2ra-854/20 — constatarea nulitatii procesului verbal

2ra-854/20 — constatarea nulitatii procesului verbal (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-854/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud.O.Ionașcu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.N.Budăi, E.Palanciuc, I.Muruianu)

Î N C H E I E R E

24 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Asociația de Coproprietari

în Condominiu nr.55/244,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cioclea Igor

împotriva Asociației Coproprietarilor în Condominiu nr.55/244 cu privire la

constatarea nulității procesului-verbal al Adunării Generale a membrilor

Asociației Coproprietarilor în condominiu nr.55/244 din 21 mai 2017, în partea

ce se referă la reconfirmarea rezilierii contractului de comodat nr.14 din 15 mai

2012,

împotriva deciziei din 05 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 04 ianuarie 2018, avocatul Ciuchitu Vitalie acționând în numele și

interesele lui Cioclea Igor s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva

Asociației Coproprietarilor în Condominiu nr. 55/244 (în continuare ACC

nr.55/244) cu privire la constatarea nulității procesului-verbal al Adunării

generale a membrilor Asociației Coproprietarilor în Condominiu nr. 55/244 din

21 mai 2017, în partea ce se referă la reconfirmarea rezilierii contractului de

comodat nr. 14 din 15 mai 2012.

În motivarea acțiunii a invocat că reclamantul Cioclea Igor este proprietarul

apartamentului nr.XXXXX, amplasat în XXXXX.

A menționat că între reclamant, în calitate de comodatar, și ACC nr. 55/244

în calitate de comodant a fost încheiat contractul de comodat nr. 14 din 15 mai

2012.

A explicat că reclamantul, fiind totodată și membru al ACC nr. 55/244 și

proprietar al bunului imobil-apartamentul nr. XXXXX, a participat financiar la

achiziția terenului cu număt cadastral XXXXX și suprafața de 0.0692 ha, prin

contribuția la fondul special al Asociației pîrîte „Fond achiziție teren parcare”.

A declarat că la Adunarea generală a membrilor ACC nr. 55/244 din 31

martie 2012 a fost aprobat Regulamentul de organizare și funcționare a parcării,

care reprezintă în fond un contract colectiv încheiat între utilizatorii parcării și

ACC nr. 55/244.

Totodată, a remarcat că la data de 23 aprilie 2016, a avut loc Adunarea

generală a utilizatorilor parcării (procesul-verbal nr. 2/2016 din 23 aprilie 2016),

1

entitate care nu este prevăzută nici în Regulament de organizare și funcționarea

parcării, dar nici în statutul ACC nr. 55/244, și în cadrul acestei adunări s-a adoptat

decizia de a rezilia contractul de comodat nr. 14 din 15 mai 2012, încheiat între

reclamantul Cioclea Igor și ACC nr. 55/244, aprobându-se procesul-verbal

nr.2/2016 din 23 aprilie 2016.

A susținut că la data de 29 mai 2016 a fost organizată și respectiv a avut loc

Adunarea generală a membrilor ACC nr. 55/244 în cadrul căreia, la pct. 9 al

ordinii de zi, a fost discutată chestiunea confirmării deciziei luate de Adunarea

generală a utilizatorilor parcării din 23 aprilie 2016, adică a procesului-verbal

nr.2/2016, prin care a fost reziliat contractul de comodat, decizie care a fost

confirmată în cadrul acestei ședințe.

În acest context a precizat că invocând rezilierea contractului de comodat, de

către angajații ACC nr. 55/244 reclamantului îi este împiedicat accesul la locul

său de parcare, mai mult decât atât, locul de parcare al acestuia fiind utilizat de

către o altă persoană.

A afirmat că ulterior, la data de 04 august 2016, reclamantul a depus la

Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău o cerere de chemare în judecată prin care a

solicitat anularea procesului-verbal al adunării generale a Asociației din 29 mai

2016, cât și obligarea pârâtului să nu creeze impedimente în utilizarea locului de

parcare în baza contractului de comodat.

