3ra-501/20 — contestarea actului administrativ

3ra-501/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-501/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu)

D E C I Z I E

19 august 2020 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Inspectoratul General pentru Situații de

Urgență al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Igor Calancea împotriva Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la contestarea

actului administrativ,

împotriva deciziei din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins cererea de apel înaintată de Inspectoratul General pentru Situații de

Urgență al Ministerului Afacerilor Interne,

c o n s t a t ă :

La 26 iulie 2018 Igor Calancea a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne

al Republicii Moldova privind contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a menționat că în perioada anilor 1996 – 2002

și-a făcut studiile în cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, București,

după care a fost îndreptat pentru efectuarea serviciului în cadrul Inspectoratului de

Poliție Căușeni, unde a activat până în mai 2005.

În perioada 23 mai 2005 – 29 martie 2013 a activat în organele Procuraturii

Republicii Moldova, iar din martie 2013 este angajat în cadrul Inspectoratului

General pentru Situații de Urgență.

La 13 iunie 2018 a înaintat cerere prin care a solicitat Inspectoratului General

pentru Situații de Urgență, includerea în stagiul special (în cadrul organelor

afacerilor interne) a perioadei de activitate în organele procuraturii 23 mai 2005 –

1

28 martie 2013, cu calcularea unui an vechime în muncă – un an de serviciu în

sistemul organelor afacerilor interne.

A menționat că, prin scrisoarea pârâtului nr. 19/9111 din 03 iulie 2018 i-a fost

respinsă solicitarea din lipsa temeiului legal.

Consideră reclamantul că refuzul dat este neîntemeiat și ilegal, deoarece la

angajarea în cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență s-a ținut cont

de stagiul și gradul obținut în cadrul organelor procuraturii, având gradul de

calificare de jurist de rangul I, egalat cu gradul din procuratura militară – căpitan de

justiție, acest grad i-a fost acordat în cadrul Inspectoratului General pentru Situații

de Urgență.

Până la angajarea în cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență

a activat în calitate de procuror în Procuratura raionului Căușeni, a efectuat și condus

urmărirea penală pe cauze penale de importanță deosebită.

Conform Legii nr. 294 din 25 decembrie 2008 cu privire la procuratură și Legea

nr. 1544 din 23 iunie 1993 cu privire la asigurarea cu pensii a militarilor și

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, pentru

angajații Centrului Național Anticorupție este stipulată procedura recunoașterii

stagiului de activitate în procuratură sau nemijlocit în procuratura militară, iar

referitor la cazul său, consideră că este o omisiune în legislația autohtonă, prin

neincluderea altor categorii de angajați din sistemul ministerului de interne,

penitenciar, care anterior au exercitat funcția de procuror sau anchetator al

procuraturii, omisiune ce urmează a fi tractată în folosul persoanei angajate.

Prin neincluderea în stagiul special pentru vechime în muncă a perioadei de

activitate în organele procuraturii în raport de un an vechime în muncă pentru un an

în sistemul organelor afacerilor interne, consideră că i se aduce atingere dreptului la

pensie și a sporului la salariu pentru vechime în muncă în condițiile Legii asigurării

cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, respectiv, în viziunea sa există o discriminare inadmisibilă într-un

stat de drept, prin privarea unei categorii similare de persoane de drepturi egale și

egalitatea în fața legii.

Solicită reclamantul recunoașterea refuzului Inspectoratului pentru Situații de

Urgență al MAI nr.19/9111 din 03 iulie 2018, ca neîntemeiat; obligarea

Inspectoratului pentru Situații de Urgență al MAI, de a include în stagiul special

pentru vechime în muncă pentru stabilirea pensiei și sporului la salariu perioada de

activitate în organele procuraturii de la 23 mai 2005 pînă la 29 martie 2013, în total

7 ani 10 luni și 7 zile, cu calcularea pentru un an vechime în muncă – un an de

serviciu în sistemul Ministerului Afacerilor Interne.

Prin hotărârea din 26 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

cererea de chemare în judecată a fost admisă integral, a fost recunoscut neîntemeiat

refuzul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova nr. 19/9111 din 03 iulie 2018 și a fost obligat

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne

al Republicii Moldova să includă în stagiul special al vechimii în muncă pentru

stabilirea pensiei și sporului la salariu, perioada de activitate a lui Calancea Igor în

organele procuraturii de la 23 mai 2005 până la 29 martie 2013, cu calcularea pentru

un an vechime în muncă – un an de serviciu în sistemul Ministerului Afacerilor

Interne.

