Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 19.08.2020
casat

3ra-501/20 — contestarea actului administrativ

HOTĂRÂRE
19.08.2020
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
contestarea actului administrativ
Temei legal
aplicarea si interpretarea eronata a normelor de drept material
Citează această cauză
3ra-501/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-501/2020 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (M. Gandrabur) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu) D E C I Z I E 19 august 2020 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, În componență: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Nicolae Craiu Mariana Pitic Victor Burduh examinând recursul declarat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Calancea împotriva Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins cererea de apel înaintată de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne, c o n s t a t ă : La 26 iulie 2018 Igor Calancea a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova privind contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a menționat că în perioada anilor 1996 – 2002 și-a făcut studiile în cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, București, după care a fost îndreptat pentru efectuarea serviciului în cadrul Inspectoratului de Poliție Căușeni, unde a activat până în mai 2005. În perioada 23 mai 2005 – 29 martie 2013 a activat în organele Procuraturii Republicii Moldova, iar din martie 2013 este angajat în cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. La 13 iunie 2018 a înaintat cerere prin care a solicitat Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, includerea în stagiul special (în cadrul organelor afacerilor interne) a perioadei de activitate în organele procuraturii 23 mai 2005 – 1 28 martie 2013, cu calcularea unui an vechime în muncă – un an de serviciu în sistemul organelor afacerilor interne.

A menționat că, prin scrisoarea pârâtului nr. 19/9111 din 03 iulie 2018 i-a fost respinsă solicitarea din lipsa temeiului legal. Consideră reclamantul că refuzul dat este neîntemeiat și ilegal, deoarece la angajarea în cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență s-a ținut cont de stagiul și gradul obținut în cadrul organelor procuraturii, având gradul de calificare de jurist de rangul I, egalat cu gradul din procuratura militară – căpitan de justiție, acest grad i-a fost acordat în cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Până la angajarea în cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență a activat în calitate de procuror în Procuratura raionului Căușeni, a efectuat și condus urmărirea penală pe cauze penale de importanță deosebită.

Conform Legii nr. 294 din 25 decembrie 2008 cu privire la procuratură și Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993 cu privire la asigurarea cu pensii a militarilor și persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, pentru angajații Centrului Național Anticorupție este stipulată procedura recunoașterii stagiului de activitate în procuratură sau nemijlocit în procuratura militară, iar referitor la cazul său, consideră că este o omisiune în legislația autohtonă, prin neincluderea altor categorii de angajați din sistemul ministerului de interne, penitenciar, care anterior au exercitat funcția de procuror sau anchetator al procuraturii, omisiune ce urmează a fi tractată în folosul persoanei angajate.

Prin neincluderea în stagiul special pentru vechime în muncă a perioadei de activitate în organele procuraturii în raport de un an vechime în muncă pentru un an în sistemul organelor afacerilor interne, consideră că i se aduce atingere dreptului la pensie și a sporului la salariu pentru vechime în muncă în condițiile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, respectiv, în viziunea sa există o discriminare inadmisibilă într-un stat de drept, prin privarea unei categorii similare de persoane de drepturi egale și egalitatea în fața legii.

Solicită reclamantul recunoașterea refuzului Inspectoratului pentru Situații de Urgență al MAI nr.19/9111 din 03 iulie 2018, ca neîntemeiat; obligarea Inspectoratului pentru Situații de Urgență al MAI, de a include în stagiul special pentru vechime în muncă pentru stabilirea pensiei și sporului la salariu perioada de activitate în organele procuraturii de la 23 mai 2005 pînă la 29 martie 2013, în total 7 ani 10 luni și 7 zile, cu calcularea pentru un an vechime în muncă – un an de serviciu în sistemul Ministerului Afacerilor Interne.

Prin hotărârea din 26 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani cererea de chemare în judecată a fost admisă integral, a fost recunoscut neîntemeiat refuzul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova nr. 19/9111 din 03 iulie 2018 și a fost obligat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova să includă în stagiul special al vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei și sporului la salariu, perioada de activitate a lui Calancea Igor în organele procuraturii de la 23 mai 2005 până la 29 martie 2013, cu calcularea pentru un an vechime în muncă – un an de serviciu în sistemul Ministerului Afacerilor Interne.

