3rh-29/19 — contestarea actului administrativ

3rh-29/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosar nr. 3rh-29/2019

Prima instanța: Curtea Supremă de Justiție (V. Clevadî, Iu. Sîrcu, T. Chișca-Doneva, I. Druță,

M. Pitic, S. Moldovan, N. Craiu, D. Mardari, G. Stratulat)

Î N C H E I E R E

27 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

examinând cererea de revizuire depusă de Grigore Petrenco, reprezentat de

avocatul Eduard Rudenco,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Grigore Petrenco împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la

anularea hotărârii nr. 12-255/16 din 07 decembrie 2016,

la cererea de chemare în judecată depusă de Secretarul general al Aparatului

Președintelui Republicii Moldova, Ruslan Flocea, împotriva Consiliului Superior

al Procurorilor, intervenient accesoriu Procurorul General al Republicii Moldova,

Eduard Harunjen, cu privire la anularea hotărârilor nr. 12-234/16 din 22 septembrie

2016, nr. 12-243/16 din 27 octombrie 2016, nr. 12-250/16 din 22 noiembrie 2016

și nr. 12-255/16 din 07 decembrie 2016, și

la cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Platon împotriva

Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la anularea hotărârii nr. 12-255/16

din 07 decembrie 2016 și Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 2495-

VII din 08 decembrie 2016,

împotriva hotărârii din 30 martie 2017 a Curții Supreme de Justiție,

c o n s t a t ă :

La 08 decembrie 2016, Grigore Petrenco a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la anularea

hotărârii nr. 12-255/16 din 07 decembrie 2016 a Consiliului Superior al

Procurorilor. Concomitent prin cererea de chemare în judecată, Grigore Petrenco a

solicitat suspendarea hotărârii nr.12-255/16 din 07 decembrie 2016 a Consiliului

Superior al Procurorilor, până la pronunțarea hotărârii Curții Supreme de Justiție.

În motivarea cererii de chemare în judecată Grigore Petrenco a invocat că la

22 septembrie 2016 Consiliul Superior al Procurorilor a emis hotărârea nr. 12-234

1

16 ,,Cu privire la anunțarea concursului pentru selectarea candidatului la funcția de

Procuror General al Republicii Moldova”.

Prin această hotărâre s-a anunțat concursul public pentru selectarea

candidatului la funcția de Procuror General al Republicii Moldova. S-a stabilit

data-limită de 24 octombrie 2016 pentru depunerea dosarelor de către candidați la

această funcție.

La 27 octombrie 2016 Consiliul Superior al Procurorilor a emis hotărârea nr.

12-243/16 ,,Cu privire la admiterea cererilor de participare la concursul pentru

selectarea candidatului la funcția de Procuror General”.

A relatat că prin această hotărâre au fost considerate eligibile unele candidaturi

inclusiv și cea a lui Harunjen Eduard, pentru participare la concurs, și au fost

informați candidații privind inițierea testării la poligraf (fără a indica locul, data și

ora concretă a testării respective, precum și a organului care va efectua această

procedură).

A comunicat că la 22 noiembrie 2016 Consiliul Superior al Procurorilor a emis

hotărârea nr.12-250/16 ,,Cu privire la etapa finala de admisibilitate a cererilor de

participare la concursul pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror

General al RM și stabilirea datei interviului”.

Prin această hotărâre Consiliul Superior al Procurorilor a considerat eligibile

candidaturile înregistrate pentru participarea la concursul pentru selectarea

candidatului la funcția de Procuror General, inclusiv candidatura lui Eduard

Harunjen și a stabilit data de desfășurare a interviului - ziua de 07 decembrie 2016,

ora 1000.

A relatat că ulterior, despre trecerea procedurii de testare la poligraf, precum și

despre rezultatele acesteia s-a menționat doar că ,,nici unul dintre candidați nu a

picat testul la detectorul comportamentului simulat” cu referire la un ,,Raport de

cercetare” anonim.