2

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Inspectoratul General pentru

Situații de Urgență la 02 octombrie 2019 a depus apel nemotivat, iar la 12 noiembrie

2019, în termenul stabilit de lege, a depus apel motivat împotriva hotărârii din 26

septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea hotărârii

contestate, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a pretențiilor din acțiune, ca

fiind neîntemeiate.

Prin decizia din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea de apel înaintată de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

La 17 februarie 2020 Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova a declarat recurs împotriva

deciziei din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei

contestate, cu pronunțarea unei decizii noi prin care se fie respinsă acțiunea înaintată

de către Igor Calancea.

În motivarea recursului a indicat dezacordul cu decizia instanței de apel și a

menționat că instanța de judecată a aplicat eronat normele de drept material la

soluționarea cauzei.

A susținut că calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei pe linia

MAI se efectuează în corespundere cu prevederile Legii asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne nr.1544-XII din 23.06.1993 și Hotărîrea Guvernului nr.78 din 21.02.1994 cu

privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și

sistemului penitenciar.

A menționat că reclamantul în susținerea acțiunii a invocat prevederile art. 50

alin. (1), (2) al Legii cu privire la Procuratură nr.294 din 25 decembrie 2008 (în

vigoare pînă la 25 martie 2016), care prevedea că în caz de transfer în procuraturile

militare și de transfer în subdiviziunea Procuraturii Generale investită cu atribuții în

Forțele Armate, procurorilor care au grade de clasificare li se conferă grade militare

speciale, ținându-se cont de funcția în care se numesc, de gradul pe care îl dețin și

de vechimea în acest grad. În aceleași condiții se conferă grade de clasificare

procurorilor transferați în alte organe ale Procuraturii din procuraturile militare și

din subdiviziunea Procuraturii Generale investită cu atribuții în Forțele Armate.

Astfel, argumentele invocate de reclamant nu au tangență cu cauza dată or, art.

22 al Legii cu privire la Procuratură nr.294 din 25.10.2008 (în vigoare pînă la 25

martie 2016) face delimitare între categoriile de procuraturi, specificând că sistemul

organelor Procuraturii include: Procuratura Generală, Procuraturile teritoriale și

Procuraturile specializate.

Reclamantul a exercitat funcția de procuror în Procuratura Căușeni, care

conform art. 24 alin. (1) al Legii menționate face parte din categoria procuraturilor

teritoriale. Conform art. 25 al aceleași Legi, doar procurorii din procuraturile

specializate exercită atribuții în anumite domenii speciale, implicit militare.

A indicat că nu se admite aplicarea prin analogie a normei de drept, care derogă

de la dispozițiile generale, restrânge drepturi sau stabilește sancțiuni suplimentare.

Or, aplicarea analogiei este inadmisibilă în cazurile când legea stabilește

producerea efectelor juridice de aplicarea unor norme concrete. Nu se admite

3

aplicarea prin analogie a normelor care stabilesc reguli speciale.

Prin urmare, Legea asigurării cu pensii militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544-XII din 23.06.1993 și

Hotărîrea Guvernului nr.78 din 21.02.1994 cu privire la modul de calculare a vechimii

în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor

Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar, sunt acte normative speciale

cu referire la prezenta cauză.

La 26 iunie 2020 Igor Calancea a depus referință pe marginea recursului

declarat de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al MAI, solicitând

respingerea recursului ca fiind neîntemeiat, cu menținerea deciziei din 11 decembrie

2019 a Curții de Apel Chișinău, or atât instanța de fond, cât și instanța de apel a dat

o apreciere multilaterală și obiectivă circumstanțelor cazului, fiind pronunțată drept

rezultat o hotărâre legală.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ, prezentul cod a intrat în

vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Respectiv, procedura

de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta cauză urmează a fi judecată

prin prisma dispozițiilor Codului administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin

Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, pe când în partea materială urmează a fi aplicate

prevederile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ, și anume, a

Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (abrogată la 01

aprilie 2019).

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar conform art. 245 din același cod, recursul se depune la instanța de apel în termen

de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen

de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că decizia Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 11 decembrie 2019

și expediată participanților la proces cu scrisoare de însoțire la 10 ianuarie 2020 (f.d.

