3r-318/21 — intentarea procedurii de executare

3r-318/21 — intentarea procedurii de executare (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3r-318/21

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Clima, E. Palanciuc

ÎNCHEIERE

17 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursurile depuse de către Victor Orîndaș și avocatul Ruslan

Berzoi,

la cererea depusă de creditorul Victor Orîndaș împotriva debitorului

Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la inițierea procedurii de executare a

hotărârii din 02 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, emisă în dosarul

nr. 3-1782/16,

împotriva încheierii din 05 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins cererea depusă de către Victor Orîndaș,

constată:

La 05 mai 2021, creditorul Victor Orîndaș a depus la Curtea de Apel Chișinău

cerere în temeiul art. 249 din Codul administrativ, concretizată prin cererea din 28

mai 2021, împotriva debitorului Consiliului Superior al Magistraturii, prin care a

solicitat:

-inițierea procedurii de executare a hotărârii din 02 martie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, emisă în dosarul nr. 3-1782/16, prin care s-a anulat

pct. 11.17 din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Consiliului

Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 668/26 din 15 septembrie 2015 (f.d. 4-6, 36, 37-39).

Prin încheierea din 05 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

neîntemeiată cererea creditorului Victor Orîndaș cu privire la inițierea procedurii de

executare a hotărârii din 02 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

emisă în dosarul nr. 3-1782/16 (f.d. 58-62).

La 31 iulie 2021, Victor Orîndaș a depus prin poștă electronică la Curtea de

Apel Chișinău recurs motivat împotriva încheierii din 05 iulie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând anularea încheierii recurate și obligarea Consiliului Superior al

Magistraturii să execute hotărârea din 02 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, emisă în dosarul nr. 3-1782/16, privind anularea pct. 11.17 din

Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Consiliului Superior al

Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.

1

668/26 din 15 septembrie 2015, prin excluderea prevederilor ilegale din textul legii

(f.d. 69, 70-73).

Prin încheierea din 20 octombrie 2021 a Curții Supreme de Justiția s-a

constatat că, la depunerea cererii de recurs împotriva încheierii din 05 iulie 2021 a

Curții de Apel Chișinău, Victor Orîndaș nu a respectat dispozițiile coroborate ale

art. 241 alin. (3) și art. 233 alin. (2) din Codul administrativ și nici cerințele stabilite

de Legea nr. 91 din 29 mai 2014 față de documentul electronic. Astfel, s-a acordat

recurentului Victor Orîndaș termen până la 01 noiembrie 2021 pentru prezentarea,

la Curtea Supremă de Justiție (sediul: mun. Chișinău, str. Petru Rareș, 18), a cererii

de recurs împotriva încheierii din 05 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău semnată

olograf personal sau de către reprezentantul acestuia ori, după caz, semnată

electronic cu respectarea exigențelor stabilite de Legea nr. 91 din 29 mai 2014 față

de documentul electronic.

La 26 octombrie 2021, la Curtea Supremă de Justiție a fost depusă cererea de

recurs împotriva din 05 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău semnată olograf de

avocatul Ruslan Berzoi și pe care a fost aplicată facsimila semnăturii recurentului

Victor Orîndaș.

Prin încheierea din 03 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiția s-a

constatat că, la depunerea cererii de recurs împotriva încheierii din 05 iulie 2021 a

Curții de Apel Chișinău, recurentul Victor Orîndaș și reprezentantul acestuia,

avocatul Ruslan Berzoi, nu au respectat dispozițiile coroborate ale art. 241 alin. (3),

art. 233 alin. (2) din Codul administrativ, art. 60 din Legea cu privire la avocatură

nr. 1260 din 19 iulie 2002 și Hotărârii Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013.

Astfel, s-a acordat recurentului Victor Orîndaș termen suplimentar, până la 12

noiembrie 2021, pentru prezentarea împuternicirilor valabile eliberate avocatului

Ruslan Berzoi conform art. 60 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la avocatură

nr. 1260 din 19 iulie 2002 și Hotărârii Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013.

La 09 noiembrie 2021, avocatul Ruslan Berzoi a depus la Curtea Supremă de

Justiție cererea înregistrată sub numărul de intrare 5257, prin care a solicitat

anexarea la materialele cauzei mandatul avocațial seria MA nr. 0231041 din 09

noiembrie 2021.

În corespundere cu articolul 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile

primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre,

în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Prin prisma articolului 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și

încheierilor curților de apel.

Potrivit articolului 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Studiind cererile de recurs depuse de către Victor Orîndaș și reprezentantul

acestuia – avocatul Ruslan Berzoi, în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată

inadmisibilitatea acestora, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinînd

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care declară

2

recursul inadmisibil.

Articolul 21 alin. (1) din Codul administrativ stipulează că autoritățile publice

și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea

și alte acte normative.