La 05 decembrie 2016 Consiliul Superior al Procurorilor a publicat pe pagina

web agenda pentru ședința Consiliului cu următoarea ordinea de zi ,,Cu privire la

etapa de interviu și desemnarea învingătorului concursului pentru selectarea

candidatului la funcția de Procuror General”.

La 07 decembrie 2016 Consiliul Superior al Procurorilor a anunțat că Eduard

Harunjen este desemnat drept învingătorul concursului pentru selectarea

candidatului la funcția de Procuror General, informația a fost publicată de către

Procuratura Generală, la data de 08 decembrie 2016 pe portalul a mai multor

pagini web.

Astfel, a concluzionat reclamantul că la desemnarea învingătorului concursului

precum și la etapa selectării candidaților a fost încălcată grav procedura legală de

concurs, prin urmare solicitând anularea hotărârii nr.12-255/16 din 07 decembrie

2016 a Consiliului Superior al Procurorilor.

Prin încheierea din 09 decembrie 2016 a Colegiului Curții Supreme de Justiție a

fost respinsă ca neîntemeiată cererea lui Grigore Petrenco cu privire la suspendarea

hotărârii nr.12-255/16 din 07 decembrie 2016 a Consiliului Superior al

Procurorilor.

La 13 decembrie 2016, Grigore Petrenco a depus cerere de concretizare a

acțiunii, prin care a solicitat anularea hotărârii nr.12-255/16 din 07 decembrie 2016

2

a Consiliului Superior al Procurorilor; suspendarea hotărârii nr.12-255/16 din 07

decembrie 2016 a Consiliului Superior al Procurorilor și Decretul nr. 2495-VII din

08 decembrie 2016 „Cu privire la numirea domnului Eduard Harunjen în funcția de

Procuror General” a Președintelui Republicii Moldova, până la pronunțarea

hotărârii Curții Supreme de Justiție.

În motivarea cererii de concretizare a acțiunii reclamantul Grigore Petrenco a

indicat că prin hotărârea nr.12-255/16 din 07 decembrie 2016 a Consiliului

Superior al Procurorilor publicată pe pagina web a Procuraturii Generale, Consiliul

Superior al Procurorilor a anunțat că domnul Eduard Harunjen este semnat drept

învingătorul concursului pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror

General.

A susținut că la 08 decembrie 2016 a depus la Curtea Supremă de Justiție o

cerere solicitând anularea hotărârii nr.12-255/16 din 07 decembrie 2016 a

Consiliului Superior al Procurorilor ca fiind ilegală și neântemeiată. Concomitent a

solicitat suspendarea hotărârii nr.12-255/16 din 07 decembrie 2016 a Consiliului

Superior al Procurorilor, până la pronunțarea hotărârii Curții Supreme de Justiție.

A relatat că în aceiași zi Președintele Republicii Moldova, dl Nicolae Timofti a

semnat Decretul nr.2495-VII ,,Privind numirea domnului Eduard Harunjen în

funcția de procuror general”. Decretul nr.2495-VII a fost emis în baza hotărârii nr.

12-255/16 din 07 decembrie 2016 a Consiliului Superior al Procurorilor.

În drept, și-a întemeiat acțiunea Grigore Petrenco pe prevederile art.17, art.69

din Legea cu privire la Procuratură nr.3 din 25.02.2016; Legea pentru aprobarea

Concepției de reformă a Procuraturii nr.122 din 03 iulie 2014, art.53, art.125 din

Constituție.

Prin încheierea din 15 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție s-a respins

ca neîntemeiată cererea lui Grigore Petrenco cu privire la suspendarea hotărârii

nr.12-255/16 din 07 decembrie 2016 a Consiliului Superior al Procurorilor și

Decretul nr. 2495-VII din 08 decembrie 2016 „Cu privire la numirea domnului

Eduard Harunjen în funcția de Procuror General”, emis de Președintele Republicii

Moldova.

Ulterior, la 24 ianuarie 2017, Secretarul general al Aparatului Președintelui

Republicii Moldova, Ruslan Flocea, a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la anularea hotărârilor nr.

