2r-139/19 — repararea prejuudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejuudiciului moral
- Temei legal
- Restituirea recursului impotriva incheierii. Cuprinsul cererii de recurs.
2r-139/19 — repararea prejuudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2r-139/19
Prima instanță: (Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani) S. Clima
Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) M. Guzun, L. Pruteanu, V. Buhnaci
Î N C H E I E R E
20 februarie 2019 mun. Chișinău
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă
judecătorii Mariana Pitic
Dumitru Mardari
examinând recursul declarat de către Vignan Igor,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vignan Igor
împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la
judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral,
împotriva încheierii din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a restituit apelul declarat de Vignan Igor pe motiv că apelantul nu a îndeplinit
indicațiile instanței de apel,
c o n s t a t ă:
La 26 iunie 2017 Vignan Igor a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în
termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral.
Prin hotărârea din 29 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a
respins cererea de chemare în judecată depusă de Vignan Igor.
La 25 iunie 2018 Vignan Igor a depus cerere de apel nemotivată în limba rusă,
prin care a solicitat admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe cu
emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
Prin încheierea din 11 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat
curs cererii de apel depusă de Vignan Igor și s-a comunicat apelantului despre
necesitatea prezentării cererii de apel tradusă în limba de stat și cererea de apel
motivată în termen de 10 zile de la recepționarea încheierii.
La 05 noiembrie 2018 Vignan Igor a depus cerere de apel motivată în limba
rusă.
Prin încheierea din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit
apelul declarat de Vignan Igor pe motiv că apelantul nu a îndeplinit indicațiile
instanței de apel.
1
La 03 decembrie 2018 Vignan Igor a declarat recurs împotriva încheierii din
13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea
recursului, casarea încheierii recurate cu restituirea cauzei la rejudecare.
Recurentul Viganan Igor, în motivarea recursului a invocat ilegalitatea
încheierii, fiind emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept procedural.
În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 13
noiembrie2018, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la
dosar lipsesc. Astfel, recursul, declarat la data de 03 decembrie 2018, se consideră a
fi depus în termen.
Examinând recursul declarat, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi
restituit din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 436 Codul de procedură civilă, recursul se depune de
persoanele menționate în art. 430 Codul de procedură civilă, cu respectarea
condițiilor prevăzute la art. 437 din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 4261 alin. (1), lit. (b1) Codul de procedură civilă,
instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea
de recurs nu corespunde prevederilor art. 437 alin.(1).
În conformitate cu art. 437 alin. (1) Codul de procedură civilă, cererea de
recurs trebuie să fie dactilografiată și trebuie să cuprindă: denumirea instanței la
care se depune recursul; numele, denumirea, calitatea procesuală a recurentului sau
a persoanei ale cărei interese le reprezintă, adresa lor; numele sau denumirea, adresa
intimatului; denumirea instanței care a emis decizia în apel, data pronunțării și
dispozitivul deciziei, argumentele admiterii sau respingerii apelului; esența și
temeiurile recursului, argumentul ilegalității deciziei atacate, solicitările
recurentului, propunerile respective; data declarării recursului și semnătura
recurentului.
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de
Justiție constată că prin hotărârea din 29 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Vignan Igor.
La 25 iunie 2018 Vignan Igor a depus cerere de apel nemotivată în limba rusă,
prin care a solicitat admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe cu
emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
Prin încheierea din 11 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat
curs cererii de apel depusă de Vignan Igor și s-a comunicat apelantului despre
necesitatea prezentării cererii de apel tradusă în limba de stat și cererea de apel
motivată în termen de 10 zile de la recepționarea încheierii.
La 05 noiembrie 2018 Vignan Igor a depus cerere de apel motivată în limba
rusă.
Prin încheierea din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit
apelul declarat de Vignan Igor pe motiv că apelantul nu a îndeplinit indicațiile
instanței de apel.