A indicat că prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 08 iunie

2017, în cadrul altui litigiu, acțiunea a fost admisă și a devenit irevocabilă prin

neatacare, iar motivele reținute de către instanța numită, în vederea constatării

nulității procesului-verbal în partea contestată, au caracter veridic și incontestabil.

A considerat că rezilierea contractului de comodat a fost efectuată ilegal și

contrar prevederilor contractuale și legale motiv din care nu produce efecte

juridice din următoarele considerente: semnalează că potrivit avizului menționat

mai sus, contractul de comodat a fost reziliat în baza temeiului prevăzut la pct.

6.1.3 din contractul de comodat, care poate fi reziliat în cazul în care, comodatarul

nu achită 2 luni consecutiv contribuțiile în calitate de membru al ACC nr. 55/244,

nu achită toate cheltuielile de întreținere a Bunului: pază, salubrizare, amenajare,

iluminat, deservire sistem video, energie electrică pază, etc. (pct. 2.2.3) și pct.

2.2.5 - nu a participat financiar la proiectele de modernizare și îmbunătățire a

infrastructurii parcării.

În acest sens evidențiază că la momentul rezilierii contractului de comodat,

în data de 29 mai 2016, reclamantul, Igor Cioclea, nu avea careva datorii față de

ACC 55/224, fapt confirmat prin facturile/ordinele de plată anexate la prezenta

cerere.

A invocat că, în același timp, acest fapt se confirmă și prin răspunsul nr. 10

la cererea reclamantului care menționează că reclamantul nu acumulează careva

datorii nici ca membru al ACC nr. 55/244, dar nici ca utilizator al parcării.

Totodată, susține că alte temeiuri prevăzute la art. 866 Codul civil cu privire la

dreptul de reziliere a contractului de comodat nu se atestă (comodantul poate

rezilia contractul de comodat dacă: a) în virtutea unor circumstanțe neprevăzute,

comodantul însuși are nevoie de bun; b) comodatarul folosește bunul neconform

destinației stabilite în contract, dă bunul, fără acordul comodantului, în folosință

unui terț sau supune bunul unui pericol mare, ca urmare a nemanifestării prudenței

2

cuvenite; c) comodatarul a decedat; d) comodatarul persoană juridică și-a încetat

activitatea.)

Prin urmare, raportând prevederile legale și contractuale la circumstanțele de

fapt, consideră că temeiuri pentru rezilierea contractului de comodat nu au existat

odată ce reclamantul nu înregistra careva datorii față de ACC nr. 55/244, motiv

din care solicită instanței de judecată obligarea pârâtului să nu creeze

impedimente în realizarea dreptului de folosire a locului de parcare nr.14 în baza

contractului de comodat sus menționat.

La fel, a menționat că, odată ce contractul de comodat încheiat între părți

fiind unul cu executare succesivă, potrivit art. 748 Cod civil cu privire la rezilierea

contractelor cu executare succesivă, rezilierea este admisibilă numai la expirarea

fără rezultat a unui termen de remediere (termen de grație) sau după o somație

rămasă fără efect, reclamantul nu a primit din partea ACC nr. 55/244 un termen

pentru remediere și nici o somație nu a fost expediată în adresa acestuia.

Mai mult decât atât, a afirmat că cunoscând despre intenția de reziliere a

contractului acesta a achitat benevol și integral datoriile pe care le înregistra către

ACC nr. 55/244 până la data Adunării generale a membrilor ACC nr. 55/244 din

29 mai 2016, când a fost adoptată decizia de reziliere.

