2ra-928/20 — repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-928/2020

prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul central (jud. I. Volcovschi)

instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. Gr. Colev, Șt. Starciuc, A. Curdov)

ÎNCHEIERE

08 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Vasile

Morozov și de reprezentantul acestuia, avocatul Vladislav Berezovschi,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ala Donica

împotriva lui Vasile Morozov cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 16 ianuarie 2020 a Curții de Apel Comrat, prin care a

fost admis apelul declarat de Ala Donica, reprezentată de avocatul Iurie Chifiac, a

fost casată integral hotărârea din 20 iunie 2019 a Judecătoriei Cimișlia, sediul

central cu emiterea unei noi hotărâri de admitere parțială a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 19 septembrie 2018 Ala Donica a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Vasile Morozov cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 08 iulie 2017, orele 18:30, se deplasa spre

s. Zloți, r-nul Cimișlia. În drum s-a întâlnit cu colaboratorul ocolului silvic Zloți,

Morozov Vasile. În urma unei neînțelegeri, care a avut loc cu Morozov Vasile,

ultimul a bruscat-o, aplicând forța fizică și numind-o cu cuvinte necenzurate.

A menționat că, prin acțiunile sale violente pârâtul i-a cauzat echimoze la

nivelul brațului stâng și coapsa dreaptă și a jignit-o moral.

A susținut că, potrivit Raportului de expertiză extrajudiciară nr.2895 din 10

iulie 2017 s-a constat: echimoze la nivelul brațului stâng și coapsa dreaptă care au

fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui corp contondent dur, posibil în

timpul circumstanțelor indicate, se califică că vătămare neînsemnată. Iar, conform

procesului-verbal cu privire la contravenție MAI03 980035 din 14 iulie 2017, cele

relatate s-au confirmat parțial, Morozov Vasile fiind recunoscut vinovat doar în

comiterea huliganismului nu prea grav, adică acostarea jignitoare în locuri publice a

persoanei fizice, alte acțiuni similare ce tulbură ordinea publică și liniștea persoanei

fizice - contravenție prevăzută de art. 78 alin. (3) Codul contravențional, fiindu-i

stabilită pedeapsa în formă de amendă în mărime de 300 de lei.

A menționat că, această pedeapsă nici pe departe nu compensează daunele

morale, exprimate prin suferințele psihice, pe care le-a suportat și continuă să le

suporte reclamanta în urma acțiunilor violente ale pârâtului. Iar, având în vederea

că, reclamanta, fiind pedagog de specialitate și cu o vechime de muncă bogată în

acest domeniu, cu groază își amintește de ziua, când s-a întâlnit cu Morozov Vasile.

A indicat că, imediat după incidentul din 08 iulie 2017, când a fost atacată

verbal și fizic de Morozov Vasile - reprezentant al unei autorități publice, s-a văzut

victimă a nedreptății și a incapacității de autoapărare și la scurt timp i s-a declanșat

tulburarea de stres major, ale căror consecințe se mențin până în prezent.

Astfel, reieșind din raportul de evaluare psihologică nr.6 din 31 ianuarie 2018,

frica de a nu i-se restabili daunele și pierderile produse în consecință, o menține în

starea de stres și neliniște. Este prezentă frica de viitor.

În rezultat, pe fonul stresului major, ultima a dezvoltat un acces somatic, în

urma căruia a suportat o operație medicală critică. Ala Donica este focusată total pe

evenimentul din trecut, fapt ce-i influențează starea emoțională și deciziile din

prezent. Nu se poate apuca de lucru, nu se poate planifica. Nu se poate întreține

financiar, nefiind în stare să-și desfășoare activitatea de muncă. Nu poate uita ce i s-

a întâmplat, și-a pierdut din puterea personală, se simte vulnerabilă și neajutorată.

Comportament ezitant în relația cu oamenii, incapacitatea de a face față activităților

pe care le făcea înainte.

A mai menționat că, în urma traumei psihologice primite, potrivit

recomandărilor specialistului, reclamanta necesită consiliere și asistență psihologică

și medicală continuă pentru reabilitarea stării psiho-emoționale. Lucru cu detașarea

de traumă, focusarea pe prezent, de victimizare, restabilirea stării psiho-emoționale,

intervenție psihologică de tip sistemic. Necesită tratament medical și consultarea

medicului neurolog.

A susținut că Vasile Morozov i-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice

și fizice) considerabil, echivalentul căruia constituie suma de 100 000 de lei.

Reclamanta și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe dispozițiile art. 8,

1422 Codul civil, art.166-167 Codul de procedură civilă (f.d.1-2).

Prin hotărârea din 20 iunie 2019 a Judecătoriei Cimișlia, sediul central,

acțiunea depusă de Ala Donoica a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. A fost

încasată de la Ala Donica în beneficiul lui Vasile Morozov suma de 4000 de lei cu

titlul de cheltuieli legate de asistența juridică acordată de avocat (f.d.65, 55-58).

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 28 iunie 2019, Ala Donica,

reprezentată de avocatul Chifiac Iurie, a declarat apel preventiv, prin care a solicitat

admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii Judecătoriei Cimișlia, sediul central

din 20 iunie 2019, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii (f.d.67).

Prin decizia din 16 ianuarie 2020 a Curții de Apel Comrat a fost admis apelul

declarat de Ala Donica, reprezentat de avocatul Iurie Chifiac, a fost casată integral

hotărârea primei instanțe și a fost emisă o nouă hotărâre de admitere parțială a

acțiunii, prin care a fost încasat de la Vasile Morozov în beneficiul Alei Donica

suma de 1000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 75 de lei cu titlu de

cheltuieli de judecată. În rest, acțiunea a fost respinsă.

