2r-330/20 — Confirmarea procesului-verbal al licitatiei

Dosarul nr. 2r-330/20

Prima instanță (Judecătoria Drochia, sediul Rîșcani) I. Rabei

Instanța de apel (Curtea de Apel Bălți) Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu

D E C I Z I E

10 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de Garașciuc Vadim, prin intermediul avocatului

Moruz Valentina,

în cauza civilă, la demersul executorului judecătoresc Covaliciuc Natalia cu

privire la confirmarea procesului-verbal al licitației,

împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 21 mai 2020, prin care s-a respins

ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Garașciuc Vadim prin intermediul

avocatului Moruz Valentina,

constată:

La 20 iunie 2019, executorul judecătoresc Covaliciuc Natalia a înaintat demers

cu privire la confirmarea procesului-verbal al licitației din 11 iunie 2019 privind

vânzarea bunului imobil – teren agricol cu nr. cadastral XXXXX, situat în extravilanul

orașului Rîșcani, r. Rîșcani, întru executarea documentului executoriu nr. 2-613 din

25 septembrie 2017 emis de Judecătoria Drochia, sediul Rîșcani privind încasarea de

la Garașciuc Vadim în beneficiul AEÎ ”Hiliuți-Rîșcani” a sumei de 78 365,51 de lei

cu titlu de datorie.

Prin încheierea Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 24 iunie 2019, s-a

respins demersul executorului judecătoresc Covaliciuc Natalia cu privire la

confirmarea procesului-verbal al licitației din 11 iunie 2019 privind vânzarea bunului

imobil – teren agricol cu nr. cadastral XXXXX, situat în extravilanul orașului Rîșcani,

ce aparține cu drept de proprietate lui Garașciuc Vadim, urmând ca executorul

judecătoresc să respecte prevederile legale cu privire la evaluarea bunurilor

sechestrate și supuse vânzării (f.d. 35).

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 09 septembrie 2019, s-a admis recursul

declarat de executorul judecătoresc Covaliciuc Natalia.

S-a casat integral încheierea Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 24 iunie

2019 și s-a soluționat problema în fond:

1

S-a admis demersul executorului judecătoresc Covaliciuc Natalia cu privire la

confirmarea procesului-verbal al licitației din 11 iunie 2019 privind vânzarea bunului

imobil – teren agricol, situat în extravilanul orașului Rîșcani.

S-a confirmat procesul-verbal al licitației din 11 iunie 2019 privind vânzarea

bunului imobil – teren agricol, situat în extravilanul orașului Rîșcani cu nr. cadastral

XXXXX.

S-au anulat măsurile de asigurare a acțiunii aplicate sub formă de sechestru la

07 noiembrie 2017 în privința bunului imobil – teren agricol cu nr. cadastral XXXXX,

situat în extravilanul orașului Rîșcani, r. Rîșcani (f.d. 86-91).

La 04 martie 2020, Garașciuc Vadim, prin intermediul avocatului Moruz

Valentina, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din

09 septembrie 2019, prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea

deciziei cu menținerea încheierii instanței de fond.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 21 mai 2020, s-a respins ca fiind

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Garașciuc Vadim, prin intermediul

avocatului Moruz Valentina.

La 17 iunie 2020, Garașciuc Vadim, prin intermediul avocatului Moruz

Valentina, a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 21 mai 2020,

prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii contestate, cu soluționarea

prin deciziei a problemei în fond.

Recurentul Garașciuc Vadim, în motivarea recursului a invocat că despre

vânzarea bunului a aflat la etapa când Curtea de Apel Bălți a expediat în adresa sa

cererea de recurs depusă de executorul judecătoresc, iar după ce a făcut cunoștință cu

raportul de evaluare prezentat de executorul judecătoresc, a solicitat efectuarea unui

alt raport de evaluare a lotului de teren în litigiu.

Astfel potrivit Raportului de evaluare din 14 februarie 2020 efectuat de

SRL ”Triada”, prețul de piață al bunului evaluat constituie suma de 80 600 lei, însă

prin Raportul de evaluare prezentat de executorul judecătoresc, terenul a fost evaluat

la suma de 37 529 de lei.

Prin urmare, a invocat că datoria sa față de AEÎ ”Hiliuți” constituie suma de

78 365 de lei, respectiv în cazul în care era stabilită valoarea reală a bunului,

obligațiile sale față de creditor urmau a fi stinse.

Deci, a specificat că prin respingerea cererii de revizuire, i-a fost încălcat dreptul

de acces la justiție.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele cauzei rezultă că încheierea contestată a fost pronunțată la 21

mai 2020, care a fost recepționată de avocatul Moruz Valentina la data de 05 iunie

2020.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul la 17 iunie 2020, în termen.