A specificat că Adunarea generală a utilizatorilor parcării, pe lângă faptul că

nu există de iure, nu este subiectul de drept care poate rezilia contractul de

comodat, acesta fiind încheiat între reclamant și ACC nr. 55/244, motiv din care

și decizia Adunării generale ale membrilor ACC nr. 55/244 din 25 mai 2016 în

partea care se referă la confirmarea deciziei de a rezilia contractul de comodat cu

reclamantul Igor Cioclea este una ilegală și netemeinică fiind discutată chestiunea

unui act care de jure nu produce careva efecte juridice, iar pct. 9 din ordinea de zi

din cadrul ședinței din 25 mai 2016 cu privire la confirmarea deciziei de reziliere

fiind introdusă pentru a crea aparența realității și temeiniciei deciziei Adunării

generale a utilizatorilor parcării privind rezilierea contractului de comodat.

Astfel, a considerat că decizia Adunării generale a membrilor ACC nr.55/244

în partea contestată, este lovită de nulitate și din următoarele considerente: în

cadrul adunării generale în momentul când a avut loc examinarea pct. 9 din

ordinea de zi și respectiv, votarea privind rezilierea contractului de comodat, la

adunarea generală au rămas aproximativ 20 de persoane, fiind încălcată procedura

de desfășurare a adunării generale a membrilor ACC nr.55/244, deoarece în

momentul dezbaterii pct. 9 din ordinea de zi, adunarea nu mai era deliberativă,

atâta timp cât erau prezenți doar aproximativ 20 de membri, or, potrivit art. 27

alin. 4 din legea condominiului în fondul locativ nr. 913 din 30 martie 2000,

adunarea generală este deliberativă dacă la ea sunt reprezentate cel puțin 2/3 din

numărul total de voturi.

A solicitat constatarea nulității a procesului-verbal al Adunării generale a

membrilor ACC nr. 55/244 din data de 29 mai 2016, în partea care se referă la

rezilierea contractului de comodat nr.14 din 15 mai 2012.

Prin hotărârea din 08 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani

s-a respins ca neîntemeiată acțiunea.

Prin decizia din 05 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis

apelul declarat de reprezentantul reclamantului Cioclea Igor, avocatul Ciuchitu,

s-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 08 februarie 2019,

3

cu adoptarea unei noi hotărâri după cum urmează: S-a admis acțiunea și s-a

constatat nulitatea procesului-verbal al Adunării Generale a membrilor Asociației

Coproprietarilor în condominiu nr.55/244 din 21 mai 2017, în partea ce se referă

la reconfirmarea rezilierii contractului de comodat nr.14 din 15 mai 2012.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că prin procesul-verbal

nr.8/2017 din 21 mai 2017 al Adunării generale a membrilor ACC nr. 55/244 s-a

decis reconfirmarea hotărîrii aprobate de Adunarea Utilizatorilor parcării din

23.04.2016 privind rezilierea contractului de comodat nr.14 din 15.05.2012

încheiat între Cioclea Igor și ACC nr.55/224 (f.d.43-45).

Instanța de apel a reținut că potrivit pct. 6.1.3 din contractul de comodat nr.

14 din 15.05.2012 este stipulat că, prezentul contract poate fi reziliat până la

expirarea termenului indicat în pct. 4.1 al prezentului contract, în cazul dacă

comodatarul nu achită 2 luni consecutiv contribuțiile în calitate de membru al

ACC nr. 55/244, cât și plățile menționate în pct.2.2.3.-2.2.5. a prezentului contract

(f.d.17 verso).

Potrivit pct. 2.2.3.-2.2.5. din contractul menționat, comodatarul este obligat

să achite toate cheltuielile de întreținere a bunului: pază, salubrizare, amenajare,

iluminat, deservire system video, energie electrică pază; să achite cheltuielile de

reparații capitale a bunului, pavajului, cît și a gardului metalic, ce demarchează

teritoriul parcării ACC nr. 55/244; să participle financiar la proiectele de

modernizare și îmbunătățire a infrastructurii parcării ACC nr. 55/244 (f.d.16).

În acest sens, instanța de apel a reținut că motivul rezilierii contractului de

comodat, operată de pîrîtă a fost neachitarea plăților indicate. În același timp,

instanța de apel a punctat că la data de 21 aprilie 2016, adică pînă la ședința

Adunării Generale a utilizatorilor parcării ACC nr.55/224 din 23 aprilie 2016

Cioclea Igor a achitat plata serviciilor de pază.

