior al
Magistraturii, prin înaintarea pretenției nr.4955 la sediul Consiliului din
str. M. Eminescu 5 mun. Chișinău fiind invocată lipsa de competență jurisdicțională a
Consiliului în examinarea plângerii sale care se pretinde că urma a fi examinată de către
Inspectoratul de Poliție Rîșcani.
A indicat că, de la data depunerii prezentei acțiunii nu a recepționat niciun răspuns
la petiția indicată, astfel încât a fost încălcat termenul de 45 de zile prevăzut la art. 33
din Legea nr. 178.
Prin acțiunile menționate mai sus i-a fost cauzat un prejudiciu moral, pasibil de a
fi compensat în echivalent bănesc în mărime de 10000000 de lei.
Și-a întemeiat pretențiile sale în baza prevederilor art. 33 din Legea nr. 178 și a
prevederilor Legii nr. 87, art. 166, 167 CPC.
A solicitat admiterea acțiunii, constatarea faptului încălcării prevederilor
art. 6 (l) din Convenția Europeană și anume a dreptului la judecarea în termen rezonabil
a cauzei de către Consiliul Superior Magistraturii și încasarea prejudiciului moral cauzat
prin această încălcare în mărime de 10000000 de lei.
1
Prin hotărârea din 2 august 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani acțiunea
a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin decizia din 3 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
declarat de Igor Vignan, menținută hotărârea din 2 august 2017 a Judecătoriei Chișinău
sediul Buiucani.
La 27 iunie 2018, Igor Vignan a declarat recurs împotriva deciziei din
3 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea
deciziei recurate și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de
admitere integrală a acțiunii.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel
considerând-o ca ilegală și neîntemeiată, menționând că la emiterea acesteia instanța de
apel a dat o estimare incorectă situației de fapt.
A relatat că acțiunile judecătorului Dorin Dulgheru în cauza dedusă judecății,
constituie o încălcare gravă a dreptului său la accesul liber la justiție, garantat de
art. 20 din Constituția RM.
Suplimentar, Igor Vignan a relatat că pronunțarea hotărârii din 2 august 2017 a
avut loc în lipsa sa, motiv din care recurentul nu a avut posibilitate de a formula explicații
pe marginea cererii de chemare în judecată.
A menționat că, atât prima instanță, cât și instanța de apel au emis niște acte
judecătorești ilegale și nemotivate, nefiind cercetate toate argumentele din cererea sa de
chemare în judecată, fiind ignorat faptul că Consiliul Superior al Magistraturii a încălcat
normele imperative și anume, prevederile art. 33 din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu
privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, fiind încălcat termenul prescris de 45
zile, precum și prevederile Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către
stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a
cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.
Mai mult ca atât, recurentul consideră că instanțele de judecată au dat o apreciere
eronată jurisprudenței CEDO, or încălcarea termenului rezonabil este un drept
nemijlocit garantat de art. 6 al CEDO.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni
de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
Din materialele dosarului rezultă că, copia deciziei recurate a fost expediată în
adresa părților la 4 iunie 2018, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire ( f. d. 169 ), însă
careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la materialele
dosarului lipsesc.
Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat
recursul la 27 iunie 2018, împotriva deciziei din 3 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău,
în termenul legal.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este
inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt
în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
2
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost
arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Igor Vignan nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța
de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar
nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie
efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel
recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza
Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Igor Vignan,
asemenea aspecte nu se regăsesc.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul
declarat de Igor Vignan ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul declarat de Igor Vignan se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, Ala Cobăneanu
judecătorul
Judecătorii Dumitru Mardari
Dumitru Visternicean
3