152), fiind recepționată de către recurent la 16 ianuarie 2020, fapt confirmat prin

avizul de recepție respectiv (f.d.153).

Prin urmare, recursul depus la 17 februarie 2020 de către Inspectoratul General

pentru Situații de Urgență al MAI, este în termen.

La 03 iunie 2020, examinând admisibilitatea recursului depus de Inspectoratul

General pentru Situații de Urgență al MAI împotriva deciziei din 11 decembrie 2019

4

a Curții de Apel Chișinău, completul de admisibilitate al completului specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a dispus

examinarea recursului, în complet de cinci judecători.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Verificând argumentele invocate în recurs și referință prin prisma materialelor

din dosar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia

din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 26 septembrie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, și a emite o decizie nouă, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie de casare integrală a deciziei

instanței de apel și emite o decizie nouă.

În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura

de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează

din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ,

pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a

treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura

în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din

prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 alin. (1) coroborat cu art. 219 alin. (1)

Cod administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din

oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile

făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,

reține că prezentul litigiu este guvernat de prevederile Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019),

precum și ale Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544-XII din 23.06.1993,

Hotărîrea Guvernului nr. 78 din 21.02.1994 cu privire la modul de calculare a

vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar.

Astfel, în conformitate cu art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ

nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019), orice

persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către

o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul

legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente

pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei

ce i-a fost cauzată.

5

Conform art. 3 din aceeași lege, obiect al acțiunii în contenciosul administrativ

îl constituie actele administrative, cu caracter normativ și individual, prin care este

vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terț, emise de:

autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora în sensul prezentei legi;

subdiviziunile autorităților publice; funcționarii din structurile specificate la lit. a) și

b). Obiect al acțiunii în contenciosul administrativ poate fi și nesoluționarea în

termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.

Articolul 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ prevede că, examinând

acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă hotărâre

prin care respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sînt îndeplinite condițiile

de adoptare a unei hotărîri prevăzute la lit.a)–e).

Din materialele dosarului s-a constatat că, înaintând la 26 iulie 2018 cerere de

chemare în judecată, Igor Calancea a solicitat recunoașterea refuzului

Inspectoratului pentru Situații de Urgență al MAI nr.19/9111 din 03 iulie 2018, ca

neîntemeiat și obligarea Inspectoratului pentru Situații de Urgență al MAI, de a

include în stagiul special pentru vechime în muncă pentru stabilirea pensiei și

sporului la salariu perioada de activitate în organele procuraturii de la 23 mai 2005

pînă la 29 martie 2013, în total 7 ani 10 luni și 7 zile, cu calcularea pentru un an

vechime în muncă – un an de serviciu în sistemul Ministerului Afacerilor Interne.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a concluzionat asupra

temeiniciei acțiunii depuse, fiind admisă integral, conform solicitărilor

reclamantului.

Concluziile primei instanțe, au fost apreciate ca fiind juste și de către instanța

de apel, care a respins apelul depus de Inspectoratul General pentru Situații de

Urgență al MAI și a menținut hotărârea contestată.

Pentru a decide în acest fel, instanța de apel a reținut că, conform art. 34 alin.

(2) din Legea nr. 118 din 14 martie 2003 cu privire la Procuratură, asupra

procurorilor din secția militară a Procuraturii Generale și din procuraturile militare

se extinde acțiunea Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne. Vechimea în muncă a

procurorilor transferați în secția militară și în procuraturile militare se include în

vechimea totală în muncă a militarului.

Conform art. 43 din Legea enunțată, gradele de clasificare acordate anterior, în

condițiile legii, lucrătorilor Procuraturii se asimilează gradelor speciale conferite în

conformitate cu legislația în vigoare.

Potrivit art. 50 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la Procuratură nr. 294 din

25.12.2008 (în vigoare până la 25 martie 2016), în caz de transfer în procuraturile

militare și de transfer în subdiviziunea Procuraturii Generale investită cu atribuții în

Forțele Armate, procurorilor care au grade de clasificare, li se conferă grade militare

speciale, ținându-se cont de funcția în care se numesc, de gradul pe care îl dețin și

de vechimea în acest grad. În aceleași condiții, se conferă grade de clasificare

procurorilor transferați în alte organe ale Procuraturii din procuraturile militare și

din subdiviziunea Procuraturii Generale investită cu atribuții în Forțele Armate.

