3ra-548/20 — cu privire la stabilirea graficiului de întrevedere cu copilul minor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la stabilirea graficiului de întrevedere cu copilul minor
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
3ra-548/20 — cu privire la stabilirea graficiului de întrevedere cu copilul minor (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr.3ra-548/20
Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Dondușeni – L. Țurcan
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – I. Grosu, A. Ciobanu, A. Garbuz
ÎNCHEIERE
27 mai 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Nina Vascan
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Petru Groza, reprezentat de
avocatul Serghei Guțu,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de
către Petru Groza împotriva Autorității Tutelare Locale în persoana Primarului s.
Arionești, r-nul Dondușeni, Victor Bețivu, intervenient accesoriu Victoria Groza cu
privire la stabilirea graficului de întrevedere cu copilul minor,
împotriva deciziei din data de 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care
s-a respins cererea de apel depusă de către Petru Groza, s-a menținut hotărârea din data
de 20 martie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni,
constată:
La 02 ianuarie 2019 Petru Groza a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Autorității Tutelare Locală în persoana Primarului s. Arionești, r-nul Dondușeni, Victor
Bețivu, intervenient accesoriu Victoria Groza, prin care a solicitat obligarea autorității
tutelare locale în persoana Primarului s. Arionești, r-nul Dondușeni să stabilească
graficul de întrevedere cu copilul minor xxxxx, născut la data de xxxxx cu tata Petru
Groza și încasarea tuturor cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată Petru Groza a indicat că a depus în
adresa autorității tutelare locale în persoana Primarului s. Arionești, r-nul Dondușeni,
Victor Bețivu, cerere, prin care a solicitat stabilirea graficului de întrevedere cu fiul
minor xxxxx.
Prin răspunsul Primarului s. Arionești, r-nul Dondușeni, Victor Bețivu, nr. 1028
din 29 octombrie 2018, i s-a comunicat că nu ține de competența acestuia la emiterea
dispozițiilor pe marginea cererii depuse, indicând drept norme juridice prevederile art.
60, alin.( 4) și art. 61, alin. (3) din Codul familiei.
Nefiind de acord cu răspunsul primit prin intermediul surorii reclamantului, căreia
i-а delegat împuterniciri de rigoare, în temeiul procurii, a depus la 08 noiembrie 2018
o cerere preliminară în care a indicat că răspunsul este unul neîntemeiat și contrar
prevederilor legale.
1
La 29 noiembrie 2018 autoritatea tutelară locală în persoana Primarului, s.
Arionești, r-nul Dondușeni, Victor Bețivu, prin răspunsul nr. 1170 a indicat că cererea
preliminară a fost examinată, fiind consideră neîntemeiată, iar acțiunile Primarului
legale, totodată, menționând necesitatea adresării către Direcția Asistență Socială și
Protecție a Familiei în vederea soluționării litigiului apărut.
În opinia reclamantului autoritatea tutelară locală în persoana Primarului, s.
Arionești, r-nul Dondușeni, Victor Bețivu, refuză în emiterea unui act administrativ și
anume a unei dispoziții cu privire la stabilirea unui grafic de întrevedere a tatălui cu
copilul minor, făcând referire la art. 60, alin.(3) din Codul familiei, care nu este
aplicabil speței, ori la caz se pretinde întocmirea unui grafic, urmând a se acționa în
interesul copilului și pentru el, mai ales că pentru autoritățile statale există obligația
pozitivă de a acționa, dar nu numai de a nu întreprinde acțiuni, mai ales în detrimentul
copilului. La caz, sunt aplicabile prevederile art. 60, alin.(4) din Codul familiei, care
indică că autoritatea tutelară locală este competentă în soluționarea problemei apărute.
Prin hotărârea din data de 20 martie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni,
s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Petru Groza.
(f.d. 47, 55-57)
Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 12 septembrie 2019 a respins cererea
de apel depusă de către Petru Groza, a menținut hotărârea din data de 20 martie 2019
a Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni. (f.d. 83,84-86)
În motivarea soluțiilor sale instanțele de judecată, în baza art. 572, art.60, alin. (4),
art. 61, alin. (3), art. 64, alin. (2) din Codul familie în colaborare cu 29, lit. q) din Legea
nr. 436 din 28 decembrie 2006 cu privire la administrația publică locală au concluzionat
că cererea de chemare în judecată depusă de către Petru Groza, este neîntemeiată,
menționând că solicitarea de întrevedere cu copilul minor este un drept recunoscut de
lege, însă acesta urmează să se adreseze organului competent pentru stabilirea
graficului de întrevedere cu copilul minor.
Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Petru Groza, reprezentat de
avocatul Serghei Guțu, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei
instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind
admiterea cererii de chemare în judecată.
În motivarea recursului Petru Groza, reprezentat de avocatul Serghei Guțu, a
indicat că instanța de apel a interpretat și aplicat eronat legea, precum și a apreciat în
mod arbitrar probele.
Recurentul a relevat că urma de atras atenția și asupra faptului că din dispoziția
art. 60, alin. (1) din Codul familiei părinții nu numai că au dreptul, dar chiar și sunt
obligați să-și educe și instruiască copiii conform propriilor convingeri, indiferent dacă
locuiesc separat sau împreună. Norma citată fiind prohibitivă impune obligativitatea
participării părinților în viața de zi cu zi a copilului său și în situația în care între părinți
apar neînțelegeri (litigii), conflicte, disensiuni. Disensiunile dintre părinți conform alin.
(4) art. 60 din Codul familiei se vor soluționa de către autoritatea tutelară locală printr-
o decizie, a cărei conținut poate fi atacat pe cale judecătorească. Deci, este cert că
soluția, în final, va fi luată de către autoritatea tutelară locală, indiferent dacă părinții
locuiesc împreună sau separat.