2 Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență la 02 octombrie 2019 a depus apel nemotivat, iar la 12 noiembrie 2019, în termenul stabilit de lege, a depus apel motivat împotriva hotărârii din 26 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea hotărârii contestate, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a pretențiilor din acțiune, ca fiind neîntemeiate. Prin decizia din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de apel înaintată de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

La 17 februarie 2020 Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova a declarat recurs împotriva deciziei din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei contestate, cu pronunțarea unei decizii noi prin care se fie respinsă acțiunea înaintată de către Igor Calancea. În motivarea recursului a indicat dezacordul cu decizia instanței de apel și a menționat că instanța de judecată a aplicat eronat normele de drept material la soluționarea cauzei.

A susținut că calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei pe linia MAI se efectuează în corespundere cu prevederile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544-XII din 23.06.1993 și Hotărîrea Guvernului nr.78 din 21.02.1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar.

A menționat că reclamantul în susținerea acțiunii a invocat prevederile art. 50 alin. (1), (2) al Legii cu privire la Procuratură nr.294 din 25 decembrie 2008 (în vigoare pînă la 25 martie 2016), care prevedea că în caz de transfer în procuraturile militare și de transfer în subdiviziunea Procuraturii Generale investită cu atribuții în Forțele Armate, procurorilor care au grade de clasificare li se conferă grade militare speciale, ținându-se cont de funcția în care se numesc, de gradul pe care îl dețin și de vechimea în acest grad. În aceleași condiții se conferă grade de clasificare procurorilor transferați în alte organe ale Procuraturii din procuraturile militare și din subdiviziunea Procuraturii Generale investită cu atribuții în Forțele Armate.

Astfel, argumentele invocate de reclamant nu au tangență cu cauza dată or, art. 22 al Legii cu privire la Procuratură nr.294 din 25.10.2008 (în vigoare pînă la 25 martie 2016) face delimitare între categoriile de procuraturi, specificând că sistemul organelor Procuraturii include: Procuratura Generală, Procuraturile teritoriale și Procuraturile specializate. Reclamantul a exercitat funcția de procuror în Procuratura Căușeni, care conform art. 24 alin. (1) al Legii menționate face parte din categoria procuraturilor teritoriale. Conform art. 25 al aceleași Legi, doar procurorii din procuraturile specializate exercită atribuții în anumite domenii speciale, implicit militare. A indicat că nu se admite aplicarea prin analogie a normei de drept, care derogă de la dispozițiile generale, restrânge drepturi sau stabilește sancțiuni suplimentare.

Or, aplicarea analogiei este inadmisibilă în cazurile când legea stabilește producerea efectelor juridice de aplicarea unor norme concrete. Nu se admite 3 aplicarea prin analogie a normelor care stabilesc reguli speciale. Prin urmare, Legea asigurării cu pensii militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544-XII din 23.06.1993 și Hotărîrea Guvernului nr.78 din 21.02.1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar, sunt acte normative speciale cu referire la prezenta cauză.

La 26 iunie 2020 Igor Calancea a depus referință pe marginea recursului declarat de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al MAI, solicitând respingerea recursului ca fiind neîntemeiat, cu menținerea deciziei din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, or atât instanța de fond, cât și instanța de apel a dat o apreciere multilaterală și obiectivă circumstanțelor cazului, fiind pronunțată drept rezultat o hotărâre legală. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Respectiv, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta cauză urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, pe când în partea materială urmează a fi aplicate prevederile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ, și anume, a Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (abrogată la 01 aprilie 2019). În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar conform art. 245 din același cod, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că decizia Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 11 decembrie 2019 și expediată participanților la proces cu scrisoare de însoțire la 10 ianuarie 2020 (f.d.