12-234/16 din 22 septembrie 2016, nr. 12-243/16 din 27 octombrie 2016, nr. 12-

250/16 din 22 noiembrie 2016, nr. 12-255/16 din 07 decembrie 2016, emise de

Consiliul Superior al Procurorilor.

Prin încheierea din 27 ianuarie 2017 a Curții Supreme de Justiție s-a conexat

cererea de chemare în judecată depusă de Secretarul general al Aparatului

Președintelui Republicii Moldova, Ruslan Flocea, împotriva Consiliului Superior

al Procurorilor cu cererea de chemare în judecată depusă de Grigore Petrenco

împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, într-o singură cauză, cu atribuirea

nr. 3-4/2017.

La 10 martie 2017, Veaceslav Platon a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la anularea hotărârii nr.

12-255/16 din 07 decembrie 2016 a Consiliului Superior al Procurorilor și

3

Decretului nr. 2495-VII din 08 decembrie 2016 a Președintelui Republicii

Moldova.

Prin încheierea din 15 martie 2017 a Curții Supreme de Justiție s-a conexat

cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Platon împotriva Consiliului

Superior al Procurorilor (dosar nr. 3-14/2017) cu cauza civilă, la cererea de

chemare în judecată depusă de Grigore Petrenco împotriva Consiliului Superior al

Procurorilor și la cererea de chemare în judecată depusă de Secretarului general al

Aparatului Președintelui Republicii Moldova, Ruslan Flocea împotriva Consiliului

Superior al Procurorilor (dosar nr. 3-4/2017), într-un singur proces, cu atribuirea

nr. 3-4/2017.

Prin hotărârea din 30 martie 2017 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă

cererea de chemare în judecată depusă de Grigore Petrenco împotriva Consiliului

Superior al Procurorilor cu privire la anularea hotărârii Consiliului Superior al

Procurorilor nr. 12-255/16 din 07 decembrie 2016 „Cu privire la desemnarea

învingătorului concursului pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror

General”, ca neîntemeiată; a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de

Secretarul general al Aparatului Președintelui Republicii Moldova, Ruslan Flocea

împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, intervenient accesoriu Procurorul

General al Republicii Moldova, Eduard Harunjen cu privire la anularea hotărârilor

Consiliului Superior al Procurorilor nr. 12-234/16 din 22 septembrie 2016, nr. 12-

243/16 din 27 octombrie 2016, nr. 12-250/16 din 22 noiembrie 2016 și nr. 12-

255/16 din 07 decembrie 2016, și cererea de chemare în judecată depusă de

Veaceslav Platon împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la

anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 12-255/16 din 07

decembrie 2016, ca tardive; a fost încetat procesul pe capătul de cerere privind

anularea Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 2495-VII din 08

decembrie 2016.

La 08 iulie 2019, Grigore Petrenco, reprezentat de avocatul Eduard Rudenco,

a depus cerere de revizuire împotriva hotărârii din 30 martie 2017 a Curții Supreme

de Justiție, invocând ca temei de revizuire prevederile art. 449 lit. b) Cod de

procedură civilă, în sensul că i-au devenit cunoscute circumstanțe esențiale ale

cauzei, care influențează soluția, dar despre care nu a avut cunoștință la data

examinării cauzei.

În acest sens, revizuentul a făcut referire la circumstanțele expuse în hotărârea

Parlamentului nr. 39 din 8 iunie 2019 pentru adoptarea Declarației cu privire la

recunoașterea caracterului captiv al statului Republicii Moldova, publicată în

Monitorul Oficial la 21 iunie 2019, care în opinia sa se răsfrânge asupra ilegalității

hotărârii din 30 martie 2017 a Curții Supreme de Justiție.

De asemenea a invocat că concursul pentru selectarea candidatului la funcția

de Procuror General nu a fost și nu a putut fi unul liber, legal și transparent, iar

hotărîrea luată de către Consiliul Superior al Procurorilor nr.12-255/16 din 07

decembrie 2016 urmează să fie anulată ca ilegală, bazată în exclusivitate pe

criteriile politice. Prin urmare, revizuientul a menționat că Procurorul General,

Eduard Harunjen fiind din start afiliat politic, nu a întrunit toate condițiile necesare

pentru a ocupa funcția de Procuror General.