2
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține că la 03 decembrie 2018, Vignan Igor a depus cerere de recurs
împotriva încheierii din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, care este
redactată într-o altă limbă decât limba oficială în care se desfășoară procesul, fără a
anexa traducerea acesteia în limba de stat.
Instanța de recurs remarcă că, prin Hotărârea nr. 17 din 4 iunie 2018 a Curții
Constituționale a Republicii Moldova, a fost constatată desuetudinea Legii nr. 3465
din 1 septembrie 1989 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul
Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.
Curtea a notat că, conform art. 74 alin. (1) din Legea nr. 100 din 22 decembrie
2017 cu privire la actele normative, efectul constatării desuetudinii unei legi
presupune încetarea acțiunii sale, tot așa cum se întâmplă în cazul abrogării ei.
În contextul celor indicate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că, unul din principiile
fundamentale ale procesului civil este principiul limbii oficiale de procedură, care
este consacrat în art. 118 din Constituție, art. 24 din Codul de procedură civilă și
art. 9 din Legea cu privire la organizarea judecătorească.
Prevederile conținute în art. 118 din Constituție sunt necesare pentru
asigurarea respectării drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor în
condițiile egalității depline în fața legii.
Reglementările invocate au fost reluate și incorporate în textul legilor
procedurale, fiind coroborate cu tratatele internaționale, Pactul internațional cu
privire la drepturile civile și politice și Convenția pentru Apărarea Drepturilor
Omului și a Libertăților Fundamentale, care nu impun condiții privind limba în care
se desfășoară procesul, prezumând că ședința de judecată se desfășoară în limba
națională a statului.
Conform art. 13 din Constituție, limba de stat a Republicii Moldova este limba
moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine, care în baza Hotărârii Curții
Constituționale a Republicii Moldova nr. 36 din 5 decembrie 2013, urmează a fi
înțeleasă ca limba română. Caracterul oficial al limbii instituie, obligativitatea
utilizării acesteia în raporturile cetățenilor cu autoritățile statului, în această limbă
fiind redactate și aduse la cunoștința publică toate actele oficiale ale statului.
Din cele menționate, rezultă că procedura judiciară poate fi efectuată în altă
limbă, însă documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în
limba de stat.
Astfel, cetățenii care nu posedă sau nu vorbesc limba de stat au dreptul să se
exprime în limba maternă în cadrul procedurilor judiciare, chiar și în ipoteza în care
cunosc limba de stat, fiind un beneficiu legal acordat acestora.
Totodată, dreptul de a se exprima în limba maternă în cadrul procedurilor orale
desfășurate în fața instanței judecătorești, include și dreptul de a întocmi și înainta
în instanță acte de procedură sau alte cereri în această limbă.
În aceste condiții, instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea
cererilor înaintate instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă
limbă în limba de stat, din simplul considerent că această pretinsă obligație
depășește cadrul împuternicirilor de a înfăptui justiția în mod imparțial și
3
echidistant. Obligația instanței de judecată este de a asigura participanții la proces
să ia cunoștință de actele, de lucrările dosarului și să vorbească în judecată prin
interpret, în cazul când nu cunosc limba de stat.
Din considerentele expuse supra și având în vedere că cererea de recurs depusă
de către Vignan Igor împotriva încheierii din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel
Chișinău, nu corespunde prevederilor art. 437 alin. (1) din Codul de procedură
civilă, fiind redactată într-o altă limbă decât limba oficială a procesului și nu este
însoțită de traducere, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a restitui recursul declarat.
În conformitate cu art. 269-270, 4261 alin. (1) lit. (b1) Cod de procedură civilă,
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de
Justiție
d i s p u n e:
Se restituie recursul declarat de către Vignan Igor împotriva încheierii din 13
noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în
judecată depusă de Vignan Igor împotriva Ministerului Justiției cu privire la
constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și
repararea prejudiciului moral.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Valeriu Doagă
judecătorii Mariana Pitic
Dumitru Mardari
4