3ra-246/20 — anularea deciziilor

Dosarul nr.3ra-246/2020 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (A. Roșca) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru) Î N C H E I E R E 27 mai 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de către Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva Primarului municipiului Bălți, intervenienți accesorii Ghenadie Șmulschi și Nicolai Grigorișin cu privire la anularea deciziilor, împotriva deciziei din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat și a fost menținută hotărârea din 31 mai 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, c o n s t a t ă : La 15 mai 2018 Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a adresat cerere de chemare în judecată împotriva Primarului mun.

Bălți, intervenienți accesorii Ghenadie Șmulschi și Nicolai Grigorișin, cu privire la anularea deciziilor nr. 3/25 din 08.02.2018 „Cu privire la alegerea dl. Ghenadie Șmulschi în funcția de viceprimar al municipiului Bălți” și a deciziei nr. 3/26 din 08.02.2018 „Cu privire la alegerea dl. Nicolai Grigorișin în funcția de viceprimar al municipiului Bălți”. În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, în baza art. 64 al Legii privind administrația publică locală nr.436-XVI din 28.12.2006, a efectuat controlul sub aspectul legalității deciziilor nr. 3/25 din 08.02.2018 „Cu privire la alegerea dl. Ghenadie Șmulschi în funcția de viceprimar al municipiului Bălți” și nr. 3/26 din 08.02.2018 „Cu privire la alegerea dl. Nicolai Grigorișin în funcția de viceprimar al municipiului Bălți”.

Astfel, Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat la data de 15 martie 2018 a notificat primarul despre ilegalitatea actelor și a solicitat anularea acestora. Reclamantul a mai indicat că din documentele prezentate nr. 1304/0Tl- 161 din 16.02.2018 prin scrisoarea P-03-06/625 din 26.02.2018 rezultă că demersul cu 1 privire la persoana propusă pentru funcția de viceprimar a fost făcut de către Primarul mun. Bălți, Renato Usatîi. Totodată s-a menționat că la 26 ianuarie 2018 primarul interimar, Lilia Sava a emis dispoziția nr.48 „Cu privire la delegarea dl Renato Usatîi”, unde la pct. l este indicată perioada delegării primarului în or. Moscova, Federația Rusă, și anume de la 29.01.2018 până la 09.02.2018 inclusiv.

A specificat reclamantul că din considerentele expuse supra și dat fiind faptul că primarul mun. Bălți - Renato Usatii nu se afla în teritoriul administrat, fiind delegat în or. Moscova prin dispoziția nr. 48 pentru perioada 26.01.2018 - 09.02.2018 inclusiv, era în imposibilitate de a exercita atribuțiile sale în teritoriu. Prin urmare, propunerea candidaților pentru funcția de viceprimar trebuia să fie făcută de către primarul interimar - Leonid Babii, care la acel moment exercita atribuțiile de primar. A solicitat reclamantul anularea deciziilor nr. 3/25 din 08.02.2018 „Cu privire la alegerea dl Ghenadie Șmulschi în funcția de viceprimar al municipiului Bălți” și a deciziei nr. 3/26 din 08.02.2018 „Cu privire la alegerea dl Nicolai Grigorișin în funcția de viceprimar al municipiului Bălți”.

Prin încheierea din 15 aprilie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea privind excepția de tardivitate înaintată de reprezentantul pârâtului Primarul mun. Bălți, Oleg Leahu, în cadrul cererii de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva Primarului mun. Bălți, intervenienții accesorii Ghenadie Șmulschi și Nicolae Grigorișin, privind anularea actelor administrative. Prin hotărârea din 31 mai 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva Primarului mun.

Bălți, intervenienți accesorii Ghenadie Șmulschi și Nicolai Grigorișin, privind anularea deciziilor nr. 3/25 din 08.02.2018 „Cu privire la alegerea dl. Ghenadie Șmulschi în funcția de viceprimar al municipiului Bălți” și nr. 3/26 din 08.02.2018 „Cu privire la alegerea dl. Nicolai Grigorișin în funcția de viceprimar al municipiului Bălți”. Prin decizia din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat și a fost menținută hotărârea din 31 mai 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central. Curtea de Apel Bălți a specificat că soluția instanței de fond prin care s-a constatat că cererea de chemare în judecată a fost înaintată împotriva unui pârât necorespunzător, întrucât în cererea de chemare în judecată în calitate de pârât este indicat Primarul mun.