Conform art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

În corespundere cu art. 194 din Codul administrativ, (1) în procedura în prima

instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva

încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept.

Instanța de recurs învederează că în conformitate cu art. 241 alin. (3) din Codul

administrativ, pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică

corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, prevederile art. 233 din cap. III din cartea a treia din Codul

administrativ reglementează condițiile de formă și conținut față de cererea de apel și

prin urmare față de cererea de recurs.

Totodată, art. 231 alin. (2) din cap. III din cartea a treia din Codul administrativ

stipulează că pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din

cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

În înțelesul dispozițiilor coroborate ale art. 241 alin. (3) și art. 233 alin. (2) din

Codul administrativ, cererea de recurs se semnează de recurent sau de

reprezentantul lui legal ori împuternicit.

Conform art. 235 coroborat cu art. 241 alin. (3) din Codul administrativ, dacă

cererea de recurs nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 233 alin. (1) și (2) și

art. 234 alin. (1), judecătorul stabilește recurentului un termen pentru înlăturarea

neajunsurilor. Dacă recurentul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de

instanță, cererea de recurs se consideră depusă la data inițială.

La caz, Colegiul reiterează că, inițial, cererea de recurs a fost depusă de către

Victor Orîndaș prin e-mail în formă electronică, dar nu a fost semnată în

corespundere cu exigențele stabilite de Codul administrativ și Legea nr. 91 din 29

mai 2014. În legătură cu acest fapt, lui Victor Orîndaș i s-a acordat termen pentru

prezentarea recursului semnat olograf sau conform Legii nr. 91 din 29 mai 2014.

Întru executarea încheierii din 20 octombrie 2021 a Curții Supreme de Justiția,

la 26 octombrie 2021, avocatul Ruslan Berzoi a depus la Curtea Supremă de

Justiție cerere de recurs pe care a semnat-o olograf ca reprezentant al recurentului

și pe care a fost aplicată facsimila semnăturii recurentului Victor Orîndaș.

Totodată, Colegiul atestă că la cererea de recurs depusă la 26 octombrie 2021

au fost anexate fotocopiile a două mandate avocațiale seria MA nr. 0231011 din 12

mai 2016 și seria MA nr. 0231012 din 12 mai 2016, precum și procura din 17

septembrie 2020, întocmită la Ambasada Republicii Moldova în Statele Unite ale

Americii, prin care Victor Orîndaș l-a împuternicit pe Ruslan Berzoi cu diferite

atribuții de reprezentare.

În această consecvență, instanța de recurs nu poate accepta facsimila

semnăturii lui Victor Orîndaș aplicată pe cererea de recurs depusă la 26 octombrie

2021 de avocatul Ruslan Berzoi ca fiind echivalentă semnăturii olografe, deoarece

3

aceasta reprezintă o reproducere a semnăturii care a fost aplicată de o persoană

necunoscută, iar prin prisma principiilor ce guvernează procedura administrativă,

dreptul de a semna și a depune cereri în instanța de judecată, precum și dreptul de a

contesta actele judecătorești de dispoziție sunt drepturi personale și trebuie

întreprinse nemijlocit de litigant sau de un reprezentant împuternicit expres cu

aceste drepturi în modul prevăzut de legislație.

Prin urmare, Colegiul constată că recurentul Victor Orîndaș nu a înlăturat

neajunsurile la depunerea cererii de recurs, care au fost constatate prin încheierea

din 20 octombrie 2021 a Curții Supreme de Justiția, iar drept consecință nu a

respectat dispozițiile coroborate ale art. 241 alin. (3) și art. 233 alin. (2) din Codul

administrativ și nici cerințele stabilite de Legea nr. 91 din 29 mai 2014 față de

documentul electronic, fapt ce implică declararea recursului ca fiind inadmisibil, în

temeiul art. 243 alin. (1) lit. a) coroborat cu art. 241 alin. (3) și art. 236 alin. (2)

lit. f) din Codul administrativ.

Succesiv, în privința faptului că cererea de recurs depusă la 26 octombrie

2021 a fost semnată și de către avocatul Ruslan Berzoi, ca presupus reprezentant al

recurentului Victor Orîndaș, Colegiul reiterează că prin încheierea din 03

noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiția s-a constatat că la depunerea acestei

cereri recurentul Victor Orîndaș și avocatul Ruslan Berzoi nu au respectat

dispozițiile coroborate ale art. 241 alin. (3), art. 233 alin. (2) din Codul

administrativ, art. 60 din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002 și

Hotărârii Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013, fiindu-le acordat termen pentru

depunerea împuternicirilor valabile eliberate avocatului Ruslan Berzoi conform

art. 60 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002 și

Hotărârii Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013.