152), fiind recepționată de către recurent la 16 ianuarie 2020, fapt confirmat prin avizul de recepție respectiv (f.d.153). Prin urmare, recursul depus la 17 februarie 2020 de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al MAI, este în termen. La 03 iunie 2020, examinând admisibilitatea recursului depus de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al MAI împotriva deciziei din 11 decembrie 2019 4 a Curții de Apel Chișinău, completul de admisibilitate al completului specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a dispus examinarea recursului, în complet de cinci judecători.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Verificând argumentele invocate în recurs și referință prin prisma materialelor din dosar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 26 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, și a emite o decizie nouă, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie de casare integrală a deciziei instanței de apel și emite o decizie nouă.

În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 alin. (1) coroborat cu art. 219 alin. (1) Cod administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ, reține că prezentul litigiu este guvernat de prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019), precum și ale Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544-XII din 23.06.1993, Hotărîrea Guvernului nr. 78 din 21.02.1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar.

Astfel, în conformitate cu art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019), orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

5 Conform art. 3 din aceeași lege, obiect al acțiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ și individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terț, emise de: autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora în sensul prezentei legi; subdiviziunile autorităților publice; funcționarii din structurile specificate la lit. a) și b). Obiect al acțiunii în contenciosul administrativ poate fi și nesoluționarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege. Articolul 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ prevede că, examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă hotărâre prin care respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sînt îndeplinite condițiile de adoptare a unei hotărîri prevăzute la lit.a)–e).

Din materialele dosarului s-a constatat că, înaintând la 26 iulie 2018 cerere de chemare în judecată, Igor Calancea a solicitat recunoașterea refuzului Inspectoratului pentru Situații de Urgență al MAI nr.19/9111 din 03 iulie 2018, ca neîntemeiat și obligarea Inspectoratului pentru Situații de Urgență al MAI, de a include în stagiul special pentru vechime în muncă pentru stabilirea pensiei și sporului la salariu perioada de activitate în organele procuraturii de la 23 mai 2005 pînă la 29 martie 2013, în total 7 ani 10 luni și 7 zile, cu calcularea pentru un an vechime în muncă – un an de serviciu în sistemul Ministerului Afacerilor Interne. Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a concluzionat asupra temeiniciei acțiunii depuse, fiind admisă integral, conform solicitărilor reclamantului.

Concluziile primei instanțe, au fost apreciate ca fiind juste și de către instanța de apel, care a respins apelul depus de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al MAI și a menținut hotărârea contestată. Pentru a decide în acest fel, instanța de apel a reținut că, conform art. 34 alin. (2) din Legea nr. 118 din 14 martie 2003 cu privire la Procuratură, asupra procurorilor din secția militară a Procuraturii Generale și din procuraturile militare se extinde acțiunea Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne. Vechimea în muncă a procurorilor transferați în secția militară și în procuraturile militare se include în vechimea totală în muncă a militarului.

Conform art. 43 din Legea enunțată, gradele de clasificare acordate anterior, în condițiile legii, lucrătorilor Procuraturii se asimilează gradelor speciale conferite în conformitate cu legislația în vigoare. Potrivit art. 50 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la Procuratură nr. 294 din 25.12.2008 (în vigoare până la 25 martie 2016), în caz de transfer în procuraturile militare și de transfer în subdiviziunea Procuraturii Generale investită cu atribuții în Forțele Armate, procurorilor care au grade de clasificare, li se conferă grade militare speciale, ținându-se cont de funcția în care se numesc, de gradul pe care îl dețin și de vechimea în acest grad. În aceleași condiții, se conferă grade de clasificare procurorilor transferați în alte organe ale Procuraturii din procuraturile militare și din subdiviziunea Procuraturii Generale investită cu atribuții în Forțele Armate.

Conform art. 73 alin. (1) și (2) din legea citată, în vigoare la acel moment, procurorii, cu excepția procurorilor militari, au dreptul la pensie conform Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat. Procurorii militari cad sub incidența Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din 6 trupele organelor afacerilor interne. Vechimea în muncă a procurorilor transferați în procuraturile militare și în subdiviziunea Procuraturii Generale învestită cu atribuții în Forțele Armate se include în vechimea totală în muncă a militarului. Reieșind din prevederile art. 12 alin. (3), art. 50 și 73 alin. (2) din Legea nr. 294 din 25 decembrie 2008 cu privire la Procuratură și, având în vedere lipsa unei reglementări exprese în acest sens, normele legale în privința procurorilor militari s- au considerat aplicabile și față de Calancea Igor, care s-a angajat în sistemul organelor afacerilor interne din cadrul organelor procuraturii.