Bălți, iar deciziile contestate au fost emise de către Consiliul mun. Bălți or, potrivit art. 59 alin. (l) CPC, parte în proces (reclamant sau pârât) poate fi orice persoană fizică sau juridică prezumată la momentul intentării procesului, ca subiect al raportului material litigios. A mai invocat instanța de apel că reclamantul incorect a stabilit persoana care urma a fi atrasă în proces în calitate de pârât, din care considerente instanța ierarhic inferioară corect a ajuns la concluzia de a respinge cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat către Primarul mun. Bălți, intervenienții accesorii Ghenadie Șmulschi și Nicolai Grigorișin privind anularea actelor administrative.

2 La 13 decembrie 2019 Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a declarat recurs împotriva deciziei din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond. În cererea de recurs s-a invocat că recursul motivat va fi prezentat Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea instanței de apel. La 14 februarie 2020 conform extrasului din poșta electronică, înregistrat de către Curtea de Apel Bălți, Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, a depus cerere de recurs motivat împotriva deciziei din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei hotărâri noi.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel a interpretat eronat și nu a aplicat anumite prevederi ale legii materiale, care urmau a fi aplicate la soluționarea cauzei și nici nu s-a expus pe fondul cauzei. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 a fost abrogată.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Examinând temeiurile recursului depus de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, în raport cu materialele cauzei de contencios administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține prevederile art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ, conform cărora Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2). La rândul său, art. 245 alin. (2) Cod administrativ, reglementează expres că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile 3 de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Prin prisma normelor enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că decizia motivată din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost notificată Oficiului Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat la data de 13 ianuarie 2020, ceea ce se confirmă prin semnătura aplicată de către reprezentantul recurentului pe verso-ul scrisorii de expediere din 13.01.2020 (f.d.115).

Astfel, Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, contrar prevederilor art. 245 alin. (2) Cod administrativ, nu a depus în termen de 30 de zile după ce a fost notificat despre decizia din 10.12.2019 a Curții de Apel Bălți, adică până la 12 februarie 2020 inclusiv, recursul motivat, fiind depus la data de 14 februarie 2020. Sub aspectul dat completul notează că, recursul depus împotriva deciziei instanței de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului de dispoziție contestat. Respectiv, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură să facă vizibile ilegalitatea hotărârii contestate.

Recurentul nu s-a conformat prevederilor legale și a formulat o simplă cerere de recurs nemotivată, fără a evidenția memoriului ilegalității și netemeiniciei hotărârii recurate, limitându-se doar la manifestarea dezacordului față de soluția pronunțată. Această circumstanță face imposibilă exercitarea controlului judiciar de către instanța învestită cu soluționarea căii de atac. Or, în recurs nu este suficientă simpla expunere a dezacordului cu soluția instanței judecătorești, ci este necesară motivarea cu indicarea temeiurilor de ilegalitate pe care se întemeiază calea de atac, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în fond, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate primei instanțe, cu expunerea argumentată a criticilor în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează. La capitolul dat completul evidențiază că, însăși Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a indicat în recursul nemotivat că „motivele vor fi indicate suplimentar după ce va recepționa decizia motivată a instanței de apel”. Însă, contrar prevederilor art. 245 alin. (2) Cod administrativ, Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat nu a întreprins nicio măsură în vederea depunerii motivării recursului în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei Curții de Apel Bălți.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul motivat care a fost depus la data de 14 februarie 2020 la Curtea de Apel Bălți și înregistrat la Curtea Supremă de Justiție la 20 februarie 2020, de asemenea, este depus peste termenul de 30 de zile din 4 momentul recepționării deciziei instanței de apel, care a expirat la data de 12 februarie 2020. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat fiind interesat în soarta soluționării prezentului litigiu, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță prin depunerea unui recurs motivat în termenul stabilit de lege, care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor, condiție însă ce nu se atestă la caz, din care considerent în speță intervine aplicarea cu titlu de sancțiune procedurală, declararea recursului nominalizat ca inadmisibil în temeiul art. 246 alin. (2) lit. e) Cod administrativ.

În acest sens este imperioasă jurisprudența CtEDO în care Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție (Van Harn împotriva Germaniei). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat. În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului administrativ și art. 270, 433 lit. b) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Recursul depus de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 5