4

Revizuentul a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea hotărârii din 30

martie 2017 a Curții Supreme de Justiție, cu rejudecarea cauzei și admiterea

acțiunii.

Examinând temeiurile revizuirii, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de

revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu

excepția art.169-171.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 451 alin. (1) Cod de procedură

civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447,

indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se

probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de

dispoziție: încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În debut, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție menționează că prin revizuire se tinde la îndreptarea

unor hotărâri greșite, pentru neregularități ce s-au săvârșit dintr-o împrejurare,

neimputabilă instanței, sau dintr-un motiv neimputabil părților, de obicei

descoperite ulterior.

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, nedevolutivă, iar

dispozițiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că

revizuirea nu poate fi promovată decât în cazurile și în condițiile prevăzute de lege.

La fel, este de menționat că, revizuirea nu implică realizarea unui control

judiciar, ci determinarea unei noi judecăți, întemeiată pe unele elemente, ce nu au

putut forma obiectul examinării ce a condus la pronunțarea hotarârii care face

obiectul căii de atac.

Într-o altă ordine de idei, revizuirea se justifică, de regulă, prin aceea că,

involuntar, instanța a săvârșit o eroare în legătură cu starea de fapt stabilită în

hotărârea atacată, fie în raport cu materialul existent la data pronunțării hotărârii,

fie în raport cu noile împrejurări, apărute ulterior pronunțării hotărârii.

Această cale de atac a hotărârilor irevocabile poate afecta stabilitatea

raporturilor juridice, producând efecte grave pentru părți, de aceea legea stabilește

o listă expresă și exhaustivă a temeiurilor de declarare a revizuirii care sunt

prevăzute la art. 449 Cod de procedură civilă.

Astfel, Capitolul XXXIX din Codul de procedură civilă stipulează modalitatea

de revizuire a hotărârilor judecătorești, iar în acest sens art. 449 Cod de procedură

civilă arată expres temeiurile declarării revizuirii.

Respectiv, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

5

Curții Supreme de Justiție notează că o cerere de revizuire poate fi depusă doar în

cazurile expres determinate de lege.

O cerere care nu conține niciunul din aceste temeiuri nu poate fi admisă ca

întemeiată, fiind inadmisibilă încercarea de rediscutare a unei hotărâri irevocabile.

Prin cererea de revizuire depusă la 08 iulie 2019, Grigore Petrenco,

reprezentat de avocatul Eduard Rudenco a solicitat revizuirea hotărârii din 30

martie 2017 a Curții Supreme de Justiție și temei de revizuire a invocat prevederile

art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, potrivit cărora revizuirea se declară în cazul

în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care

nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a cauzei.

În interpretarea corectă a prevederilor enunțate este de înțeles că

circumstanțele descoperite să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a

cauzei, să nu fi fost cunoscute și nici să nu fi putut cunoscute revizuentului

anterior, dar să fi existat la momentul examinării și soluționării cauzei civile, să fie

descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă, iar mijloacele de

probă prin care se constată circumstanțele nou descoperite să fi existat în

momentul judecării procesului terminat prin hotărârea revizuită, însă revizuentul să

fi fost împiedicat a prezenta aceste probe din împrejurări ce nu depind de voința

acestuia.

Având ca temei de revizuire a hotărârii judecătorești prevederile articolului

menționat, revizuentul Grigore Petrenco, reprezentat de avocatul Eduard Rudenco

a invocat drept circumstanțe noi descoperite, ca fiind cele expuse în hotărârea

Parlamentului nr. 39 din 8 iunie 2019 pentru adoptarea Declarației cu privire la

recunoașterea caracterului captiv al statului Republicii Moldova, precum și în

hotărârea Parlamentului nr. 74 din 19 iulie 2019 ,,Cu privire la constatarea

neîntrunirii coondițiilor de numire în funcția de Procuror General a lui Eduard

Harunjen”, care în opinia sa influiențează soluția pronunțată în cauză și se răsfrâng

asupra legalității hotărârii din 30 martie 2017 a Curții Supreme de Justiție.