În susținerea soluției sale, instanța de apel s-a bazat pe prevederile art. 8 alin.

(1), 14 alin. (1), 1398 alin. (1), 1422 alin. (1)-(3) Cod civil (în vigoare pînă la 01

martie 2019) și a stabilit că la data de 14 iulie 2017, în privința lui Vasile Morozov

2

a fost întocmit procesul- verbal cu privire la contravenție nr.MAI03 980035, în baza

art.354 Cod contravențional, potrivit căruia ultimul la data de 08 iulie 2017,

aflându-se în s. Zloți, r-nul Cimișlia, în urma unei neînțelegeri cu Ala Donica s-a

exprimat cu cuvinte necenzurate în locul public, astfel lezîndu-i onoarea de cetățean

(f.d.6).

Totodată, Colegiul instanței de apel a stabilit că procesul- verbal cu privire la

contravenție, indicat supra, nu a fost contestat de către Vasile Morozov întru

determinarea nevinovăției sale în comiterea contravenției imputate.

Astfel, potrivit materialelor pricinii, probelor administrate înscrisurilor

prezentate de părțile în litigiu, Colegiul judiciar al instanței de apel a atestat cert și

indubitabil comiterea de către Vasile Morozov în privința Alei Donica a unei fapte

ilicite, care s-a soldat cu jignirea onoarei ultimei.

Reieșind din prevederile art.78, 354, 387 alin. (1) Codul contravențional,

instanța de apel a conchis că, Ala Donica a fost victima unei contravenții și nu

martorul ocular, fiind îndreptățită în baza normelor legale enunțate să pretindă

recuperarea prejudiciului moral cauzat în urma suferințelor psihice.

Prin urmare, în condițiile în care în cadrul ședinței de judecată în prima

instanță s-a confirmat existența suferințelor morale pentru reclamant, instanța de

fond incorect a respins cerința ultimului privind încasarea prejudiciului moral.

Astfel, în circumstanțele contestate și potrivit situației descrise, Colegiul

instanței de apel a conchis că pretențiile Alei Donica sunt întemeiate parțial în

partea cuantumului în echivalent bănesc a prejudiciului moral, situație care este

determinată de gravitatea contravenției, modalitatea comiterii și, esențial,

consecințele acestei contravenții.

În lumina celor expuse, instanța de apel a considerat necesar a admite parțial

pretenția Alei Donica privind repararea prejudiciului moral. Or, după cum a fost

indicat anterior, este incontestabil faptul cauzării de către Vasile Morozov, Alei

Donica, urmare a comiterii contravenției a unui prejudiciu moral. Corespunzător,

potrivit normelor de drept material anterior enunțate, Colegiul instanței de apel a

atestat că persoana vinovată de comiterea contravenției urmează să repare Alei

Donica prejudiciul moral cauzat prin fapta ilicită.

Stabilind circumstanțele faptice ale cauzei, apreciind totalitatea consecințelor

negative ale prejudiciului cauzat Alei Donica în rezultatul acțiunilor ilegale ale lui

Vasile Morozov, instanța de apel s-a axat pe principiile compensației rezonabile și

echitabile a prejudiciului moral și a ajuns la concluzia că suma de 100000 de lei

solicitată de Ala Donica este exagerată, iar suma de 1000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral este una rezonabilă și echitabilă. Totodată, instanța de apel a

considerat că suma de 75 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată la fel urmează a fi

încasat de la Vasile Morozov în beneficiul Alei Donica, adică cheltuieli de judecată

proporțional acțiunii admise.

La 22 februarie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Vasile Morozov,

reprezentat de avocatul Vladislav Berezovschi, a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel, deoarece instanța de apel a aplicat eronat prevederile art. 1422 alin. (1)-(3)

Codul civil.

3

A susținut că prejudiciul moral solicitat de reclamantă este pentru faptul că

recurentul ar fi agresat-o fizic pe Ala Donica și a înjurat-o, însă din procesul-verbal

cu privire la contravenție din 14 iulie 2017 prin care Vasile Morozov a fost tras la

răspundere contravențională în temeiul art. 354 Cod contravențional, acest fapt nu

rezultă.

Prin notificarea din 27 mai 2020, Curtea Supremă de Justiție în conformitate

cu art. 439 alin. (2) CPC a expediat intimatei copia recursului și a înștiințat-o despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. La 03 iunie 2020, avocatul Iurie Chifiac, reprezentant al Alei Donica, a

recepționat recursul declarat de Vasile Morozov, însă nu s-a folosit de dreptul de a

depune referință.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă că decizia Curții de Apel Comrat din 16 ianuarie

2020 a fost recepționată de recurentul Vasile Morozov și reprezentantul acestuia

Vladislav Berezovschi, la 12 februarie 2020, fapt confirmat prin avizele de recepție

a scrisorii (f.d.138, 140).

Astfel, recursul declarat la 22 februarie 2020 de Vasile Morozov și de

reprezentantul acestuia, avocatul Vladislav Berezovschi, este în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Vasile Morozov și de

reprezentantul acestuia, avocatul Vladislav Berezovschi, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

4

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, în sensul dat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ține să menționeze că potrivit jurisprudenței CEDO, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer vs Germania, 22

martie 2016), însă motivele recursului, invocare în speță sunt similare celor invocate

în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

Vasile Morozov și de reprezentantul acestuia, avocatul Vladislav Berezovschi, ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Vasile Morozov și de reprezentantul acestuia, avocatul

Vladislav Berezovschi, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

5