2r-243/20 — Încasarea datoriei

Dosarul nr. 2r–243/19

Prima instanță: Judecătoria Orhei (sediul central), (jud. A. Balan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, V. Buhnaci, V. Sîrbu)

D E C I Z I E

24 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Examinând recursul declarat de către SRL ”INCASO”, reprezentată de

avocatul Covaliov Natalia,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă SRL

”INCASO” împotriva Ecaterinei Moga cu privire la încasarea datoriei și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 18 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost restituit apelul declarat de SRL ”INCASO” împotriva hotărârii din 23 decembrie

2019 a Judecătoriei Orhei (sediul central),

c o n s t a t ă:

La 15 noiembrie 2019, SRL ”INCASO” a înaintat o cerere de chemare în

judecată către Moga Ecaterina cu privire la încasarea datoriei și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 23 decembrie 2019 a Judecătoriei Orhei (sediul central), s-a

admis parțial cererea cu valoare redusă înaintată de SRL ”INCASO”.

S-a încasat de la Moga Ecaterina Ivan, în beneficiul SRL ”INCASO” restanța

la împrumut în mărime de 4300 lei, comisionul în mărime de 774 lei, dobânda

contractuală în mărime de 258 lei, și cheltuielile de judecată ce constau din taxa de

stat achitată la înaintarea acțiunii în mărime de 288 lei și cheltuielile pentru asistență

juridică în mărime de 500 lei. În rest pretenția privind încasarea penalității s-a respins

ca neîntemeiată

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 16 ianuarie 2020, avocatul

Bujoreanu Eugeniu în interesele SRL ”INCASO” a declarat apel, solicitând

admiterea apelului, cu modificarea hotărârii din 23 decembrie 2019 a Judecătoriei

Orhei (sediul central) în partea respingerii pretenției cu privire la încasarea

penalităților.

Prin încheierea din 24 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs

cererii de apel declarate de către SRL ”INCASO”. S-a comunicat părții apelante

despre necesitatea lichidării neajunsurilor și anume: prezentarea bonului taxei de stat

în mărime 202,50 lei, precum și prezentarea împuternicirilor avocatului Bujoreanu

1

Eugeniu, care a semnat și a depus cererea de apel din numele SRL ”INCASO”,

fiindu-i acordat pentru aceasta termen de 10 zile de la data recepționării prezentei

încheieri.

S-a explicat părții apelante că, în cazul în care nu va lichida neajunsurile

menționate în termenul indicat, cererea de apel nu va fi considerată depusă și

împreună cu toate actele va fi restituită fără examinare.

La 13 martie 2020, SRL ”INCASO” a depus cererea de apel motivată și bonul

taxei de stat în valoare de 202,50 lei, omițând să depună împuternicirile avocatului

Bujoreanu Eugeniu, care a depus cererea de apel.

Prin încheierea din 18 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituit

apelul declarat de SRL ”INCASO” împotriva hotărârii din 23 decembrie 2019 a

Judecătoriei Orhei (sediul central).

La 16 aprilie 2020 (prin oficiul poștal), SRL ”INCASO”, reprezentată de

avocatul Covaliov Natalia, a declarat recurs împotriva încheierii din 18 martie 2020

a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia cu remiterea cauzei la

rejudecare.

În motivarea recursului a indicat că luând cunoștință de încheierea instanței de

apel prin care nu s-a dat curs apelului depus de SRL ”INCASO”, și reținând faptul

că în legătură cu situația epidemiologică în țară atestată, la 10 martie 2020, avocatul

Covaliov Natalia se află din 10 martie 2020 în carantină izolată, a rugat colegul său,

avocatul Bujoreanu Eugeniu să înlăture neajunsurile menționate.

A mai menționat că, luând în considerație că a fost depusă cerere de apel

motivată, dovada achitării taxei de stat, precum și a fost anexată la cererea de recurs

mandatul avocatului care a depus apelul, și ținând cont de suspendarea termenelor

procesuale, neajunsurile se consideră înlăturate, iar recursul urmează să fie admis.

