3ra-581/20 — contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului

Dosarul nr. 3ra-581/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: A. Paniș) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: E. Palanciuc, V. Negru, A. Minciuna) Î N C H E I E R E 10 iunie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Victor Burduh Nina Vascan examinând admisibilitatea recursurilor deсlarate de Casa Națională de Asigurări Sociale și Inspectoratul General al Poliției, în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Igor Bocancea împotriva Inspectoratului General al Poliției, persoană terță Casa Națională de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 12 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost respinse apelurile declarate de Inspectoratul General al Poliției și Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 30 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani c o n s t a t ă: La 29 martie 2019, Igor Bocancea a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției, persoană terță Casa Națională de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul Igor Bocancea a indicat că a activat în cadrul organelor afacerilor interne în perioada 01 septembrie 1992 – 01 mai 2015. La data de 27 aprilie 2015, a încetat serviciul în poliție, precum și a încetat contractul individual de muncă cu stabilirea pensiei pentru vechimea în muncă. Conform certificatului nr. 205 eliberat de Inspectoratul de Poliție Bălți al Inspectoratului General al Poliției la 05 mai 2017, Igor Bocancea a activat în cadrul Izolatorul de Detenție Provizorie în perioada 29 decembrie 2010 – 14 septembrie 2012 - în funcția de ajutor al inspectorului de serviciu al Izolatorului de detenție provizorie al Secției instituții speciale a Comisariatului de Poliție mun.

Bălți, în perioada 14 septembrie 2012 – 05 martie 2013 - în funcția de inspector de serviciu al Izolatorului de detenție provizorie al Secției instituții speciale a Comisariatului de Poliție mun. Bălți și în perioada 05 martie 2013 – 08 octombrie 2014 în funcția de polițist al Izolatorului de detenție provizorie al Secției management operațional a Inspectoratului poliție Bălți al Inspectoratului 1 General al Poliției. Reclamantul a invocat prevederile art. 33 alin. (2) din Legea nr. 1036 din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar, în care este stipulat că vechimea în muncă în vederea acordării pensiei colaboratorilor sistemului penitenciar se calculează cu următoarele înlesniri: o zi de serviciu în instituții penitenciare de tip închis, izolatoare de urmărire penală și în instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări în subteran, se consideră ca 2 zile de serviciu.

Reclamantul a indicat că penitenciarele de tip închis, izolatoarele de urmărire penală (izolatoarele de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihic sunt entitățile care cad sub incidența prevederilor pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemul penitenciar.

Reclamantul Igor Bocancea a solicitat admiterea acțiunii, anularea răspunsului Inspectoratului General al Poliției nr. 34/3-B-68/19 din 21 martie 2019, obligarea Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne de a recalcula vechimea în muncă cu avantaje, cu calcularea a două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, pentru activitatea desfășurată în cadrul izolatorului de detenție provizorie în următoarele perioade: 29 decembrie 2010 – 14 septembrie 2012; 14 septembrie 2012 – 05 martie 2013; 05 martie 2013 - 08 octombrie 2014. Prin hotărîrea din 30 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost admisă integral cererea de chemare în judecată depusă de Igor Bocancea împotriva Inspectoratului General al Poliției, persoană terță Casa Națională de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ, s-a anulat ca ilegal refuzul Inspectoratului General al Poliției din 21 martie 2019, cu nr.34/3-B-68/19 privind recalcularea vechimii în muncă, s-a obligat Inspectoratul General al Poliției să dea curs cererii depuse de Igor Bocancea și să-i recalculeze vechimea în muncă, ținând cont de avantajele pentru perioada în care acesta a activat în cadrul izolatorului de detenție provizorie.

Prin decizia din 12 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse apelurile declarate de Inspectoratul General al Poliției și Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 30 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Bocancea împotriva Inspectoratului General al Poliției, persoană terță Casa Națională de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că Igor Bocancea a activat în cadrul organelor afacerilor interne în perioada 01 septembrie 1992 – 01 mai 2015. La 27 aprilie 2015, a încetat serviciul în poliție precum și a fost încetat contractul individual de muncă cu stabilirea pensiei pentru vechimea în muncă.