Or, neincluderea în vechimea de muncă al intimatului a perioadei de activitate în organele procuraturii în raport de un an vechime în muncă pentru un an de serviciu în sistemul organelor afacerilor interne, ar constitui o atingere a dreptului la pensie în condițiile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne. De altfel, s-ar admite și o discriminare inadmisibilă într- un stat de drept, prin privarea unei categorii similare de persoane de drepturi egale și de egalitate în fața legii.

Instanța de apel a constatat că în privința intimatului Calancea Igor, legea nu oferă o expunere clară și previzibilă a drepturilor acestuia și, concomitent, nu instituie limite ce ar permite Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, de a restricționa drepturile intimatului la includerea în stagiul de muncă în cadrul sistemului organelor afacerilor interne a perioadei de activitate în organele procuraturii. Instanța de apel a reținut că, refuzul nr.19/9-1111 din 03 iulie 2018, emis de Direcția Resurse Umane din cadrul Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a MAI al RM în privința lui Igor Calancea, contravine normelor de drept, sub imperiul cărora s-a născut dreptul intimatului la includerea vechimii în muncă și inclusiv normelor de drept, care produceau efecte juridice la momentul adresării intimatului.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, consideră că soluția dată de către instanțele judecătorești este greșită, fiind rezultată din aplicarea și interpretarea eronată a normelor de drept material, motiv din care hotărârile judecătorești nu pot fi menținute ca legale și întemeiate.

În susținerea poziției enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că cazul dedus judecății este reglementat de Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544-XII din 23.06.1993, Legea cu privire la Procuratură nr.294 din 25 decembrie 2008 (în vigoare pînă la 25 martie 2016), Hotărîrea Guvernului nr. 78 din 21.02.1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar.

Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că Igor Calancea la 23 mai 2005 a fost desemnat în funcția de procuror în Procuratura r-nului Căușeni prin transfer din organele MAI al RM, iar la 28 martie 2013 a fost eliberat din funcția de procuror în Procuratura r-nului Căușeni și demisionat din organele Procuraturii conform art. 66 7 alin. (1) lit.b) din Legea cu privire la Procuratură nr.294-XVI din 28.03.2013 (depunerea raportului) (f.d. 9-10). Totodată, colegiul constată că la 29 martie 2013 Igor Calancea a fost angajat în bază de contract în cadrul Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI, în funcție publică cu statut special. Iar, prin Legea nr.94 din 02 iunie 2017 denumirea Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale s-a substituit cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (f.d.10, verso).

La 13 iunie 2018 Igor Calancea a depus pe numele șefului Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al MAI RM un raport, prin care a solicitat includerea în stagiul special (în cadrul organelor afacerilor interne), perioada de activitate în organele procuraturii 23 mai 2005 – 29 martie 2013, cu calcularea un an vechime în muncă – un an de serviciu în sistemul ministerului afecerilor interne (f.d. 6). Prin răspunsul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al MAI RMnr.19/9111 din 03 iulie 2018, solicitarea lui Igor Calancea a fost respinsă, fiind indicat că pentru a admite cererea lipsește temeiul legal (f.d.