Potrivit prevederilor art. 425 al Codului de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Având în vedere că, încheierea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 18

martie 2020, iar prin Hotărârea Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020 a fost

declarată pe întreg teritoriul al țării stare de urgență, fiind suspendate termenele

procesuale, instanța de recurs consideră că recurenta s-a conformat prevederilor

legale și a declarat, la 16 aprilie 2020, recursul în termen.

Conform art. 426 alin. (3) al Codului de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Astfel, recursul s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data

și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Colegiul

judiciar a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea

de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul

actelor judecătorești contestate. Mai mult, nici un participant nu a solicitat audierea

publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Auza Vilho Eskelinen și

alții vs Finlanda, hotărârea din 19 aprilie 2007, § 72 – 75, cauza Eriksson vs Suedia,

hotărârea din 12 aprilie 2012, § 66, 72, cauza Pönkä vs Estonia, hotărârea din 08

noiembrie 2016, § 33 – 34).

În conformitate cu art. 427 lit. a) al Codului de procedură civilă, instanța de

2

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Conform art. 10 alin. (1) al Codului de procedură civilă, sancțiunile procedurale

sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin

pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de

îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare

abuzivă a unui drept procedural.

Potrivit art. 16 al Codului de procedură civilă, neexecutarea nemotivată a

actelor judecătorești, dispozițiilor, cererilor, delegațiilor, citațiilor, altor adresări

legale, precum și lipsa de considerație față de judecată, atrag răspunderea prevăzută

în prezentul cod și în alte legi.

În corespundere cu art. 100 alin. (1) al Codului de procedură civilă, actele de

procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra

semnătură, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, iar conform

art. 110 al aceleiași legi, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de

judecată (judecător), în interiorul căruia participanții la proces și alte persoane legate

de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să

încheie un ansamblu de acte.

Potrivit art. 113 al Codului de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța judecătorească (judecător).

Prin prisma normelor de drept citate, raportate la înscrisurile speței, Colegiul

constată că, SRL ”INCASO” recepționând, la 04 martie 2020, încheierea instanței

de apel, a cunoscut cu certitudine despre obligația de a prezenta cererea de apel

motivată, dovada achitării taxei de stat și mandatul avocatului în termen de 10 zile

de la recepționarea încheierii.

În această ordine de idei, Colegiul trage concluzia că, instanța de apel și-a

îndeplinit obligația pozitivă de comunicare a actului de procedură emis și i-a

comunicat recurentei încheierea prin care nu s-a dat curs apelului.

Reținând cele constatate, precum și obligația părților și participanților la proces

de a se folosi cu bună-credință de drepturile procedurale, SRL ”INCASO” urma să

înlăture neajunsurile stipulate în încheierea din 24 februarie 2020 a Curții de Apel

Chișinău în termenul stabilit, iar în cazul imposibilității îndeplinirii actului

dispunând de dreptul de a solicita prelungirea acestui termen, prezentând probe în

susținerea acestei imposibilități.

Potrivit art. 61 al Codului de procedură civilă, părțile sunt obligate să se

folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească

pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea

procesului sau inducerea sa în eroare.

SRL ”INCASO” și reprezentanții acesteia, avocații Bujoreanu Eugeniu și

Covaliov Natalia cunoscând cu certitudine necesitatea depunerii cererii de apel cu

indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază, prezentarea dovezii de

plată a taxei de stat în cuantumul stabilit și mandatul avocatului care a depus apelul,

ținând cont de complexitatea cauzei deduse justiției, timpul acordat pentru acțiuni

procesuale, raportate la capacitățile profesionale ale reprezentanților, urmau să

prevadă volumul de lucru impus și să respecte principiul bunei-credințe înlăturând

corespunzător neajunsurile depistate și solicitând punerea pe rol a apelului.

3

Jurisprudența CtEDO reiterează obligația părții de a lua măsurile necesare

pentru protecția drepturilor sale de acces la justiție, inclusiv prin manifestarea

diligenței în exercitarea drepturilor sale procedurale și a interesului față de soarta

dosarului vizat (cauza van Harn vs. Germania, hotărâre din 11 septembrie 2007,

cauza Pîrnău ș.a. vs. Republica Moldova, hotărâre din 31 ianuarie 2012 și cauza SA

Universul vs. Republica Moldova, hotărâre din 10 iulie 2012).