În acest sens, verificând temeinicia motivelor de revizuire raportate la art. 449

lit. b) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că temeiurile

invocate de revizuent nu sunt concludente și rezidă din interpretarea greșită a

acestor prevederi legale.

Or, în cazul dat nu poate fi stabilită existența acestor temeiuri, dat fiind că

înscrisurile prezentate în susținerea cererii de revizuire nu constituie circumstanțe

sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute

revizuentului, cu atât mai mult că acestea nu au o importanță esențială pentru justa

soluționare a cauzei, întrucât circumstanțele date diferă de prezentul litigiu, în care

obiect al examinării l-a constituit anularea hotărârii Consiliului Superior al

Procurorilor nr.12-255/16 din 07 decembrie 2016 „Cu privire la desemnarea

învingătorului concursului pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror

General”. De altfel, circumstanțele ce au stat la baza emiterii actelor administrative

6

contestate nu au nicio relevanță cu circumstanțele expuse în înscrisurile prezentate

de revizuent ca temei de revizuire a hotărârii judecătorești.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție învederează că aspectele invocate în cererea de revizuire

reflectă caracterul unor critici neîntemeiate, prin care se urmărește reformarea unui

act de dispoziție judecătoresc, revizuentul exprimându-și nemulțumirea față de

soluția conținută în hotărârea din 30 martie 2017 a Curții Supreme de Justiție, prin

care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată.

Astfel fiind, în interpretarea corectă a prevederilor art. 449 Cod de procedură

civilă, este cert că cererea de revizuire poate fi declarată doar în temeiurile expres

prevăzute în norma dată, care poartă un caracter exhaustiv și nu pot fi completate,

iar declararea revizuirii pentru alte temeiuri decât cele prevăzute în această normă

duce la respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.

În circumstanțele descrise, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că admiterea spre

examinare a cererii de revizuire în condițiile în care a fost formulată, ar încălca

principiul securității raporturilor juridice și ar duce inevitabil la violarea art.6 §1

din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale

ale Omului.

În jurisprudența sa constantă, Curtea Europeană cu mai multe ocazii a

menționat că dreptul la o instanță, garantat de articolul 6§1 din Convenție,

presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele

fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor

juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală

unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v.

România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII). Acest principiu cere ca nicio

parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii

doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că argumentele

invocate de revizuent poartă un caracter declarativ și nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 449 Codul de procedură civilă, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 195 Cod administrativ, 269, 270, 453 alin. (1) lit. a)

Cod de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Grigore

Petrenco, reprezentat de avocatul Eduard Rudenco împotriva hotărârii din 30

martie 2017 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de contencios administrativ la

cererea de chemare în judecată depusă de Grigore Petrenco împotriva Consiliului

7

Superior al Procurorilor cu privire la anularea hotărârii nr.12-255/16 din 07

decembrie 2016, la cererea de chemare în judecată depusă de Secretarul general al

Aparatului Președintelui Republicii Moldova, Ruslan Flocea, împotriva Consiliului

Superior al Procurorilor, intervenient accesoriu Procurorul General al Republicii

Moldova, Eduard Harunjen, cu privire la anularea hotărârilor nr.12-234/16 din 22

septembrie 2016, nr.12-243/16 din 27 octombrie 2016, nr.12-250/16 din 22

noiembrie 2016 și nr.12-255/16 din 07 decembrie 2016, și la cererea de chemare în

judecată depusă de Veaceslav Platon împotriva Consiliului Superior al Procurorilor

cu privire la anularea hotărârii nr.12-255/16 din 07 decembrie 2016 și Decretului

Președintelui Republicii Moldova nr. 2495-VII din 08 decembrie 2016.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

8