Astfel, prin certificatul nr. 205 eliberat de Inspectoratul de Poliție Bălți al Inspectoratului General al Poliției la 05 mai 2017, se confirmă că, reclamantul Igor Bocancea a activat în cadrul Izolatorulul de detenție provizorie în perioada 29 decembrie 2010 – 14 septembrie 2012 - în funcția de ajutor al inspectorului de serviciu al Izolatorului de detenție 2 provizorie al Secției instituții speciale a Comisariatului de Poliție mun. Bălți, 14 septembrie 2012 – 05 martie 2013 în funcția de inspector de serviciu al Izolatorului de detenție provizorie al Secției instituții speciale a Comisariatului de Poliție mun. Bălți, 05 martie 2013 - 08 octombrie 2014 în funcția de polițist al Izolatorului de detenție provizorie al Secției management operațional a Inspectoratului Poliție Bălți al IGP.

Igor Bocancea s-a adresat la Inspectoratul General al Poliției la data de 05 martie 2019, cu o cerere prin care a solicitat recalcularea vechimii în muncă. Prin răspunsul Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne nr. 34/3-B-68/19 din 21 martie 2019, cererea lui Igor Bocancea a fost respinsă din motiv că recalcularea vechimii în muncă este de competența Casei Naționale de Asigurări Sociale.

Instanța de apel a reținut că penitenciarele de tip închis, izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici sunt entitățile care cad sub incidența reglementărilor de la pct. 8 al Hotărîrii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 Cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției și sistemului penitenciar, art. 33 alin. (2) din Legea nr. 1036 din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar (în vigoare până la 16 mai 2018) și art. 53 lit. a) din Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr. 300 din 21 decembrie 2017 (în vigoare 16 mai 2018), normele legale urmând a fi aplicate corespunzător.

Având în vedere normele de drept enunțate, raportate la circumstanțele de fapt ale cauzei, instanța de apel conchide că prima instanță a ajuns la o concluzie justă și întemeiată privind temeinicia cerințelor reclamantului, or, Bocancea Igor dispune de dreptul la recalcularea vechimii în muncă, în sensul stabilirii avantajului de două luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu, pentru perioada de activitate exercitată în cadrul izolatorului de detenție provizorie al secției Instituții Speciale a Comisariatului de Poliție Bălți.

Alegațiile apelanților și referirea la normele legale și interpretarea acestora, nu pot fi reținute or, avantajul dat de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, este expres garantat de Legea nr. 300 din 21 decembrie 2017 cu privire la sistemul administrației penitenciare, cât și Legea nr. 1036 din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar (abrogată la data de 16 mai 2018). Potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, pensia constituie un drept patrimonial în sensul art. 1 al Protocolului Adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și se constată o discriminare în sensul articolului 14 dacă lipsește o justificare obiectivă rezonabilă pentru diminuarea patrimoniului reclamantului.

Limitarea nejustificată a unui drept recunoscut la pensie specială, nesocotit ulterior, fără a exista o justificare obiectivă și rezonabilă pentru o asemenea îngrădire, constituie o privare de proprietate în sensul art. 1 al Protocolului Adițional nr. 1 la CEDO, dar și o discriminare în sensul art. 1 din Protocolul 12 la Covenție (Buchen contra Cehiei-2006, Gaygusuz c. Austriei-1996).

În partea ce ține de argumentul apelantului Inspectoratul General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne precum că, începând cu data de 01 ianuarie 2017 organul competent cu calcularea vechimii în muncă este Casa Națională de Asigurări 3 Sociale, instanța de apel menționează faptul că, prin cererea adresată, intimatul Bocancea Igor nu a solicitat recalcularea pensiei, dar calcularea corectă a vechimii în serviciu, care a fost efectuată anterior de Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne (f.d.37-38), solicitându-se în esență, rectificarea erorii comisă de fostul angajator, cu obligarea la întocmirea unui calcul corect, reieșind din normele legale aplicabile.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de 13 martie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi decizii prin care cererea de chemare în judecată depusă de Igor Bocancea să fie respinsă ca neîntemeiată. În motivarea recursului recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a indicat că își exprimă dezacordul cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată și au interpretat în mod eronat legea.