La 22 ianuarie 2020 Victoria Groza a depus referință, prin care a menționat că
aceasta nu i-a interzis niciodată lui Petru Groza de a se întrevedea cu copilul minor, dar
2
reieșind din vârsta fragedă a acestuia, consideră posibil ceste întâlniri doar în prezența
acesteia.
Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor
expuse în recurs și referință, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018 a
fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257
alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.
În conformitate cu art. 258, alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor
prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul
administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a
prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru
procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.
Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.
Decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului
administrativ.
Prin urmare, legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a
Codului administrativ se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici instanța
de recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că conform art. 245,
alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de 30
zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai
mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună
cu dosarul judiciar.
Conform art. 246, alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, Curtea Supremă
de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este
inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară
inadmisibil în special când recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la
art. 245 alin. (1).
Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 12 septembrie 2019, notificată
avocatului Serghei Guțu, la 25 octombrie 2019. ( f.d. 88)
Petru Groza, reprezentat de avocatul Serghei Guțu, și-a exercitat dreptul de a
contesta decizia instanței de apel, prin depunerea recursului motivat la 18 decembrie
( f.d. 97-99)
În conformitate cu prevederile art. 63, alin. (1) din Codul administrativ calcularea
termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile
art.259–266 din Codul civil.
Conform art. 385, alin. (1) din Codul civil, republicat la 01 martie 2019, dacă
începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care
va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu
se ia în considerare la calcularea termenului.
Articolul 388, alin. (3) din Codul civil, republicat la 01 martie 2019, prevede că
dacă s-a stabilit că un anumit termen durează până la o anumită zi, se prezumă că
termenul include și ziua respectivă.
3
La caz, termenul de contestare a deciziei instanței de apel din 12 septembrie 2019,
notificată părții recurente la data de 25 octombrie 2019, a expirat la data de 25
noiembrie 2019.
În aceste circumstanțe, recursul declarat de către Petru Groza, reprezentat de
avocatul Serghei Guțu, la 18 decembrie 2019 este depus peste termenul legal prevăzut
de lege.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reamintește că importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină
regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează
cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării
drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de
către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale.
La caz, instanța de apel a expediat în mod eficient avocatului Serghei Guțu, care
apără interesele lui Petru Groza, decizia din 12 septembrie 2019, iar lipsa unor acțiuni
concrete de a ataca hotărârea judecătorească în termen demonstrează că partea
recurentă nu a depus suficientă diligență într-un timp rezonabil pentru a-i proteja
drepturile (cauza Karakutsya versus Ucraina, 16 februarie 2017, parag. 60, 61).
Nerespectarea termenului de declarare a recursului a fost cauzată în întregime de
comportamentul lui Petru Groza, reprezentat de avocatul Serghei Guțu.
Conform art. 65 alin. (1) din Codul administrativ dacă o persoană, din motive
independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea
poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie
reprezentatului.
Petru Groza, reprezentat de avocatul Serghei Guțu, cunoscând prevederile legale
nu a beneficiat de dreptul său de a solicita prelungirea termenului de contestare a
deciziei din data de 12 septembrie 2019 și nu a înaintat o cerere, prin prisma
prevederilor art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, cu privire la repunerea
recursului în termen și nici nu a prezentat instanței probe incontestabile ce ar demonstra
imposibilitatea îndeplinirii actului procedural în termenul prevăzut de lege.
Prin urmare, admiterea spre examinare a unui recurs declarat tardiv ar încălca
drepturile intimatului la un proces echitabil, fapt constatat prin jurisprudența Curții
Europene în cazuri similare,[ vezi Popov versus Moldova (nr. 2), (06 decembrie 2005,
parag. 53), Melnic versus Moldova (14 noiembrie 2006, parag 40 și 41) sau Dacia SRL
versus Moldova (18 martie 2008, parag. 77)], în care s-a constatat că prin neaducerea
vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către pârâți a unui act
procedural, instanțele judecătorești naționale au încălcat drepturile reclamanților la un
proces echitabil.
Din aceste motive, recursul depus de către Petru Groza, reprezentat de avocatul
Serghei Guțu împotriva deciziei din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, necesită
a fi declarat inadmisibil, deoarece, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv ar
avea un efect incompatibil cu principiul securității raporturilor juridice, garantat de
articolul 6 din Convenție.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
menționează că exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de
procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea
4
dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai
presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.
Conform art. 24, alin. (1) din Codul administrativ participanții la procedura
administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile
și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale
ale altor participanți.
Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute
lege, ori termenul de recurs este considerat un termen imperativ, absolut și
peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul
de a mai exercita această cale de atac.
Petru Groza, reprezentat de avocatul Serghei Guțu, trebuia să dea dovadă de
responsabilitate și atitudine activă, interesându-se de soarta și etapa procedurală la care
se află prezentul litigiu, în care are calitatea de recurentă, pentru a depune în termen
recursul.
În acest sens este imperioasă jurisprudența CtEDO în care Înalta Curte a reiterat
că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale
de acces la justiție (cauza Ponomaryov v. Ucraina, 3236, hotărârea din 03 aprilie 2008).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus
de către Petru Groza, reprezentat de avocatul Serghei Guțu.
Conform art. 193, 230, 233 alin. (1) și (2), 244, 245, 246 alin. (1) și (2), lit. d) și
art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul, declarat de către Petru Groza, reprezentat de avocatul Serghei Guțu, se
consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Maria Ghervas
Judecătorii Nina Vascan
Victor Burduh
5