3ra-189/18 — constatarea incalcarii drepturilor si libertatilor, obligarea inlaturarii incalcarilor admise la examinarea plingerii si repararea prejudiciului moral

prima instanță: N. Mazur dosarul nr. 3ra-189/18

instanța de apel: L. Bulgac, Gr. Dașchevici, S. Gîrbu

Î N C H E I E R E

14 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioala

Judecătorii iurie Bejenaru, Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Igor Vignan,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Igor Vignan împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la constatarea încălcării drepturilor

și libertăților, obligarea înlăturării încălcărilor admise la examinarea plângerii și

repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2017, prin care

a fost respins apelul declarat de către Igor Vignan și a fost menținută hotărârea

Judecătoriei Centru, municipiul Chișinău din 06 iunie 2016,

c o n s t a t ă:

La data de 07 iunie 2015 Igor Vignan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la constatarea încălcării

drepturilor și libertăților, obligarea înlăturării încălcărilor admise la examinarea

plângerii și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 10 iulie 2016 s-a

adresat la Consiliul Superior al Magistraturii cu o plângere, prin care a informat

despre neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu de către inspectori-judecători Elena

Gligor și Ludmila Cernei, încălcarea drepturilor sale și neasigurarea apărării

efective a acestora, precum și acționarea inspectorilor-judecători în interesele

judecătorilor corupți ai Curții de Apel Chișinău, Gheorghe Iovu, Borislav Babenco,

Elena Cobzac, Iurie Melinteanu, Alexandru Șpac, Nichifor Corochii, Președintelui

Curții de Apel, Ion Pleșca și a judecătorilor Curții Supreme de Justiție. Totodată, a

solicitat pedepsirea inspectorilor-judecători Elena Gligor și Ludmila Cernei pentru

încălcările comise la examinarea petiției nr. 1286 m/i din 14 iunie 2015 și emiterea

de către Colegiul disciplinar a unei hotărâri în privința persoanelor menționate, în

conformitate cu prevederile Legii nr. 178 din 25 iulie 2015 cu privire la

răspunderea disciplinară a judecătorilor.

A menționat că, până la data adresării cu cerere de chemare în judecată,

Consiliul Superior al Magistraturii nu l-a informat despre prelungirea termenului

1

de examinare a petiției menționate, însă conform Legii cu privire la petiționare nr.

190 din 19 iulie 1994, răspunsul urma să fie prezentat în termen de 30 zile.

Solicită constatarea încălcării drepturilor și libertăților sale, obligarea

înlăturării încălcărilor admise la examinarea plângerii din 14 iunie 2015 cu

adoptarea hotărârii corespunzătoare de către Colegiul disciplinar și încasarea din

contul Ministerului Finanțelor a sumei de 10 000 000 lei, cu titlu de prejudiciu

moral.

Pe parcursul examinării cauzei, reclamantul și-a concretizat cerințele,

solicitând suplimentar anularea răspunsului nr. 917 m/i din 18 martie 2016 a

Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliului Superior al Magistraturii, a hotărârii

Completului de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul

Superior al Magistraturii nr. 171/14 din 30 noiembrie 2015 și a deciziei Inspecției

Judiciare de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii nr. 905 din 22 iunie 2015

și încasarea din contul Ministerului Finanțelor a sumei de 20 000 000 lei, cu titlu

de prejudiciu moral.

În motivarea cerințelor sale a indicat că, SA „Gas Natural Fenosa” ilegal a

deconectat apartamentul său de la furnizarea energiei electrice pentru faptul că nu

achită plata conform datelor prevăzute de contoarele care nu au fost reflectate în

contractele de furnizare a energiei electrice încheiate între el și SA „Gas Natural

Fenosa”, în facturi fiind indicate trei numere de contoare.

A susținut că, a contestat acțiunile SA „Gas Natural Fenosa” în instanța de

judecată, solicitând interzicerea eliberării răspunsurilor formale ale MAI referitor

la deconectarea apartamentului său de la energia electrică, însă instanța de judecată

a refuzat în primirea plângerii în baza art. 265 CPP.