Conform art. 73 alin. (1) și (2) din legea citată, în vigoare la acel moment,

procurorii, cu excepția procurorilor militari, au dreptul la pensie conform Legii

privind pensiile de asigurări sociale de stat. Procurorii militari cad sub incidența

Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

6

trupele organelor afacerilor interne. Vechimea în muncă a procurorilor transferați în

procuraturile militare și în subdiviziunea Procuraturii Generale învestită cu atribuții

în Forțele Armate se include în vechimea totală în muncă a militarului.

Reieșind din prevederile art. 12 alin. (3), art. 50 și 73 alin. (2) din Legea nr. 294

din 25 decembrie 2008 cu privire la Procuratură și, având în vedere lipsa unei

reglementări exprese în acest sens, normele legale în privința procurorilor militari s-

au considerat aplicabile și față de Calancea Igor, care s-a angajat în sistemul

organelor afacerilor interne din cadrul organelor procuraturii. Or, neincluderea în

vechimea de muncă al intimatului a perioadei de activitate în organele procuraturii

în raport de un an vechime în muncă pentru un an de serviciu în sistemul organelor

afacerilor interne, ar constitui o atingere a dreptului la pensie în condițiile Legii

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne. De altfel, s-ar admite și o discriminare inadmisibilă într-

un stat de drept, prin privarea unei categorii similare de persoane de drepturi egale

și de egalitate în fața legii.

Instanța de apel a constatat că în privința intimatului Calancea Igor, legea nu

oferă o expunere clară și previzibilă a drepturilor acestuia și, concomitent, nu

instituie limite ce ar permite Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, de

a restricționa drepturile intimatului la includerea în stagiul de muncă în cadrul

sistemului organelor afacerilor interne a perioadei de activitate în organele

procuraturii.

Instanța de apel a reținut că, refuzul nr.19/9-1111 din 03 iulie 2018, emis de

Direcția Resurse Umane din cadrul Inspectoratul General pentru Situații de Urgență

a MAI al RM în privința lui Igor Calancea, contravine normelor de drept, sub

imperiul cărora s-a născut dreptul intimatului la includerea vechimii în muncă și

inclusiv normelor de drept, care produceau efecte juridice la momentul adresării

intimatului.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare

ce guvernează raportul juridic litigios, consideră că soluția dată de către instanțele

judecătorești este greșită, fiind rezultată din aplicarea și interpretarea eronată a

normelor de drept material, motiv din care hotărârile judecătorești nu pot fi

menținute ca legale și întemeiate.

În susținerea poziției enunțate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ menționează că cazul dedus judecății este

reglementat de Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544-XII din 23.06.1993,

Legea cu privire la Procuratură nr.294 din 25 decembrie 2008 (în vigoare pînă la 25

martie 2016), Hotărîrea Guvernului nr. 78 din 21.02.1994 cu privire la modul de

calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar.

Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că Igor Calancea la 23 mai 2005 a

fost desemnat în funcția de procuror în Procuratura r-nului Căușeni prin transfer din

organele MAI al RM, iar la 28 martie 2013 a fost eliberat din funcția de procuror în

Procuratura r-nului Căușeni și demisionat din organele Procuraturii conform art. 66

7

alin. (1) lit.b) din Legea cu privire la Procuratură nr.294-XVI din 28.03.2013

(depunerea raportului) (f.d. 9-10).

Totodată, colegiul constată că la 29 martie 2013 Igor Calancea a fost angajat în

bază de contract în cadrul Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al

MAI, în funcție publică cu statut special. Iar, prin Legea nr.94 din 02 iunie 2017

denumirea Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale s-a substituit cu

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (f.d.10, verso).

La 13 iunie 2018 Igor Calancea a depus pe numele șefului Inspectoratului

General pentru Situații de Urgență al MAI RM un raport, prin care a solicitat

includerea în stagiul special (în cadrul organelor afacerilor interne), perioada de

activitate în organele procuraturii 23 mai 2005 – 29 martie 2013, cu calcularea un

an vechime în muncă – un an de serviciu în sistemul ministerului afecerilor interne

(f.d. 6).

