3ra-1178/19 — contestarea actului administrativ

3ra-1178/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-1178/19

Prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul central (jud. V. Potlog)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. D. Fujenco, L. Caraianu, Șt. Starciuc)

ÎNCHEIERE

11 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de către Aliona Țurcanu,

reprezentată de către avocatul Vladislav Berezovschi,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Aliona Țurcanu împotriva Direcției asistență socială și protecție a familiei

a Consiliului raional Cimișlia, intervenient accesoriu Dumitru Deaciuc cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 10 iunie 2019 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost

respins apelul declarat de către Aliona Țurcanu, reprezentată de către avocatul

Vladislav Berezovschi,

constată:

La data de 20 decembrie 2018 Aliona Țurcanu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Direcției asistență socială și protecție a familiei a Consiliului

raional Cimișlia, intervenient accesoriu Dumitru Deaciuc cu privire la contestarea în

parte a actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la data de 19 august 2015, în

urma unei relații de concubinaj cu Dumitru Deaciuc, a născut un copil, XXXX.

A menționat că, de doi ani nu mai locuiește împreună cu Dumitru Deaciuc.

A susținut că, prin decizia Direcției asistență socială și protecție a familiei a

Consiliului raional Cimișlia nr. 895 din 01 octombrie 2018 cu privire la stabilirea

modului de participare a lui Dumitru Deaciuc la educația copilului XXXX, născută

la data de xxxx, i-a fost permis lui Dumitru Deaciuc să ia copilul în fiecare a doua și

a patra sîmbătă din lună, de la ora 10, cu dreptul de a înnopta la el, dacă nu încalcă

regimul stabilit și cu condiția ca copilul să fie întors obligatoriu la locul de trai până

la ora 17 a doua zi, a fost obligat tatăl să asiste la adunările părintești, alte acțiuni

1

petrecute în instituțiile publice cu prezența părinților, asigurarea odihnei copilului în

vacanțele de vară-iarnă și au fost preîntâmpinați părinții de răspunderea (penală) pe

care o vor purta în caz că copilul va fi influențat să se împotrivească unuia dintre

părinți și în cazul neîndeplinirii prezentei decizii.

A afirmat că, considerând decizia pârâtei nr. 895 din 01 octombrie 2018

ilegală, la data de 26 octombrie 2018 a înaintat în adresa pârâtei o cerere prealabilă,

prin care a solicitat înlocuirea textului din pct. 1 al deciziei enunțate – „cu dreptul de

înnoptat la el, dacă nu încalcă regimul stabilit și cu condiția ca copilul să fie întors

obligatoriu la locul de trai până la ora 17 a doua zi” cu textul „până la ora 13 doar în

prezența mamei” și anularea pct. 3 din această decizie.

A relevat că, prin răspunsul pârâtei nr. 1047 din 22 noiembrie 2018 i-a fost

comunicat că, pct. 1 al decizia enunțate se menține intact, iar din pct. 3 se exclude

cuvântul „penală”.

A considerat că, decizia enunțată urmează a fi anulată în partea ce ține de

obligarea sa de a-i încredința lui Dumitru Deaciuc copilul pe noapte.

A invocat că, Dumitru Deaciuc nu participă absolut la întreținerea materială a

copilului, fapt care a determinat-o să înainteze cerere de chemare în judecată cu

privire la încasarea forțată a pensiei de întreținere a copilului minor.

A mai invocat că, necătând la acest fapt, nu l-a împiedicat pe Dumitru Deaciuc

să comunice cu fiica nici până la emiterea deciziei enunțate și nici după emiterea

acesteia, însă acesta nu și-a valorificat dreptul de a comunica cu fiica sa, nevizitând-

o nici acasă și nici la grădiniță.

A declarat că, la adoptarea deciziei menționate, pârâta nu a luat în considerare

că, fiica sa are doar trei ani, tatăl său nu a făcut parte din viața sa de practic 2 ani, nu

are abilitățile necesare pentru a avea grijă de o fetiță de vîrsta respectivă.

A accentuat că, copilul este de o vîrstă fragedă, iar despărțirea sa de mamă,

chiar și pentru o perioadă mică de timp, ar putea avea un impact negativ asupra

dezvoltării sale.

A solicitat de a considera ilegal refuzul pârâtei nr. 1047 din 22 noiembrie 2018

privind admiterea integrală a cererii sa prealabile din 26 octombrie 2018, de a înlocui

textul din pct. 1 al deciziei pârâtei nr. 895 din 01 octombrie 2018 – „cu dreptul de

înnoptat la el, dacă nu încalcă regimul stabilit și cu condiția ca copilul să fie întors

obligatoriu la locul de trai până la ora 17 a doua zi” cu textul „până la ora 13 doar în

prezența mamei” și de a încasa de la pârâtă cheltuielile de judecată.

Prin hotărârea din 29 ianuarie 2019 a Judecătoriei Cimișlia, sediul central a

fost respinsă acțiunea depusă de către Aliona Țurcanu ca neîntemeiată.

