3ra-829/19 — contestarea dispoziției cu privire la graficul de întrevedere cu copilul minor

3ra-829/19 — contestarea dispoziției cu privire la graficul de întrevedere cu copilul minor (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-829/19

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Telenești (jud: Gh. Popa)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)

ÎNCHEIERE

17 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de către Petru Morari și Angela

Morari,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Petru Morari și Angela Morari împotriva Direcției asistență socială și protecția

familiei Telenești, intervenient accesoriu Aurelia Țurcanu, cu privire la contestarea

actului administrativ,

împotriva deciziei din 13 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de către Aurelia Țurcanu, a fost casată integral hotărârea din 21

iunie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești și a fost emisă o hotărâre nouă de

respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La data de 08 februarie 2018, Petru Morari și Angela Morari au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Direcției asistență socială și protecția familiei Telenești,

intervenient accesoriu Aurelia Țurcanu, cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că la data de 08 septembrie 2013, Petru

Morari a înregistrat căsătoria cu Aurelia Țurcanu la Primăria s. Cobîlnea, rnul Șoldănești

sub nr. 06. Din căsătorie s-a născut la XXXXX fiica XXXXX, Angela Morari fiind bunica

copilului.

Au afirmat că după încheierea căsătoriei, Aurelia Țurcanu a început să facă abuz

de alcool și să ducă un mod amoral de viață. În timp ce Petru Morari se afla peste hotarele

țării la muncă, Aurelia Țurcanu a părăsit casa părinților adoptivi și a plecat să locuiască

cu Alexei Șicorschi din XXXXX, fiind cu el în relații de concubinaj, la XXXXX

născându-se fiul lor XXXXX.

Au susținut că în prezent, Alexei Șicorschi își ispășește pedeapsa de 2 ani și 8 luni

închisoare într-un penitenciar de tip închis, infracțiunea fiind comisă împreună cu Aurelia

Țurcanu, însă Alexei Șicorschi și-a asumat toată răspunderea asupra sa.

1

Reclamanții au menționat că la scurt timp după privarea de libertate a lui Alexei

Șicorschi, din cauza comportamentului amoral și antisocial, abuzului de alcool, Angela

Morari, mama lui Petru Morari, a trimis-o pe Aurelia Țurcanu împreună cu copilul nou-

născut să locuiască la părinții ei adoptivi Iurie și Anastasia Țurcanu, locuitori ai XXXXX.

Au invocat că îndată după ce a revenit în familia părinților adoptivi, Aurelia

Țurcanu a conviețuit în relații de concubinaj câteva săptămâni cu Șeremet Constantin,

după care a plecat să locuiască cu al patrulea bărbat pe nume Ceban Nicolai, locuitor al

XXXXX, unde l-a luat și pe fiul ei XXXXX, în vârstă de numai un an.

Au precizat că după nașterea fiicei XXXXX, Aurelia Țurcanu a abandonat-o la

doar 5 luni și din nou a plecat să locuiască cu Alexei Șicorschi. Din acest motiv relațiile

familiale s-au destrămat definitiv. Prin hotărârea din 05 mai 2017 a Judecătoriei Orhei,

sediul Șoldănești căsătoria a fost desfăcută, iar domiciliul copilului minor a fost

determinat cu tatăl Petru Morari.

La 17 decembrie 2017, Petru Morari a luat cunoștință de dispoziția autorității

tutelare nr. 6 din 12 decembrie 2017 cu privire la graficul de întrevedere cu copilul minor

XXXXX.

Conform dispoziției, Direcția asistență socială și protecția familiei Telenești, în

urma examinării cererii Aureliei Țurcanu și luând în considerare că ultima nu este

decăzută din drepturile părintești, a dispus a-i permite Aureliei Țurcanu acces liber la

comunicarea și exercitarea drepturilor părintești asupra copilului minor XXXXX.

În pct. II din dispoziție a fost stabilit următorul grafic de întrevedere cu copilul:

de la ora 09.00 până duminica la ora 18.00.

în prezența educatorului sau a pedagogului.

Crăciun peste un an și în perioada vacanțelor de Paște, inclusiv ziua de Paște peste un an.

coordonând cazul cu o lună înainte.

împotriva unui din părți.

Reclamanții au afirmat că dispoziția autorității tutelare a fost întocmită în lipsa lor

și nu s-a ținut cont de consimțământul tatălui și interesele copilului, motiv din care nu

sunt de acord cu graficul stabilit.

În acest sens, la 29 decembrie 2017 a fost contestată cu cerere prealabilă dispoziția

nr. 6 din 12 decembrie 2017, care prin răspunsul nr. 110 din 30 ianuarie 2018 al Direcției

asistență socială și protecția familiei Telenești a fost respinsă.

Au solicitat anularea integrală a pct. II subpct. 3, 4 și 5 din dispoziția autorității

tutelare nr. 6 din 12 decembrie 2017 cu privire la graficul de întrevedere cu copilul minor

XXXXX și anularea sintagmei „mama, va lua copilul cu ea periodic” expusă în pct. II

subpct. 1 și înlocuirea cu sintagma „mama, va avea întrevedere cu copilul … (după text)

… la locul de domiciliere a copilului, în prezența tatălui copilului sau a tutorelui Morari

Angela”.