Prin răspunsul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al MAI

RMnr.19/9111 din 03 iulie 2018, solicitarea lui Igor Calancea a fost respinsă, fiind

indicat că pentru a admite cererea lipsește temeiul legal (f.d. 7).

Colegiul reține că, la caz, obiect al examinării prezentei cauze în instanța de

contencios administrativ îl constituie verificarea legalității refuzului Inspectoratului

General pentru Situații de Urgență al MAI nr.19/9111 din 03 iulie 2018 și a cerinței

subsecvente de obligare a autorității pârâte de a include în stagiul special pentru

vechime în muncă pentru stabilirea pensiei și sporului la salariu perioada de

activitate în organele procuraturii de la 23 mai 2005 pînă la 29 martie 2013, în total

7 ani 10 luni și 7 zile, cu calcularea pentru un an vechime în muncă – un an de

serviciu în sistemul Ministerului Afacerilor Interne

Totodată, Colegiul lărgit reiterează că Inspectoratul General pentru Situații de

Urgență al MAI a invocat ca temei de refuz în satisfacerea cererii lui Igor Calancea,

lipsa temeiului legal și aplicarea la caz a prevederilor art. 18 lit. e) din Legea

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23.06.1993, pentru perioada invocată

de către Igor Calancea de activitate în Procuratura raionului Căușeni.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 18 din Legea asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne nr. 1544-XII din 23.06.1993, la calcularea vechimii în muncă pentru

stabilirea pensiei în conformitate cu art. 13 lit. a) militarilor care îndeplinesc serviciu

prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, al cărui mod este stabilit de Guvern, se ia în calcul:

a) serviciul militar activ, serviciul în organele afacerilor interne în funcțiile

corpului de comandă și în trupe, serviciul în detașamentele și formațiunile de

partizani; timpul lucrat în ministere și departamente, instituții și organizații civile,

cu încadrare în serviciu militar activ sau în organele afacerilor interne; timpul aflării

în prizonierat, dacă acesta nu a fost benevol și dacă militarul nu a săvîrșit în

prizonierat infracțiuni împotriva Patriei; timpul aflării sub arest și ispășirii de

pedeapsă al militarilor, al persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, deferiți fără temei justiției sau supuși represiunilor nedrepte și

reabilitați ulterior; timpul lucrat în Departamentul de Stat pentru Problemele Militare

și în Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale;

8

b) timpul de studii în instituții de învățămînt superior civil, dar nu mai mult de

5 ani, calculîndu-se 6 luni de serviciu pentru un an de studii – persoanelor din corpul

de ofițeri militari și din corpul de comandă (cu excepția corpului de ofițeri inferiori)

al organelor afacerilor interne;

c) timpul de îndeplinire a serviciului în condiții deosebite – în condițiile

avantajoase respective inclusiv în condițiile stabilite de legislație pînă la intrarea în

vigoare a prezentei legi;

d) serviciul în forțele armate, în organele securității de stat și în organele

afacerilor interne ale fostei U.R.S.S. și ale altor state, dacă militarii, persoanele din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne au fost transferate, în

modul stabilit, în Forțele Armate, în organele securității statului și în organele

afacerilor interne ale Republicii Moldova;

e) 2 ani de vechime în muncă în ramurile civile înrudită cu specialitatea lor

militară pentru un an de serviciu, dar nu mai mult de 10 ani de serviciu – persoanelor

din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor

afacerilor interne;

f) alte perioade de activitate prevăzute de legislație.

Instanța de recurs menționează că Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

nr.1544-XII din 23.06.1993 este legea specială care este aplicabilă speței, care urma

a fi aplicată la examinarea litigiului și prin prisma căreia instanțele ierarhic inferioare

urmau a verifica legalitatea refuzului Inspectoratului General pentru Situații de

Urgență al MAI de a include în stagiul special pentru vechime în muncă, perioada

de activitate în organele procuraturii a lui Igor Calancea.

Pentru situația invocată de către Igor Calancea este aplicabilă prevederea

stabilită la lit. e) art. 18 din Legea asigurării cu pensii militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din

23.06.1993, și anume pentru includerea în stagiul serviciului special al MAI,

perioada calendaristică invocată de către intimat 23 mai 2005 – 29 martie 2013 a

fost supusă coeficientului 0,5 – 2 ani de vechime în muncă în ramurile civile înrudită

cu specialitatea lor militară, ceea ce constituie 3 ani, 11 luni, 02 zile.