Prin decizia din 10 iunie 2019 a Curții de Apel Comrat a fost respins apelul

declarat de către Aliona Țurcanu, reprezentată de către avocatul Vladislav

Berezovschi.

Instanța de apel a constatat că, prima instanță corect a considerat că,

comunicarea fiicei, care deja a împlinit 03 ani și 08 luni, cu tăticul pe o perioada mai

îndelungată va fi una absolut benefică și va contribui esențial la dezvoltarea

multiaspectuală a copilului, luând în considerare și faptul că, tata copilului, Dumitru

Deaciuc este o persoana pozitivă, fără careva vicii, are permanent loc de muncă, se

2

caracterizează exclusiv pozitiv, are condiții de trai decent, locuind într-o casă de

locuit nou construită în care sunt toate condițiile pentru ca copilul minor să se simte

confortabil și în siguranță.

Totodată, instanța de apel a menționat că, Aliona Țurcanu, interzicând tatălui

biologic al copilului să aibă întrevederi mai îndelungate și să ia fiica la domiciliu

său, încalcă direct prevederile art. 58 alin. (1) și (2) și 64 alin. (1) din Codul familiei

și ale art. 18 alin. (1) și (2) din Legea privind drepturile copilului, drepturile

părintelui și acționează contrar intereselor copilului minor, deoarece lipsa

comunicării între fiică și tată determină ruperea legăturilor psihoemoționale între

copilul minor și tata, care locuiește separat, ceea ce nu poate fi acceptat.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că, decizia Direcției asistență socială și

protecție a familiei a Consiliului raional Cimișlia nr. 895 din 01 octombrie 2018 cu

privire la stabilirea modului de participare a lui Dumitru Deaciuc la educația

copilului XXXX, născută la data de xxxx, este întemeiată și legală, temeiuri legale

pentru modificarea acesteia nu au fost constatate, motiv din care prima instanță just

a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Instanța de apel a mai menționat că, avocatul apelantei, Vladislav

Berezovschi, înaintând cererea de apel, nu a prezentat în instanța de apel probe, pe

care nu au avut posibilitatea să le prezinte primei instanțe și care ar fi de natură să

răstoarne concluziile expuse în hotărârea contestată, iar esența alegațiilor din apel

sunt similare celor expuse în fața primei instanțe, care au fost dezbătute și corect

respinse de către prima instanță.

La data de 07 august 2019 Aliona Țurcanu, reprezentată de către Vladislav

Berezovschi, a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii cu

privire la admiterea acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel este ilegală, fiind

emisă în contradicție cu circumstanțele cauzei.

A menționat că, instanța de apel, la examinarea cauzei, nu a aplicat prevederile

principiului 6 din Declarația drepturilor copilului proclamată în a XIV-a sesiune a

ONU, care reglementează că, ambii părinți, în egală măsură, sau persoanele

subrogatorii legale poartă răspunderea principală pentru dezvoltarea fizică,

intelectuală, spirituală și socială a copilului, ținând cont în primul rînd de interesele

acestuia.

A susținut că, instanța de apel nu a aplicat nici prevederile art. 18 alin. (1) din

Legea privind drepturile copilului.

A afirmat că, instanța de apel a omis să analizeze concluzia psihologului

logoped, Diana Siminiuc, conform căreia copilul este ușor rezervat, necesită timp

pentru adaptare, suferă de dislafie și se recomandă evitarea situațiilor de conflict în

prezența copilului.

A considerat că, cererea depusă de Dumitru Deaciuc la Direcția asistență

socială și protecție a familiei a Consiliului raional Cimișlia nu constituie o

manifestare sinceră de voință de a comunica cu copilul, ci constituie o metodă de a

3

se răzbuna pe recurentă, care l-a acționat în instanța de judecată, solicitând încasarea

pensiei de întreținere a copilului minor.

Prin referința depusă la data de 09 septembrie 2019 Direcția asistența socială

și protecția familiei a Consiliului raional Cimișlia a solicitat respingerea recursului

și menținerea hotărârilor judecătorești.

Examinând admisibilitatea cererii de recurs, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de

acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până

la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în

conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform

reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite

neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la data de 16 iulie 2019 și a fost

notificată recurentei la data de 09 iulie 2019, respectiv, recursul depus de către

Aliona Țurcanu, reprezentată de către avocatul Vladislav Berezovschi, la data de 07

august 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei de contencios

administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

4

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul depus de către Aliona Țurcanu,

reprezentată de către avocatul Vladislav Berezovschi, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității

5

constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să

fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,

la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995 ), pe când în recursul depus

de către Aliona Țurcanu, reprezentată de către avocatul Vladislav Berezovschi,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara recursul depus de către Aliona Țurcanu, reprezentată de către avocatul

Vladislav Berezovschi, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ

și art. 270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Aliona Țurcanu, reprezentată de către avocatul

Vladislav Berezovschi, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

6