7). Colegiul reține că, la caz, obiect al examinării prezentei cauze în instanța de contencios administrativ îl constituie verificarea legalității refuzului Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al MAI nr.19/9111 din 03 iulie 2018 și a cerinței subsecvente de obligare a autorității pârâte de a include în stagiul special pentru vechime în muncă pentru stabilirea pensiei și sporului la salariu perioada de activitate în organele procuraturii de la 23 mai 2005 pînă la 29 martie 2013, în total 7 ani 10 luni și 7 zile, cu calcularea pentru un an vechime în muncă – un an de serviciu în sistemul Ministerului Afacerilor Interne Totodată, Colegiul lărgit reiterează că Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al MAI a invocat ca temei de refuz în satisfacerea cererii lui Igor Calancea, lipsa temeiului legal și aplicarea la caz a prevederilor art. 18 lit. e) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23.06.1993, pentru perioada invocată de către Igor Calancea de activitate în Procuratura raionului Căușeni.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 18 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23.06.1993, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în conformitate cu art. 13 lit. a) militarilor care îndeplinesc serviciu prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, al cărui mod este stabilit de Guvern, se ia în calcul: a) serviciul militar activ, serviciul în organele afacerilor interne în funcțiile corpului de comandă și în trupe, serviciul în detașamentele și formațiunile de partizani; timpul lucrat în ministere și departamente, instituții și organizații civile, cu încadrare în serviciu militar activ sau în organele afacerilor interne; timpul aflării în prizonierat, dacă acesta nu a fost benevol și dacă militarul nu a săvîrșit în prizonierat infracțiuni împotriva Patriei; timpul aflării sub arest și ispășirii de pedeapsă al militarilor, al persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, deferiți fără temei justiției sau supuși represiunilor nedrepte și reabilitați ulterior; timpul lucrat în Departamentul de Stat pentru Problemele Militare și în Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale; 8 b) timpul de studii în instituții de învățămînt superior civil,

dar nu mai mult de 5 ani, calculîndu-se 6 luni de serviciu pentru un an de studii – persoanelor din corpul de ofițeri militari și din corpul de comandă (cu excepția corpului de ofițeri inferiori) al organelor afacerilor interne; c) timpul de îndeplinire a serviciului în condiții deosebite – în condițiile avantajoase respective inclusiv în condițiile stabilite de legislație pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi; d) serviciul în forțele armate, în organele securității de stat și în organele afacerilor interne ale fostei U.R.S.S.

și ale altor state, dacă militarii, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne au fost transferate, în modul stabilit, în Forțele Armate, în organele securității statului și în organele afacerilor interne ale Republicii Moldova; e) 2 ani de vechime în muncă în ramurile civile înrudită cu specialitatea lor militară pentru un an de serviciu, dar nu mai mult de 10 ani de serviciu – persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne; f) alte perioade de activitate prevăzute de legislație.

Instanța de recurs menționează că Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544-XII din 23.06.1993 este legea specială care este aplicabilă speței, care urma a fi aplicată la examinarea litigiului și prin prisma căreia instanțele ierarhic inferioare urmau a verifica legalitatea refuzului Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al MAI de a include în stagiul special pentru vechime în muncă, perioada de activitate în organele procuraturii a lui Igor Calancea.

Pentru situația invocată de către Igor Calancea este aplicabilă prevederea stabilită la lit. e) art. 18 din Legea asigurării cu pensii militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23.06.1993, și anume pentru includerea în stagiul serviciului special al MAI, perioada calendaristică invocată de către intimat 23 mai 2005 – 29 martie 2013 a fost supusă coeficientului 0,5 – 2 ani de vechime în muncă în ramurile civile înrudită cu specialitatea lor militară, ceea ce constituie 3 ani, 11 luni, 02 zile.

Totodată, instanța de recurs reține că prin extrasul din ordin al Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale nr.74EF din 01 iulie 2016 cu privire la stabilirea stagiului pentru plata sporului la salariu, angajatului Igor Calancea a fost recunoscută perioada de activitate în ramurile civile înrudite cu specialitatea (funcția) deținută în cadrul SPC și SE al MAI, care este necesar de a fi inclusă în vechimea în serviciu pentru stabilirea pensiei și sporului la salariu – 03 ani, 11 luni, 02 zile (f.d. 58). Ordinul respectiv nu a fost contestat de către Igor Calancea, necătând la faptul că calculul perioadei de activitate în ramurile civile înrudite cu funcția deținută era necesară, inclusiv și pentru a fi inclusă în vechimea în serviciu pentru stabilirea pensiei.

Instanța de recurs apreciază ca fiind eronată concluzia instanței de apel precum că reieșind din prevederile art. 12 alin. (3), art. 50 și 73 alin. (2) din Legea nr. 294 din 25 decembrie 2008 cu privire la Procuratură și având în vedere lipsa unei reglementări exprese în acest sens, normele legale în privința procurorilor militari urmează a fi aplicate și față de Igor Calancea, care s-a angajat în sistemul organelor afacerilor interne din cadrul organelor procuraturii. 9 Or, art. 73 din Legea cu privire la Procuratură nr. 294 din 25 decembrie 2008 (în vigoare până la 25 martie 2016), Procurorii, cu excepția procurorilor militari, au dreptul la pensie conform Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat.