Recurenta a invocat prevederile pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în munca, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar, persoanelor care cad sub incidența normei date se acordă următoarele înlesniri: două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu: în instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală, casele de arest și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.

Această normă de drept stipulează expres căror colaboratori se acordă două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu (2:1) și anume: colaboratorilor instituțiilor penitenciare de tip închis; colaboratorilor izolatoarelor de urmărire venală; colaboratorilor caselor de arest; colaboratorilor instituțiilor destinate pentru deținerea si tratarea bolnavilor contașioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran. Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale consideră că vechimea în muncă în cadrul altor instituții decât cele menționate în prezenta normă nu poate fi calculată cu înlesniri de 2:1, respectiv și perioada de activitate a intimatului Igor Bocancea în cadrul Izolatorului de detenție provizorie nicidecum nu poate fi atribuită sau recunoscută ca vechime în muncă cu înlesniri.

Pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesniri este necesar ca persoana să întrunească două condiții și anume: ca instituția în care activează sau a activat să fie o subdiviziune indicată în pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în munca, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar, să-și exercite serviciul nemijlocit în închisori, izolatoare de urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici.

Recurenta a relatat că intimatul Igor Bocancea nu întrunește nici o condiție din cele enumerate, deoarece, intimatul a activat în cadrul Izolatorului de detenție provizorie care nu este o instituție penitenciare și nu se regăsește în pct. 8 al Hotărârii 4 Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994. Conform pct. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 583 din 26 mai 2006 cu privire la aprobarea Statutului executării pedepsei de către condamnați, în sensul prezentului Statut, următorii termeni și expresii semnifică: penitenciar (unitate penitenciară, instituție penitenciară) - instituție subordonată Administrației Naționale a Penitenciarelor în care, conform hotărârii instanței de judecată, își execută pedeapsa privativă de libertate persoanele condamnate la închisoare și detențiune pe viața, precum și locurile de detenție provizorie pentru persoanele față de care a fost aplicată măsura arestului preventiv.

Instituții penitenciare sînt: penitenciarele de tip închis, semiînchis, deschis, penitenciarele pentru minori, penitenciarele pentru femei, izolatoarele de urmărire penală și spitalele penitenciare.

Recurenta a menționat că avantajul dat, două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, este expres garantat de Legea nr. 300 din 21 decembrie 2017 cu privire la sistemul administrației penitenciare, cât și Legea nr. 1036 din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar, abrogată la data 16 mai 2018. Art. 53 lit. a) din Legea nr. 300 din 21 decembrie 2017 cu privire la sistemul administrației penitenciare prevede că „La stabilirea pensiei, funcționarilor publici cu statut special li se calculează vechimea în serviciu ținîndu-se cont de următoarele înlesniri: „o zi de serviciu în instituțiile penitenciare de tip închis, în casele de arest și în instituțiile penitenciare destinate deținerii și tratării bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări în subteran, se consideră ca 2 zile de vechime în serviciu.

Art. 33 aii. (2) lit. a) din Legea nr. 1036 din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar abrogată la data 16 mai 2018, vechimea în muncă în vederea acordării pensiei colaboratorilor sistemului penitenciar se calculează cu următoarele înlesniri: „o zi de serviciu în instituții penitenciare de tip închis, izolatoare de urmărire penală și în instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări în subteran, se consideră ca 2 zile de serviciu. De altfel, avantajul pretins de către intimat nu a fost garantat de către prevederile Legii nr.416-XII din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție, care producea efecte juridice la momentul activității intimaților în cadrul Batalionul de escortă și pază, Izolatorului de detenție provizorie, cât și în prezent aceste facilități nu sunt reglemantate de către Legea nr. 320 din 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului.