A afirmat că, nefiind de acord cu ațiunile judecătorului Aureliu Postica, ale

judecătorilor Curții de Apel Chișinău - Gheorghe Iovu, Borislav Babenco, Elena

Cobzac, Iurie Melinteanu, Alexandru Șpac, Nichifor Corochii, precum și ale

judecătorilor Curții Supreme de Justiție - Nicolae Gordilă, Ion Guzun, Liliana

Catan și ale președintelui Curții de Apel Chișinău - Ion Pleșca, și ale președintelui

Curții Supreme de Justiție – Mihai Poalelungi, la data de 14 iunie 2015 a depus în

adresa Consiliului Superior al Magistraturii o plângere, care a fost transmisă spre

examinare inspectorilor judecători - Elena Gligor și Ludmila Cernei, însă nu a

primit nici un răspuns, astfel, fiindu-i încălcate drepturile sale, mai mult, până în

prezent nu are energie electrică în apartament, ceea ce îi cauzează prejudicii morale

în mărime de 20 000 000 lei.

Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 06 iunie 2016 a fost

încetat procesul pe capătul de cerere înaintat de Igor Vignan împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii cu privire la anularea răspunsului nr. 917 m/i din 18

martie 2016, a hotărârii Completului de admisibilitate nr. 1 al Colegiului

disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii nr. 171/14 din 30

noiembrie 2015 și a deciziei Inspecției Judiciare de pe lângă Consiliul Superior al

Magistraturii nr. 905 sesiz. din 22 iunie 2015.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 06 iunie 2016 a fost

respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

2

Prima instanță respingând acțiunea și-a argumentat concluzia prin faptul că,

careva drepturi și libertăți ale reclamantului la soluționarea sesizării adresate

Consiliului Superior al Magistraturii nu au fost încălcate, sesizarea a fost

examinată după competență, în termenii stabiliți de lege, iar actul emis a fost remis

acestuia cu explicarea dreptului de atac.

De asemenea, prima instanță a reiterat că, răspunsul nr. 917 m/i din 18

martie 2016 nu întrunește elementele actului administrativ și nu produce efecte

juridice, astfel, nu constituie în sine obiect al contenciosului administrativ, făcând

trimitere la prevederile art. 3 al Legii contenciosului administrativ, iar hotărârea nr.

171/14 din 30 noiembrie 2015 a Completului de admisibilitate nr. 1 al Colegiului

disciplinar este irevocabilă și nu se supune nici unei căi de atac din care motiv

recursul depus a fost remis prin scrisoarea nr. 917 m/i din 30 noiembrie 2015.

Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 24 iunie 2016 a fost

corectată greșeala din hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 06 iunie

2016 referitor la data depunerii plângerii de către Igor Vignan în adresa Consiliului

Superior al Magistraturii prin înlocuirea sintagmei „14 iunie 2015” cu sintagma

„11 iunie 2015”.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2017 a fost respins

apelul declarat de către Igor Vignan și menținută hotărârea primei instanțe.

La data de 09 ianuarie 2018 Igor Vignan a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu hotărârile

judecătorești, deoarece au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept

material și procedural, și anume, nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată,

pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată, la judecarea pricinii au fost

încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului, iar concluziile

instanțelor de judecată vin în contradicție cu circumstanțele cauzei, reiterând

motivele de fapt și de drept pe care le-a invocat pe parcursul examinări cauzei în

instanțele inferioare.

A menționat că, decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe nu au

fost traduse în limba rusă, fiindu-i, astfel, îngrădit dreptul de acces la justiție,

garantat de art. 20 din Constituția Republicii Moldova.

A invocat că, instanța de apel era în imposibilitate de a examina cauza și

adopta decizia la data de 09 noiembrie 2017, deoarece în cadrul ședinței de

judecată din 09 noiembrie 2017 a înaintat cerere de recuzare judecatorului Lidia

Bulgac, care a fost admisă, iar cauza urma a fi transmisă Curții Supreme de

Justiție.

Prin urmare, susține că, i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil

prevăzut de art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, precum și prevederile art. 22 alin. (1), 26 alin. (2), 27 și

56 alin. (1) CPC.

3

Prin referința depusă la data de 22 februarie 2018 Consiliul Superior al

Magistraturii a solicitat declararea recursului ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei

integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost depus în termen, or, din

materialele cauzei nu poate fi stabilită cu certitudine momentul comunicării

deciziei contestate pentru a determina respectarea termenului de declarare a

recursului.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu și în toate cazurile.

4

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Igor Vignan nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de către Igor Vignan asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul lui Igor Vignan ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin.(1)

CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Igor Vignan se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Oleg Sternioală

judecătorul

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

5