Procurorii militari cad sub incidența Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne. Vechimea în muncă a procurorilor transferați în procuraturile militare și în subdiviziunea Procuraturii Generale învestită cu atribuții în Forțele Armate se include în vechimea totală în muncă a militarului. Conform art. 22 alin. (1) din Legea cu privire la Procuratură nr. 294 din 25 decembrie 2008 (în vigoare până la 25 martie 2016), Procuratura este un sistem unic, centralizat și ierarhic, care include: a) Procuratura Generală; b) procuraturile teritoriale; c) procuraturile specializate.

În conformitate cu art. 24 alin. (1) din legea sus-menționată, în categoria procuraturilor teritoriale intră procuraturile unității teritoriale autonome Găgăuzia (denumită în continuare UTA Găgăuzia), ale municipiului Chișinău, ale raioanelor, municipiilor, orașelor și sectoarelor, iar reieșind din prevederile art. 25 alin. (1) din aceeași lege, în categoria procuraturilor specializate intră procuraturile care activează în anumite domenii speciale. Astfel din categoria procuraturilor specializate, reieșind din prevederile art. 25 alin. (3) din Legea cu privire la Procuratură nr. 294 din 25 decembrie 2008 (în vigoare până la 25 martie 2016) face parte Procuraturile militare. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ remarcă că Igor Calancea a activat în calitate de procuror în Procuratura teritorială din raionului Căușeni în perioada 23 mai 2005 până la 29 martie 2013 (f.d.

10), care reieșind din prevederile art. 73 din Legea cu privire la Procuratură nr. 294 din 25 decembrie 2008 (în vigoare până la 25 martie 2016), dispunea de dreptul la pensie conform Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat. Din sensul logico-juridic al normei art. 73 din Legea cu privire la Procuratură nr. 294 din 25 decembrie 2008 (în vigoare până la 25 martie 2016), rezultă expres că doar procurorii militari cad sub incidența Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, fiind indicată expres și modul în care se calculează vechimea în muncă a procurorilor transferați în procuraturile militare și în subdiviziunea Procuraturii Generale învestită cu atribuții în Forțele Armate.

La caz, Colegiul civil atestă că reclamantul/intimatul Igor Calancea nu cade sub incidența prevederilor art. 73 alin. (2) din Legea cu privire la Procuratură nr. 294 din 25 decembrie 2008 (în vigoare până la 25 martie 2016) pentru a beneficia de dreptul de a-i fi inclusă vechimea în muncă de procuror, în vechimea totală în muncă a militarului, or careva probe în confirmarea faptului că intimatul a activat ca procuror în procuraturile militare sau în subdiviziunea Procuraturii Generale învestită cu atribuții în Forțele Armate nu sunt prezente la dosar.

Prin urmare, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al MAI corect a refuzat în satisfacerea cererii lui Igor Calancea, cu referire la prevederile art. 18 lit. e) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23.06.1993, care prevede calculul 2 ani de vechime în muncă în ramurile civile înrudită cu specialitatea militară pentru un an de serviciu, aplicabilă speței date, or este o prevedere specială 10 ce reglementează calcularea vechimii în muncă a militarilor, luând în calcul activitățile anterioare.

Astfel, refuzul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al MAI al RM nr. 19/9111 din 03 iulie 2018 este legal, respectiv cerințele lui Igor Calancea cu privire la recunoașterea netemeiniciei refuzului și obligarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al MAI al RM să includă în stagiul special al vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei și sporului la salariu, perioada de activitate în organele procuraturii de la 23 mai 2005 până la 29 martie 2013, cu calcularea pentru un an vechime în muncă – un an de serviciu în sistemul Ministerului Afacerilor Interne, sunt neîntemeiate, motiv pentru care recursul urmează a fi admis.