Recurenta a reiterat că prin Hotărârea Guvernului nr. 494 din 29 mai 1997 „ Pentru modificare și abrogarea unor hotărâri ale Guvernului “, pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar, a fost completat cu lit. d), care reglementează dreptul de a calcula două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu desfășurat nemijlocit în închisori, izolatoarele de anchetă penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.

Modificările operate în Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, au fost efectuate în conformitate cu prevederile art. 33 din Legea nr. 1036 din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar abrogată, la data 16 mai 2018 și nicidecum în temeiul unui alt act normativ care stabilește astfel de garanții și pentru 5 colaboratorii Ministerului Afacerilor Interne sau Inspectoratul General al Poliției, ori temeiul legal de emitere a actelor normative este expres stabilit în art. 44 al Legii nr. 100 din din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative. La 31 martie 2020 Inspectoratul General al Poliției a declarat recurs, prin intermediul oficiului poștal, împotriva deciziei din 12 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi decizii prin care cererea de chemare în judecată depusă de Igor Bocancea să fie respinsă ca neîntemeiată.

În motivarea recursului recurentul Inspectoratul General al Poliției a indicat că își exprimă dezacordul cu decizia instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, deoarece instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată și au interpretat în mod eronat legea nu au fost constatate și elucidate pe deplin circlimstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, fiind interpretate eronat normele de drept material.

Recurentul a invocat prevederile pct. 8 lit.d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vehicmii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Naponal Anticorupție și sistemul penitenciar, conform căreia la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei, se acordă înlesniri, și anume se calculează două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în instituțiile penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.

Mai mult ca atât, art. 2 al Legii nr.1544 din 23 iunie 1993, reglementează că militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne care au dreptul la pensie li se stabilește pensia după eliberarea din serviciu. Conform prevederilor art.18 lit. c) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în conformitate cu art. 13 lit. a) militarilor care satisfac serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,, al cărui mod este stabilit de Guvern, se ia în calcul timpul de îndeplinire a serviciului în condiții deosebite în condiții avantajoase, inclusiv în condițiile stabilite de legislație până la intrarea în vigoare a prezentei legi.

La 06 mai 2020 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Inspectoratului General al Poliției, Casei Naționale de Asigurări Sociale, Igor Bocancea copiile recursurilor declarate de Casa Națională de Asigurări Sociale și Inspectoratul General al Poliției împotriva deciziei din 12 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 177 vol. I). Completul specializat relevă că Inspectoratul General al Poliției, Casa Națională de Asigurări Sociale, Igor Bocancea au recepționat copiile recursurilor expediate, fapt confirmat prin avizele de recepție anexate la materialele cauzei (f.d. 205-208 vol. I). La 25 mai 2020 Igor Bocancea a depus prin intermediul poștei electonice referință la recursurile declarate de Inspectoratului General al Poliției și Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva deciziei din 12 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău solicitând declararea recursurilor ca inadmisibile.

6 Intimații Inspectoratul General al Poliției și Casa Națională de Asigurări Sociale nu și-au valorificat dreptul de a depune referințe la recursurile declarate de Inspectoratului General al Poliției, Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva deciziei din 12 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău. Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ, motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Luând în considerare că decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 12 februarie 2020, iar recurenții Inspectoratul General al Poliției și Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs la 13 martie 2020 și 31 martie 2020 Completul ajunge la concluzia că recurenții s-au conformat prevederilor legale prevăzute la art. 245 din Codul administrativ și au depus recursurile în termenul legal. Examinând temeiurile invocate în cererile recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție le consideră drept inadmisibile, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din 6 art. 246 Codul administrativ, recursurile se declară inadmisibile în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245, alin. (2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios 7 administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, 7 p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că cererile de recurs depuse de recurenții Inspectoratul General al Poliției, Casa Națională de Asigurări Sociale sunt inadmisibile.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursurile depuse de Casa Națională de Asigurări Sociale și Inspectoratul General al Poliției se declară inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Victor Burduh Nina Vascan 8