Totodată, instanța de recurs reține că prin extrasul din ordin al Serviciului

Protecției Civile și Situațiilor Excepționale nr.74EF din 01 iulie 2016 cu privire la

stabilirea stagiului pentru plata sporului la salariu, angajatului Igor Calancea a fost

recunoscută perioada de activitate în ramurile civile înrudite cu specialitatea

(funcția) deținută în cadrul SPC și SE al MAI, care este necesar de a fi inclusă în

vechimea în serviciu pentru stabilirea pensiei și sporului la salariu – 03 ani, 11 luni,

02 zile (f.d. 58). Ordinul respectiv nu a fost contestat de către Igor Calancea,

necătând la faptul că calculul perioadei de activitate în ramurile civile înrudite cu

funcția deținută era necesară, inclusiv și pentru a fi inclusă în vechimea în serviciu

pentru stabilirea pensiei.

Instanța de recurs apreciază ca fiind eronată concluzia instanței de apel precum

că reieșind din prevederile art. 12 alin. (3), art. 50 și 73 alin. (2) din Legea nr. 294

din 25 decembrie 2008 cu privire la Procuratură și având în vedere lipsa unei

reglementări exprese în acest sens, normele legale în privința procurorilor militari

urmează a fi aplicate și față de Igor Calancea, care s-a angajat în sistemul organelor

afacerilor interne din cadrul organelor procuraturii.

9

Or, art. 73 din Legea cu privire la Procuratură nr. 294 din 25 decembrie 2008

(în vigoare până la 25 martie 2016), Procurorii, cu excepția procurorilor militari, au

dreptul la pensie conform Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat.

Procurorii militari cad sub incidența Legii asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne.

Vechimea în muncă a procurorilor transferați în procuraturile militare și în

subdiviziunea Procuraturii Generale învestită cu atribuții în Forțele Armate se

include în vechimea totală în muncă a militarului.

Conform art. 22 alin. (1) din Legea cu privire la Procuratură nr. 294 din 25

decembrie 2008 (în vigoare până la 25 martie 2016), Procuratura este un sistem unic,

centralizat și ierarhic, care include: a) Procuratura Generală; b) procuraturile

teritoriale; c) procuraturile specializate.

În conformitate cu art. 24 alin. (1) din legea sus-menționată, în categoria

procuraturilor teritoriale intră procuraturile unității teritoriale autonome Găgăuzia

(denumită în continuare UTA Găgăuzia), ale municipiului Chișinău, ale raioanelor,

municipiilor, orașelor și sectoarelor, iar reieșind din prevederile art. 25 alin. (1) din

aceeași lege, în categoria procuraturilor specializate intră procuraturile care

activează în anumite domenii speciale.

Astfel din categoria procuraturilor specializate, reieșind din prevederile art. 25

alin. (3) din Legea cu privire la Procuratură nr. 294 din 25 decembrie 2008 (în

vigoare până la 25 martie 2016) face parte Procuraturile militare.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

remarcă că Igor Calancea a activat în calitate de procuror în Procuratura teritorială

din raionului Căușeni în perioada 23 mai 2005 până la 29 martie 2013 (f.d. 10), care

reieșind din prevederile art. 73 din Legea cu privire la Procuratură nr. 294 din 25

decembrie 2008 (în vigoare până la 25 martie 2016), dispunea de dreptul la pensie

conform Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat.

Din sensul logico-juridic al normei art. 73 din Legea cu privire la Procuratură

nr. 294 din 25 decembrie 2008 (în vigoare până la 25 martie 2016), rezultă expres

că doar procurorii militari cad sub incidența Legii asigurării cu pensii a militarilor și

a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, fiind

indicată expres și modul în care se calculează vechimea în muncă a procurorilor

transferați în procuraturile militare și în subdiviziunea Procuraturii Generale

învestită cu atribuții în Forțele Armate.

La caz, Colegiul civil atestă că reclamantul/intimatul Igor Calancea nu cade sub

incidența prevederilor art. 73 alin. (2) din Legea cu privire la Procuratură nr. 294 din

25 decembrie 2008 (în vigoare până la 25 martie 2016) pentru a beneficia de dreptul

de a-i fi inclusă vechimea în muncă de procuror, în vechimea totală în muncă a

militarului, or careva probe în confirmarea faptului că intimatul a activat ca procuror

în procuraturile militare sau în subdiviziunea Procuraturii Generale învestită cu

atribuții în Forțele Armate nu sunt prezente la dosar.