Instanța de recurs a constatat, prin încheierea din 03 noiembrie 2021, că

mandatele avocațiale seria MA nr. 0231011 și seria MA nr. 0231012, anexate de

către avocatul Ruslan Berzoi în fotocopii la cererea de recurs depusă la 26

octombrie 2021, datează cu 12 mai 2016.

Astfel, se deduce că, prin aceste mandate, Victor Orîndaș a eliberat

împuterniciri avocatului Ruslan Berzoi cu mult timp înainte de data depunerii

cererii cu privire la inițierea procedurii de executare a hotărârii judecătorești – 05

mai 2021 și cu mult timp înainte de apariția temeiului de depunere a acestei cereri –

emiterea hotărârii judecătorești a cărei executare se solicită – 02 martie 2018.

Respectiv, împuternicirile eliberate la 12 mai 2016 în baza mandatelor

avocațiale MA nr. 0231011 și seria MA nr. 0231012 nu au valabilitate la exercitarea

de către avocatul Ruslan Berzoi a unor acțiuni procedurale în numele lui Victor

Orîndaș în cadrul dosarului intentat la cererea depusă de ultimul la 05 mai 2021 cu

privire la inițierea procedurii de executare a hotărârii din 02 martie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, emisă în dosarul nr. 3-1782/16.

În privința mandatului avocațial seria MA nr. 0231041 din 09 noiembrie 2021,

depus la Curtea Supremă de Justiție de către avocatul Ruslan Berzoi la 09 noiembrie

2021, instanța de recurs reiterează că, prin prisma art. 45 alin. (1) din Codul

administrativ, persoanele fizice participă la procedura administrativă personal sau

prin reprezentanții lor.

Potrivit art. 46 din Codul administrativ stipulează la alin. (1) că în procedura

administrativă participanții pot fi reprezentați de o persoană împuternicită.

4

Împuternicirile reprezentantului se consemnează în procură. În măsura în care din

conținutul procurii nu rezultă altceva, aceasta conferă împuterniciri pentru toate

acțiunile procedurale ce țin de procedura administrativă.

Aderent, art. 60 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19

iulie 2002 prevede că avocatul acordă asistență juridică clientului în baza

contractului de asistență juridică, încheiat în formă scrisă. Contractele de asistență

juridică încheiate în formă scrisă de avocați și avocați stagiari, învestite cu formulă

executorie, au putere de titlu executoriu la data exigibilității creanței și oferă dreptul

la executare silită extrajudiciară, fără adresarea unei cereri în instanța de judecată

sau către notar, dacă părțile au convenit aceasta, în mod expres, în contract.

Împuternicirile avocatului se confirmă prin mandat. Formularul mandatului

este un document de strictă evidență. Conținutul, forma și modul de utilizare a

mandatului se aprobă de către Guvern.

Astfel, din sensul logico-juridic al dispozițiilor art. 45 alin. (1) și art. 46

alin. (1) din Codul administrativ coroborate cu prevederile art. 60 alin. (2) din Legea

cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002 rezultă că, persoanele fizice pot

participa personal la procedurile administrative sau prin reprezentanții lor, avocați

împuterniciți prin mandat, care este un document de strictă evidență.

Totodată, Colegiul decelează că prin prisma pct. 3 Hotărârea Guvernului cu

privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și

al avocatului stagiar nr. 158 din 28 februarie 2013, formularul mandatului

avocatului și al avocatului stagiar se imprimă pe hârtie de formatul A4, împărțită în

două părți identice, în partea din stânga fiind lăsat un spațiu liber de 2 cm. O parte se

decupează și se prezintă organelor de urmărire penală, instanței de judecată sau altor

autorități în raport cu care își exercită împuternicirile avocatul sau avocatul stagiar,

iar cealaltă parte este păstrată de către avocat sau, după caz, de către avocatul

stagiar.

Din normele precitate rezultă indubitabil că la exercitarea actului de procedură

de semnare și depunere a cererii de recurs la 26 octombrie 2021 și pentru a fi

acceptat în calitate de reprezentant, avocatul Ruslan Berzoi trebuia să dovedească

prin mandat că la acea dată – 26 octombrie 2021 dispunea de împuterniciri valabile,

confirmate printr-un mandat avocațial eliberat până la momentul îndeplinirii actului

de procedură.

La caz, însă, întru demonstrarea faptului că la 26 octombrie 2021 dispunea de

împuterniciri de a acționa în numele și în interesele lui Victor Orîndaș, avocatul

Ruslan Berzoi a prezentat mandat avocațial, care a fost eliberat la o dată ulterioară

– 09 noiembrie 2021.

Din acest considerent, Colegiul ajunge la concluzia că la data semnării și

depunerii cererii de recurs în numele lui Victor Orîndaș, și anume la 26 octombrie

2021 avocatul Ruslan Berzoi nu dispunea de împuterniciri pentru exercitarea

acestor acte de procedură, eliberate printr-un mandat avocațial conform art. 60

alin. (1) și (2) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002 și

Hotărârii Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013.