Cu privire la alegațiile recurentei referitoare la situația epidemiologică din țară

și la suspendarea termenelor de procedură, instanța de recurs reține următoarele.

Prin Hotărârea Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020 a fost declarată pe

întreg teritoriul al țării stare de urgență, iar ulterior ÎS ”Poșta Moldovei” a sistat unele

activități, inclusiv expedierea scrisorilor, însă aceste circumstanțe nu îndreptățesc

reprezentanții SRL ”INCASO” să efectueze acte de procedură fără respectarea

exigențelor legale de formă și conținut. Astfel, termenele de procedură nu au fost

suspendate până la data emiterii încheierii din 18 martie 2020, SRL ”INCASO”

având obligația de a înlătura neajunsurile stipulate de instanță în modul prevăzut.

Or, recurenta a avut la dispoziție suficient timp și resurse umane pentru a se

conforma prevederilor legale, pentru a depune personal prin cancelaria instanței,

prin poștă sau prin tehnologii informaționale, înscrisurile necesare în vederea

înlăturării neajunsurilor.

În fine, Colegiului nu trezește dubii faptul că avocatul Covaliov Natalia sau

avocatul Bujoreanu Eugeniu dispun de suficiente cunoștințe profesionale de a

acționa prompt în vederea apărării intereselor clienților săi, iar termenul stabilit de

instanța de apel, care a expirat până la declararea stării de urgență și sistarea

trimiterilor poștale, fiind unul real pentru a depune înscrisurile necesare în vederea

înlăturării neajunsurilor. În plus, starea epidemiologică și ulterior starea de urgență

și consecințele ei nu au limitat integral accesul la instanțele de judecată din țară, fiind

posibilă și efectuarea actelor de procedură la distanță prin intermediul Programului

integrat de gestionare a dosarelor sau alte tehnologii informaționale.

Totodată, instanța de recurs atestă că obligația procesuală de a depune un apel

motivat, achitarea taxei de stat pentru exercitarea unei căi de atac și prezentarea

dovezii împuternicirilor persoanei care depune apel, este cu certitudine cunoscută de

reprezentanții SRL ”INCASO”, avocați de profesie, or aceste obligații, pe lângă

faptul că au fost impuse prin încheierea din 24 februarie 2020, sunt expres prevăzute

de lege. În acest context se constată că, potrivit ordinului de plată anexat la

materialele cauzei, taxa de stat a fost achitată la 21 ianuarie 2020, anterior emiterii

încheierii prin care nu s-a dat curs apelului.

În fine, SRL ”INCASO” și reprezentanții acesteia nu au furnizat nici o

explicație plauzibilă în fața instanței de recurs despre motivul pentru care au așteptat

din 16 ianuarie 2020, data când a fost depus apelul preliminar, până la 12 martie

2020, când au înlăturat parțial neajunsurile, odată ce cunoșteau despre obligațiile

procesuale la depunerea unei cereri de apel (a se vedea cauza Seal vs Regatul Unit,

hotărâre din 7 decembrie 2010, § 82, și cauza Wyssenbach vs Elveția, hotărâre din

22 octombrie 2013, § 39-40).

Așadar, ca urmare a măsurilor ”fără șanse de câștig” întreprinse pentru protecția

drepturilor sale, Colegiul reiterează că, acele consecințe negative prevăzute de

legislație sunt opozabile recurentei în plină măsură.

Luând în considerație cele indicate mai sus, Colegiul apreciază recursul

4

declarat de SRL ”INCASO”, reprezentată de avocatul Covaliov Natalia, ca unul

neîntemeiat și care necesită a fi respins, cu menținerea încheierii din 18 martie 2020

a Curții de Apel Chișinău.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 ale Codului de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către SRL ”INCASO”, reprezentată de

avocatul Covaliov Natalia.

Se menține încheierea din 18 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de ÎM „Incaso” SRL împotriva

Ecaterinei Moga cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de

judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

5