Prin urmare, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al MAI corect a

refuzat în satisfacerea cererii lui Igor Calancea, cu referire la prevederile art. 18 lit.

e) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23.06.1993, care prevede

calculul 2 ani de vechime în muncă în ramurile civile înrudită cu specialitatea

militară pentru un an de serviciu, aplicabilă speței date, or este o prevedere specială

10

ce reglementează calcularea vechimii în muncă a militarilor, luând în calcul

activitățile anterioare.

Astfel, refuzul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al MAI al RM

nr. 19/9111 din 03 iulie 2018 este legal, respectiv cerințele lui Igor Calancea cu

privire la recunoașterea netemeiniciei refuzului și obligarea Inspectoratului General

pentru Situații de Urgență al MAI al RM să includă în stagiul special al vechimii în

muncă pentru stabilirea pensiei și sporului la salariu, perioada de activitate în

organele procuraturii de la 23 mai 2005 până la 29 martie 2013, cu calcularea pentru

un an vechime în muncă – un an de serviciu în sistemul Ministerului Afacerilor

Interne, sunt neîntemeiate, motiv pentru care recursul urmează a fi admis.

Prin urmare, Colegiul civil relevă că instanța de apel eronat a remarcat că

neincluderea în vechimea de muncă al intimatului a perioadei de activitate în

organele procuraturii în raport de un an vechime în muncă pentru un an de serviciu

în sistemul organelor afacerilor interne, ar constitui o atingere a dreptului la pensie

în condițiile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23.06.1993 or, Igor

Calancea reieșind din prevederile legale enunțate nu beneficiază de acest drept,

având în vedere că nu întrunește condiția obligatorie prescrisă să fi activat în calitate

de procuror militar.

În context, și afirmația instanței de apel că prin refuzul de a-i include în

vechimea de muncă a lui Igor Calancea a perioadei de activitate în organele

procuraturii, s-ar admite o discriminare inadmisibilă într-un stat de drept, prin

privarea persoanei de drepturi egale și de egalitate în fața legii, instanța de recurs o

consideră irelevantă cazului, or, pentru instituirea unei prezumții de discriminare

este necesar întrunirea cumulativă a mai multor elemente, printre care criteriul

protejat și comparabilitatea situațiilor și nu doar existența tratamentului diferențiat,

ceea ce la caz nu s-a stabilit.

La fel eronată este argumentarea instanțelor ierarhic inferioare referitor la

faptul că Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al MAI al RM în răspunsul

său a invocat lipsa cadrului legal, iar în cazul inexistenței normei de drept, care să

reglementeze raportul litigios, instanța aplică analogia legii sau analogia dreptului.

Aici, instanța de recurs învederează că, au fost constatate prevederile legale

aplicabile speței, iar faptul că solicitarea lui Igor Calancea nu se încadrează în

normele speciale din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din

23.06.1993, nu poate fi tratată ca lipsa cadrului legal, cu aplicarea analogii legii sau

analogiei dreptului.

Totodată instanța de recurs conchide că prevederea legală la care s-a raportat

instanța prin analogie, este imposibil de aplicat în cazul concret dedus judecății,

deoarece derogă de la dispozițiile generale sus-menționate.

Așadar, generalizând revendicările reclamantului la circumstanțele cauzei,

împrejurările descrise permit instanței de recurs să concluzioneze că atât prima

instanță, cât și instanța de apel au interpretat și au aplicat eronat prevederile legii,

motiv din care actele judecătorești de dispoziție emise de acestea nu pot fi menținute,

iar cererea de chemare în judecată depusă de către Igor Calancea urmează a fi

respinsă ca fiind neîntemeiată.

11

Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul declarat de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al MAI al

RM, a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și de a emite

o decizie nouă, prin care să respingă acțiunea în contencios administrativ, la cererea

de chemare în judecată depusă de Igor Calancea.

În conformitate cu art. 258 alin. (3), 248 alin. (1) lit. c) și 224 alin. (1) lit. f) din

Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul depus de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

Se casează integral decizia din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 26 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și, se emite

o decizie nouă prin care:

Se respinge ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Igor

Calancea împotriva Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la contestarea

actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Victor Burduh

12