La capitolul dat instanța de recurs consideră necesar de a reitera și faptul că,

prin prisma art. 60 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie

2002, nu poate accepta ca îndeplinire nevicioasă a actului de procedură semnarea

cererii de recurs de către avocatul Ruslan Berzoi în numele lui Victor Orîndaș în

5

baza procurii din 17 septembrie 2020, întocmită la Ambasada Republicii Moldova

în Statele Unite ale Americii. Or, împuternicirile avocatului se confirmă doar prin

mandat sau, într-un eventual caz, prin procură ce se anexează la mandat. Totodată,

conform pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 … dacă se

întocmește o procură, avocatul sau avocatul stagiar va nota pe versoul mandatului

textul „Conform procurii anexate” și va semna versoul mandatului în locul

clientului. Împuternicirile avocatului sau ale avocatului stagiar stabilite în procură

sunt valabile doar dacă aceasta se prezintă împreună cu mandatul.

Respectiv, în condițiile în care cererea de recurs depusă la 26 octombrie 2021 a

fost semnată de avocatul Ruslan Berzoi în baza împuternicirilor eliberate prin

procura din 17 septembrie 2020, întocmită la Ambasada Republicii Moldova în

Statele Unite ale Americii, acesta urma să anexe această procura la un mandat

avocațial eliberat înainte de îndeplinirea actelor de procedură, adică până la 26

octombrie 2021.

În atare circumstanțe, se ajunge la concluzia că la depunerea cererii de recurs

din 26 octombrie 2021 împotriva încheierii din 05 iulie 2021 a Curții de Apel

Chișinău avocatul Ruslan Berzoi a acționat în numele recurentului Victor Orîndaș

în lipsa unor împuterniciri valabile, fapt prin care nu a respectat dispozițiile

coroborate ale art. 45 alin. (1) și art. 46 alin. (1) din Codul administrativ coroborate

cu prevederile art. 60 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie

2002 și Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea formularului și modului de

utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar nr. 158 din 28 februarie

2013.

Completul consideră că recurentul Victor Orîndaș și avocatul Ruslan Berzoi,

fiind interesați în soarta examinării prezentului recurs, urmau să întreprindă măsurile

necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță, prin depunerea unei cereri de

recurs care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor, avocatul Ruslan Berzoi

să demonstreze că dispune de împuterniciri valabile și să înlăture neajunsurile la

depunerea cererii de recurs, executând cu strictețe indicațiile Curții Supreme de

Justiție, în caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune

procedurală, declararea recursului ca inadmisibil în temeiul art. 243 alin. (1) lit. a)

coroborat cu art. 241 alin. (3) și art. 236 alin. (2) lit. c) și f) din Codul administrativ.

La aspectul dat este relevant că certitudinea legală impusă regulilor procedurii

de contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui proces

echitabil, vizează atât drepturile recurentului, cât și ale intimaților, astfel încât

instanța de judecată nefiind în drept de a substitui voința legislatorului materializată

în conținutul normelor de procedură, în vederea exonerării litiganților de

sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de către aceștia a efectelor

legale. În sensul principiului nemo censetur ignorare legem necunoașterea sau

cunoașterea greșită a legii nu exonerează persoanele de obligația de a se conforma

legii. Astfel, nerespectarea condițiilor impuse de legiuitor față de forma cererii de

recurs și a împuternicirilor reprezentantului se datorează în exclusivitate

comportamentului indiferent al recurentului Victor Orîndaș și avocatului Ruslan

Berzoi, care trebuiau să dea dovadă de responsabilitate și să facă uz cu bună-

credință de drepturile și obligațiile lor procedurale.

Din considerentele expuse supra și având în vedere că cererea de recurs depusă

de către Victor Orîndaș nu corespunde cerințelor de formă și conținut impuse de

6

Codul administrativ, iar cererea de recurs din 26 octombrie 2021 a fost semnată și

depusă de avocatul Ruslan Berzoi în lipsa unor împuterniciri valabile, eliberate

conform art. 60 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002

și Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare

a mandatului avocatului și al avocatului stagiar nr. 158 din 28 februarie 2013, iar

recurentul Victor Orîndaș și avocatul Ruslan Berzoi nu au înlăturat neajunsurile,

completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că recursurile urmează a fi declarate inadmisibile.

Conform art.230, art. 243 alin. (1) lit. a), art. 241 alin. (3), art. 236 alin. (2)

lit. c) și f) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se decalară inadmisibile recursurile depuse de către Victor Orîndaș și avocatul

Ruslan Berzoi împotriva încheierii din 05 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins cererea depusă de către Victor Orîndaș.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

7