Prin urmare, Colegiul civil relevă că instanța de apel eronat a remarcat că neincluderea în vechimea de muncă al intimatului a perioadei de activitate în organele procuraturii în raport de un an vechime în muncă pentru un an de serviciu în sistemul organelor afacerilor interne, ar constitui o atingere a dreptului la pensie în condițiile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23.06.1993 or, Igor Calancea reieșind din prevederile legale enunțate nu beneficiază de acest drept, având în vedere că nu întrunește condiția obligatorie prescrisă să fi activat în calitate de procuror militar.

În context, și afirmația instanței de apel că prin refuzul de a-i include în vechimea de muncă a lui Igor Calancea a perioadei de activitate în organele procuraturii, s-ar admite o discriminare inadmisibilă într-un stat de drept, prin privarea persoanei de drepturi egale și de egalitate în fața legii, instanța de recurs o consideră irelevantă cazului, or, pentru instituirea unei prezumții de discriminare este necesar întrunirea cumulativă a mai multor elemente, printre care criteriul protejat și comparabilitatea situațiilor și nu doar existența tratamentului diferențiat, ceea ce la caz nu s-a stabilit. La fel eronată este argumentarea instanțelor ierarhic inferioare referitor la faptul că Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al MAI al RM în răspunsul său a invocat lipsa cadrului legal, iar în cazul inexistenței normei de drept, care să reglementeze raportul litigios, instanța aplică analogia legii sau analogia dreptului.

Aici, instanța de recurs învederează că, au fost constatate prevederile legale aplicabile speței, iar faptul că solicitarea lui Igor Calancea nu se încadrează în normele speciale din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23.06.1993, nu poate fi tratată ca lipsa cadrului legal, cu aplicarea analogii legii sau analogiei dreptului. Totodată instanța de recurs conchide că prevederea legală la care s-a raportat instanța prin analogie, este imposibil de aplicat în cazul concret dedus judecății, deoarece derogă de la dispozițiile generale sus-menționate.

Așadar, generalizând revendicările reclamantului la circumstanțele cauzei, împrejurările descrise permit instanței de recurs să concluzioneze că atât prima instanță, cât și instanța de apel au interpretat și au aplicat eronat prevederile legii, motiv din care actele judecătorești de dispoziție emise de acestea nu pot fi menținute, iar cererea de chemare în judecată depusă de către Igor Calancea urmează a fi respinsă ca fiind neîntemeiată.

11 Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al MAI al RM, a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și de a emite o decizie nouă, prin care să respingă acțiunea în contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Calancea.

În conformitate cu art. 258 alin. (3), 248 alin. (1) lit. c) și 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se admite recursul depus de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova. Se casează integral decizia din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 26 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și, se emite o decizie nouă prin care: Se respinge ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Igor Calancea împotriva Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Nicolae Craiu Mariana Pitic Victor Burduh 12

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2020-06-10
0,95
3ra-581/20 — contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului
Dosarul nr. 3ra-581/20 Prima instanță: Judecătoria Chişinău, sediul Rîşcani (jud: A. Paniş) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud: E. Palanciuc, V. Negru, A. Minciuna) Î N C H E I E R E 10 iunie 2020 mun. Chişinău Colegiul civil, c
CSJ 2020-01-22
0,94
3ra-13/20 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-13/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul central (jud. R. Țurcanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. B. Bîrca, O. Cojocaru, S. Iorgov) DECIZIE 22 ianuarie 2020 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial
CSJ 2023-06-14
0,94
3ra-1308/22 — anularea actului administrativ
Dosarul nr.3ra-1308/22 2-19201367-01-3ra-23122022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: T. Avasiloaie) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: G. Mîra, G. Daşchevici, A. Bostan) Î N C H E I E R E 14 iunie 2023
CSJ 2020-10-28
0,94
3ra-1031/20 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-1031/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Sîrbu Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, V. Clima, G. Dașchevici ÎNCHEIERE 28 octombrie 2020 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial şi de
CSJ 2021-07-07
0,94
3r-166/21 — anularea actului administrativ, incasarea platilor salariale, repararea prejudiciului moral
Dosarul nr. 3r–166/21 Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (C. Vladislav, A. Minciuna,I. Muruianu) DECIZIE 07 iulie 2021 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă