3ra-246/20 — anularea deciziilor

Dosarul nr.3ra-246/2020

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (A. Roșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru)

Î N C H E I E R E

27 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Oficiul Teritorial Bălți

al Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva Primarului municipiului

Bălți, intervenienți accesorii Ghenadie Șmulschi și Nicolai Grigorișin cu privire la

anularea deciziilor,

împotriva deciziei din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a

fost respins apelul declarat de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat și a fost

menținută hotărârea din 31 mai 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

c o n s t a t ă :

La 15 mai 2018 Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a adresat cerere

de chemare în judecată împotriva Primarului mun. Bălți, intervenienți accesorii

Ghenadie Șmulschi și Nicolai Grigorișin, cu privire la anularea deciziilor nr. 3/25

din 08.02.2018 „Cu privire la alegerea dl. Ghenadie Șmulschi în funcția de

viceprimar al municipiului Bălți” și a deciziei nr. 3/26 din 08.02.2018 „Cu privire

la alegerea dl. Nicolai Grigorișin în funcția de viceprimar al municipiului Bălți”.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că Oficiul Teritorial Bălți al

Cancelariei de Stat, în baza art. 64 al Legii privind administrația publică locală

nr.436-XVI din 28.12.2006, a efectuat controlul sub aspectul legalității deciziilor

nr. 3/25 din 08.02.2018 „Cu privire la alegerea dl. Ghenadie Șmulschi în funcția de

viceprimar al municipiului Bălți” și nr. 3/26 din 08.02.2018 „Cu privire la alegerea

dl. Nicolai Grigorișin în funcția de viceprimar al municipiului Bălți”.

Astfel, Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat la data de 15 martie 2018

a notificat primarul despre ilegalitatea actelor și a solicitat anularea acestora.

Reclamantul a mai indicat că din documentele prezentate nr. 1304/0Tl- 161

din 16.02.2018 prin scrisoarea P-03-06/625 din 26.02.2018 rezultă că demersul cu

1

privire la persoana propusă pentru funcția de viceprimar a fost făcut de către

Primarul mun. Bălți, Renato Usatîi. Totodată s-a menționat că la 26 ianuarie 2018

primarul interimar, Lilia Sava a emis dispoziția nr.48 „Cu privire la delegarea dl

Renato Usatîi”, unde la pct. l este indicată perioada delegării primarului în or.

Moscova, Federația Rusă, și anume de la 29.01.2018 până la 09.02.2018 inclusiv.

A specificat reclamantul că din considerentele expuse supra și dat fiind faptul

că primarul mun. Bălți - Renato Usatii nu se afla în teritoriul administrat, fiind

delegat în or. Moscova prin dispoziția nr. 48 pentru perioada 26.01.2018 -

09.02.2018 inclusiv, era în imposibilitate de a exercita atribuțiile sale în teritoriu.

Prin urmare, propunerea candidaților pentru funcția de viceprimar trebuia să fie

făcută de către primarul interimar - Leonid Babii, care la acel moment exercita

atribuțiile de primar.

A solicitat reclamantul anularea deciziilor nr. 3/25 din 08.02.2018 „Cu privire

la alegerea dl Ghenadie Șmulschi în funcția de viceprimar al municipiului Bălți” și

a deciziei nr. 3/26 din 08.02.2018 „Cu privire la alegerea dl Nicolai Grigorișin în

funcția de viceprimar al municipiului Bălți”.

Prin încheierea din 15 aprilie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea privind excepția de tardivitate înaintată de

reprezentantul pârâtului Primarul mun. Bălți, Oleg Leahu, în cadrul cererii de

chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat

împotriva Primarului mun. Bălți, intervenienții accesorii Ghenadie Șmulschi și

Nicolae Grigorișin, privind anularea actelor administrative.

Prin hotărârea din 31 mai 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, a fost

respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Bălți al

Cancelariei de Stat împotriva Primarului mun. Bălți, intervenienți accesorii

Ghenadie Șmulschi și Nicolai Grigorișin, privind anularea deciziilor nr. 3/25 din

08.02.2018 „Cu privire la alegerea dl. Ghenadie Șmulschi în funcția de viceprimar

al municipiului Bălți” și nr. 3/26 din 08.02.2018 „Cu privire la alegerea dl. Nicolai

Grigorișin în funcția de viceprimar al municipiului Bălți”.

Prin decizia din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost respins

apelul declarat de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat și a fost menținută

hotărârea din 31 mai 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

Curtea de Apel Bălți a specificat că soluția instanței de fond prin care s-a

constatat că cererea de chemare în judecată a fost înaintată împotriva unui pârât

necorespunzător, întrucât în cererea de chemare în judecată în calitate de pârât este

indicat Primarul mun. Bălți, iar deciziile contestate au fost emise de către Consiliul

mun. Bălți or, potrivit art. 59 alin. (l) CPC, parte în proces (reclamant sau pârât)

poate fi orice persoană fizică sau juridică prezumată la momentul intentării

procesului, ca subiect al raportului material litigios.

A mai invocat instanța de apel că reclamantul incorect a stabilit persoana care

urma a fi atrasă în proces în calitate de pârât, din care considerente instanța ierarhic

inferioară corect a ajuns la concluzia de a respinge cererea de chemare în judecată

depusă de Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat către Primarul mun. Bălți,

intervenienții accesorii Ghenadie Șmulschi și Nicolai Grigorișin privind anularea

actelor administrative.

2

La 13 decembrie 2019 Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a declarat

recurs împotriva deciziei din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, solicitând

admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii

instanței de fond.

În cererea de recurs s-a invocat că recursul motivat va fi prezentat Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea instanței de apel.

La 14 februarie 2020 conform extrasului din poșta electronică, înregistrat de

către Curtea de Apel Bălți, Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, a depus

cerere de recurs motivat împotriva deciziei din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel

Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu emiterea

unei hotărâri noi.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel a interpretat eronat și nu a

aplicat anumite prevederi ale legii materiale, care urmau a fi aplicate la

soluționarea cauzei și nici nu s-a expus pe fondul cauzei.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii

contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ a

intrat în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie

2000 a fost abrogată.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Examinând temeiurile recursului depus de Oficiul Teritorial Bălți al

Cancelariei de Stat, în raport cu materialele cauzei de contencios administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține prevederile art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ,

conform cărora Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea

cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o

încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a

fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin.

(2).

La rândul său, art. 245 alin. (2) Cod administrativ, reglementează expres că

motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

3

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Prin prisma normelor enunțate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că decizia motivată

din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost notificată Oficiului

Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat la data de 13 ianuarie 2020, ceea ce se

confirmă prin semnătura aplicată de către reprezentantul recurentului pe verso-ul

scrisorii de expediere din 13.01.2020 (f.d.115). Astfel, Oficiul Teritorial Bălți al

Cancelariei de Stat, contrar prevederilor art. 245 alin. (2) Cod administrativ, nu a

depus în termen de 30 de zile după ce a fost notificat despre decizia din 10.12.2019

a Curții de Apel Bălți, adică până la 12 februarie 2020 inclusiv, recursul motivat,

fiind depus la data de 14 februarie 2020.

Sub aspectul dat completul notează că, recursul depus împotriva deciziei

instanței de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea

actului de dispoziție contestat. Respectiv, dezvoltarea recursului trebuie să

cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici

care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură să

facă vizibile ilegalitatea hotărârii contestate.

Recurentul nu s-a conformat prevederilor legale și a formulat o simplă cerere

de recurs nemotivată, fără a evidenția memoriului ilegalității și netemeiniciei

hotărârii recurate, limitându-se doar la manifestarea dezacordului față de soluția

pronunțată. Această circumstanță face imposibilă exercitarea controlului judiciar

de către instanța învestită cu soluționarea căii de atac.

Or, în recurs nu este suficientă simpla expunere a dezacordului cu soluția

instanței judecătorești, ci este necesară motivarea cu indicarea temeiurilor de

ilegalitate pe care se întemeiază calea de atac, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție

pronunțat în fond, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de

vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Condiția legală a

dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate

primei instanțe, cu expunerea argumentată a criticilor în fapt și în drept, precum și

indicarea probelor pe care se bazează.

La capitolul dat completul evidențiază că, însăși Oficiul Teritorial Bălți al

Cancelariei de Stat a indicat în recursul nemotivat că „motivele vor fi indicate

suplimentar după ce va recepționa decizia motivată a instanței de apel”.

Însă, contrar prevederilor art. 245 alin. (2) Cod administrativ, Oficiul

Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat nu a întreprins nicio măsură în vederea

depunerii motivării recursului în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

Curții de Apel Bălți.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul motivat care a fost depus la data de 14

februarie 2020 la Curtea de Apel Bălți și înregistrat la Curtea Supremă de Justiție

la 20 februarie 2020, de asemenea, este depus peste termenul de 30 de zile din

4

momentul recepționării deciziei instanței de apel, care a expirat la data de 12

februarie 2020.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat fiind interesat

în soarta soluționării prezentului litigiu, urma să întreprindă măsurile necesare de a

proteja dreptul său de acces la instanță prin depunerea unui recurs motivat în

termenul stabilit de lege, care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor,

condiție însă ce nu se atestă la caz, din care considerent în speță intervine aplicarea

cu titlu de sancțiune procedurală, declararea recursului nominalizat ca inadmisibil

în temeiul art. 246 alin. (2) lit. e) Cod administrativ.

În acest sens este imperioasă jurisprudența CtEDO în care Înalta Curte a

reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția

drepturilor sale de acces la justiție (Van Harn împotriva Germaniei).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului administrativ

și art. 270, 433 lit. b) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul depus de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5