2

Prin hotărârea din 21 iunie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, acțiunea

depusă de Petru Morari și Angela Morari a fost admisă integral și a fost anulat integral

pct. II subpct. 3, 4 și 5 ale dispoziției autorității tutelare Telenești nr. 6 din 12 decembrie

2017 cu privire la graficul de întrevedere cu copilul minor XXXXX, a.n. XXXXX. A fost

anulată sintagma „mama, va lua copilul cu ea periodic” expusă în pct. II subpct. 1 și a

fost înlocuită cu sintagma „mama va avea întrevedere cu copilul la locul de domiciliere a

copilului, în prezența tatălui copilului sau a tutorelui Morari Angela”.

Instanța de fond a stabilit că dispoziția contestată a fost întocmită fără prezența

tatălui Petru Morari, cu care a fost stabilit domiciliul copilului minor. De asemenea, la

emiterea dispoziției, Direcția asistență socială și protecția familiei Telenești nu a ținut

cont de interesele majore ale copilului, de comportamentul amoral al Aureliei Țurcanu,

de starea materială și spirituală a acesteia, precum și de faptul că nu dispune de toate

condițiile necesare pentru primirea și odihna în timpul vacanțelor a fiicei XXXXX.

Prin decizia din 13 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de către Aurelia Țurcanu, a fost casată integral hotărârea din 21 iunie 2018 a

Judecătoriei Orhei, sediul Telenești și a fost emisă o hotărâre nouă de respingere a acțiunii

ca fiind neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a constatat că actul administrativ

contestat, prin care a fost stabilit graficul de întrevederi a copilului minor cu mama, nu

lezează drepturile și interesele copilului, instanța de fond concluzionând eronat că

dispoziția nu este în interesul superior al copilului.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că în circumstanțele în care mama copilului

minor Aurelia Țurcanu după desfacerea căsătoriei cu Petru Morari nu a fost decăzută din

drepturile părintești față de fiica sa, nu există niciun temei de anulare a graficul stabilit

de autoritatea tutelară, or, întrevederea copilului cu mama, luarea cu ea a copilului

periodic este în interesul superior al copilului.

De asemenea, instanța de apel a menționat că în speță nu s-a constatat că

comportamentul mamei copilului minor este în detrimentul intereselor acestuia sau

prezintă pericol pentru starea lui fizică și psihică, astfel ca să fie împiedicat contactul

dintre copil și celălalt părinte care locuiește separat.

La data de 07 mai 2019 Petru Morari și Angela Morari au depus recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 13

februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii din 21 iunie 2018 a

Judecătoriei Orhei, sediul Telenești.

În motivarea recursului au indicat că nu sunt de acord cu decizia instanței de apel,

pe care o consideră ilegală și neîntemeiată, fiind emisă cu interpretarea și aplicarea

eronată a prevederilor art. 52, 53 și 64 din Codul familiei, ale Legii privind drepturile

copilului nr. 338 din 15 decembrie 1994, precum și ale Convenției internaționale cu

privire la drepturile copilului din 20 noiembrie 1989, ratificată de Republica Moldova la

12 decembrie 1990.

Au susținut că argumentul instanței de apel, invocat și de Direcția asistență socială

și protecția familiei Telenești, cu privire la faptul că mama copilului nu este decăzută din

drepturile părintești, este ilegal, formal și neîntemeiat, deoarece Petru Morari nu a cerut

interzicerea totală a întrevederilor Aureliei Țurcanu cu fiica lor, fiind solicitat doar ca

întrevederile mamei și a bunicilor cu copilul minor să aibă loc în prezența tatălui sau a

3

tutorelui Angela Morari, fără dreptul ca mama să ia copilul la ea acasă, nu se cunoaște pe

unde și la care casă, deoarece nimeni nu știe când și cine va fi următorul ei concubin sau

amant și la care dintre ei va trece cu traiul.

Au invocat că prin dispoziția nr. 6 din 12 decembrie 2017, nici autoritatea tutelară

și nici Aurelia Țurcanu nu s-au obligat să asigure protecția și îngrijirile necesare pentru

bunăstarea fiicei minore pe durata aflării împreună cu mama, nu s-a ținut cont de

obligațiile părinților și ale tutorelui, nu au fost studiate și apreciate condițiile de trai și de

siguranță la locul unde se va afla copilul.

Examinând admisibilitatea cererii de recurs, Completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va

aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258

alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în

vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 13 februarie 2019.

Decizia instanței de apel redactată integral a fost expediată în adresa părților la data

de 11 martie 2019, potrivit scrisorii de însoțire nr. 2656 (f.d. 121), însă lipsesc date cu

privire la recepționarea acesteia de către recurenții Petru Morari și Angela Morari.

Astfel, recursul, depus la data de 07 mai 2019 de către Petru Morari și Angela

Morari, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este

inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

4

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce

la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul depus de Petru Morari și Angela Morari nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către

instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă

motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că,

conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să

ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea

de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie

5

1991), pe când în recursul depus de Petru Morari și Angela Morari asemenea aspecte nu

se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Petru Morari

și Angela Morari, ca inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art.

270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Petru Morari și Angela Morari se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

6