Subsecvent, instanța de apel a menționat că de către ACC nr.55/224 nu au

fost prezentate careva dovezi precum că apelantul-pîrît ar fi achitat parțial

datoriile. Totodată, instanța de apel atestă că, contractul de comodat a fost reziliat

de către Adunarea generale a utilizatorilor parcării ACC nr.55/224, pe când

contractul de comodat nr.14 din 15 mai 2012 a fost încheiat între Asociația

Coproprietarilor în Condominiu nr.55/244, iar Adunarea generală a utilizatorilor

parcării nu este parte a contractului.

Instanța de apel reține că potrivit Statutului ACC nr.55/224 este stipulat că

organele de administrare ale asociației de coproprietari sunt: adunarea generală a

membrilor asociației de copropietari și consiliul de administrare, nefiind

prevăzută Adunare genenerală a utilizatorilor parcării ACC nr.55/224.

Colegiul mai reține că Adunarea generală al ACC nr.55/224 din 21.05.2017

reflectată prin procesul-verbal nr.8 din 2017 a avut loc cu încălcarea normelor

imperative de drept.

În acest sens este relevant alin. (4) din art. 27 al Legii nr. 913 din 30.03.2000

cu privire la condominiului în fondul locativ, care prevede că adunarea generală

este deliberativă dacă la ea sînt reprezentate cel puțin 2/3 din numărul total de

voturi. Dacă nu este întrunit cvorumul, se stabilește data la care adunarea generală

va fi reconvocată. Adunarea generală poate fi reconvocată nu mai devreme de 48

de ore și nu mai tîrziu de 30 de zile de la data fixată inițial. Adunarea generală

4

reconvocată este în drept să adopte decizii cu cel puțin 51% din numărul total de

voturi.

În asemenea circumstanțe, instanța de apel a atestat încălcări ale normelor

imperative din partea pârâtulu la adoptarea actului din 21 mai 2017 în partea ce

ține reconfirmarea hotărîrii aprobate de Adunarea utilizatorilor parcării din

23.04.2016 privind rezilierea contratului de comodat nr.14 din 15.05.2012 fapt

care conduce la nulitatea procesului-verbal în această parte.

La fel, în opinia instanței de apel, acțiunile pârâtului sunt în contradicție și

cu obligația impusă ACC nr.55/224 prin hotărîrea irevocabilă din 08.06.2017 a

instanței judecătorești să nu creeze lui Cioclea Igor impedimente în exercitarea

dreptului de folosință a locului de parcare nr.14 (f.d.7-10).

La 27 martie 2020, Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.55/244 a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului s-a indicat că soluția instanței de apel în sensul

adoptat rezultată din interpretarea greșită a prevederilor legale ce guvernează

raportul juridic litigios și circumstanțele probatorii ale dosarului, mai mult ca atît

instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în

mod eronat legea.

Conform art.434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs

menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 05

decembrie 2019, astfel cererea de recurs declarată la 27 martie 2020 de către

Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.55/244 este depusă în termenul

prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Astfel, prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 19 mai

2020 instanța de recurs a comunicat intimatului recursul, informând despre

necesitatea depunerii referinței (f.d.14, vol.II), iar potrivit avizelor de recepție

recursul a fost recepționat de către Cioclea Igor la 27 mai 2020 și de către avocatul

Ciuchitu Vitalie la 21 mai 2020 (f.d.15-16, vol.II).

Până la data examinării recursului, referință asupra recursului intimații nu au

depus.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

În conformitate cu art.432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

5

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul

de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul

în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul

din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă,

asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

din Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține

că reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă,

în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurentă nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de

procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel.

În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța

de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în

vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui

control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a

recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de Asociația de Coproprietari în

Condominiu nr.55/244.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

6

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1)

din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Asociația de Coproprietari în

Condominiu nr.55/244.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

7