În conformitate cu art. 426 al. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători,

pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței

la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

2

Examinând recursul declarat, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a

fi respins din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

La caz, Colegiul reține că se contestă încheierea Curții de Apel Bălți din 21 mai

2020, prin care s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de

Garașciuc Vadim, prin intermediul avocatului Moruz Valentina.

În conformitate cu art. 449 din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară

în cazul în care: s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei

infracțiuni în legătură cu cauza care se judecă; au devenit cunoscute unele

circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute

revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla

circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei; instanța a

emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces;

e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești

care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se

cere; a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională

și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de

judecată a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea

Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de

Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului; Curtea

Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o

procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva

Republicii Moldova; Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o

hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o

încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin

parțial, prin anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională.

În conformitate cu art. 451 al. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, cererea

de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexîndu-se probele ce le

confirmă. Cererea de revizuire se depune la instanța competentă prevăzută la art.448.

Din dispozițiile legale urmează că, legea admite revizuirea numai în cazuri strict

determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în dispoziția art. 449 din Codul de

procedură civilă.

Colegiul reține că la 04 martie 2020, Garașciuc Vadim, prin intermediul

avocatului Moruz Valentina, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții de

Apel Bălți din 09 septembrie 2019, în drept fiind întemeiată pe prevederile art. 449

lit. b) din Codul de procedură civilă – au devenit cunoscute unele circumstanțe sau

fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului,

dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și

faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Astfel în motivarea cererii de revizuire, Garașciuc Vadim a prezentat Raportul

de evaluare, efectuat de SRL ”Triada” la 14 februarie 2020, prin care s-a stabilit că

prețul de piață al bunului imobil – teren agricol cu nr. cadastral XXXXX, situat în

extravilanul orașului Rîșcani, r. Rîșcani, constituie suma de 80 600 de lei.

3

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că în speță, argumentul invocat în cererea de revizuire nu se încadrează

în rigorile normei de drept enunțate, deoarece revizuentul a anexat la cererea de

revizuire Raportul de evaluare a terenului agricol cu nr. cadastral XXXXX, amplasat

în extravilanul orașului Rîșcani, raionul Rîșcani, efectuat de SRL ”Triada” la 14

februarie 2020 (f.d. 97-115), fără a aduce probe care ar indica la circumstanțele noi

descoperite, așa după cum prevede dispoziția art. 449 lit. b) din Codul de procedură

civilă.

Drept condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca

circumstanțele să fi existat obiectiv pînă la data pronunțării hotărârii, ele urmînd a fi

diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea hotărârii.

Pentru acest motiv esențial este necesar ca revizuentul să probeze că nu a știut

anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau

fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca

temei de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

pricinii. Sub acest aspect, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest

temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data pronunțării

hotărârii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea

hotărârii.

La fel, pentru a invoca acest temei de revizuire este necesar ca revizuentul să

probeze că nu a știut anterior pronunțării deciziei a cărei revizuire se cere despre

aceste circumstanțe sau fapte și nici nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz

contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influențeze

esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe sau fapte

necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt

determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanțe conduc după

sine la apariția, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părțile în litigiu

și deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligatoriu al temeiului prevăzut

la art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, decade sau lipsește revizuentul de

posibilitatea invocării unui atare temei.

Deci Colegiul consideră că motivul invocat de revizuent prin prisma art. 449

lit. b) din Codul de procedură civilă, nu poate fi considerat drept circumstanță nouă,

necunoscută anterior și esențială. Respectiv, nu este posibilă derogarea de la

principiul securității raporturilor juridice, or cirsumstanța invocată de revizuent nu

este de așa natrură încât să afecteze legalitatea deciziei a cărei revizuire se cere și, în

special nu lezează temeinicia soluției date de instanța de recurs.

Prin urmare, Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat nici un argument

sau înscris nou care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată.

Situația de fapt impune de a remarca că revizuirea este o cale de atac de retractare

și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri

judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege,

iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului

stabilității raporturilor juridice.

4

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt

prevăzute în mod limitativ în art. 449 din Codul de procedură civilă.

În consecință sub aspectul analizat, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentul invocat de

recurent în cererea de revizuire, nu atestă prin prisma art. 449 din Codul de procedură

civilă, careva temeiuri legale de revizuire.

Astfel la caz, se va remarca că admiterea cererii de revizuire în asemenea

împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o

violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

Din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că încheierea contestată

este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate,

Colegiul ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea Curții

de Apel Bălți din 21 mai 2020.

În conformitate cu art. 427 lit. a) art.428 din Codul de procedură civilă, Colegiul

Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Garașciuc Vadim, prin intermediul avocatului

Moruz Valentina.

Se menține încheierea Curții de Apel Bălți din 21 mai 2020, în cauza civilă, la

demersul executorului judecătoresc Covaliciuc Natalia cu privire la confirmarea

procesului-verbal al licitației.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

5