3ra-1178/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1178/19 Prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul central (jud. V. Potlog) Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. D. Fujenco, L. Caraianu, Șt. Starciuc) ÎNCHEIERE 11 decembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de către Aliona Țurcanu, reprezentată de către avocatul Vladislav Berezovschi, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Aliona Țurcanu împotriva Direcției asistență socială și protecție a familiei a Consiliului raional Cimișlia, intervenient accesoriu Dumitru Deaciuc cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 10 iunie 2019 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost respins apelul declarat de către Aliona Țurcanu, reprezentată de către avocatul Vladislav Berezovschi, constată: La data de 20 decembrie 2018 Aliona Țurcanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcției asistență socială și protecție a familiei a Consiliului raional Cimișlia, intervenient accesoriu Dumitru Deaciuc cu privire la contestarea în parte a actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la data de 19 august 2015, în urma unei relații de concubinaj cu Dumitru Deaciuc, a născut un copil, XXXX. A menționat că, de doi ani nu mai locuiește împreună cu Dumitru Deaciuc.

A susținut că, prin decizia Direcției asistență socială și protecție a familiei a Consiliului raional Cimișlia nr. 895 din 01 octombrie 2018 cu privire la stabilirea modului de participare a lui Dumitru Deaciuc la educația copilului XXXX, născută la data de xxxx, i-a fost permis lui Dumitru Deaciuc să ia copilul în fiecare a doua și a patra sîmbătă din lună, de la ora 10, cu dreptul de a înnopta la el, dacă nu încalcă regimul stabilit și cu condiția ca copilul să fie întors obligatoriu la locul de trai până la ora 17 a doua zi, a fost obligat tatăl să asiste la adunările părintești, alte acțiuni 1 petrecute în instituțiile publice cu prezența părinților, asigurarea odihnei copilului în vacanțele de vară-iarnă și au fost preîntâmpinați părinții de răspunderea (penală) pe care o vor purta în caz că copilul va fi influențat să se împotrivească unuia dintre părinți și în cazul neîndeplinirii prezentei decizii.

A afirmat că, considerând decizia pârâtei nr. 895 din 01 octombrie 2018 ilegală, la data de 26 octombrie 2018 a înaintat în adresa pârâtei o cerere prealabilă, prin care a solicitat înlocuirea textului din pct. 1 al deciziei enunțate – „cu dreptul de înnoptat la el, dacă nu încalcă regimul stabilit și cu condiția ca copilul să fie întors obligatoriu la locul de trai până la ora 17 a doua zi” cu textul „până la ora 13 doar în prezența mamei” și anularea pct. 3 din această decizie. A relevat că, prin răspunsul pârâtei nr. 1047 din 22 noiembrie 2018 i-a fost comunicat că, pct. 1 al decizia enunțate se menține intact, iar din pct. 3 se exclude cuvântul „penală”. A considerat că, decizia enunțată urmează a fi anulată în partea ce ține de obligarea sa de a-i încredința lui Dumitru Deaciuc copilul pe noapte.

A invocat că, Dumitru Deaciuc nu participă absolut la întreținerea materială a copilului, fapt care a determinat-o să înainteze cerere de chemare în judecată cu privire la încasarea forțată a pensiei de întreținere a copilului minor. A mai invocat că, necătând la acest fapt, nu l-a împiedicat pe Dumitru Deaciuc să comunice cu fiica nici până la emiterea deciziei enunțate și nici după emiterea acesteia, însă acesta nu și-a valorificat dreptul de a comunica cu fiica sa, nevizitând- o nici acasă și nici la grădiniță. A declarat că, la adoptarea deciziei menționate, pârâta nu a luat în considerare că, fiica sa are doar trei ani, tatăl său nu a făcut parte din viața sa de practic 2 ani, nu are abilitățile necesare pentru a avea grijă de o fetiță de vîrsta respectivă.

A accentuat că, copilul este de o vîrstă fragedă, iar despărțirea sa de mamă, chiar și pentru o perioadă mică de timp, ar putea avea un impact negativ asupra dezvoltării sale. A solicitat de a considera ilegal refuzul pârâtei nr. 1047 din 22 noiembrie 2018 privind admiterea integrală a cererii sa prealabile din 26 octombrie 2018, de a înlocui textul din pct. 1 al deciziei pârâtei nr. 895 din 01 octombrie 2018 – „cu dreptul de înnoptat la el, dacă nu încalcă regimul stabilit și cu condiția ca copilul să fie întors obligatoriu la locul de trai până la ora 17 a doua zi” cu textul „până la ora 13 doar în prezența mamei” și de a încasa de la pârâtă cheltuielile de judecată. Prin hotărârea din 29 ianuarie 2019 a Judecătoriei Cimișlia, sediul central a fost respinsă acțiunea depusă de către Aliona Țurcanu ca neîntemeiată.

Prin decizia din 10 iunie 2019 a Curții de Apel Comrat a fost respins apelul declarat de către Aliona Țurcanu, reprezentată de către avocatul Vladislav Berezovschi. Instanța de apel a constatat că, prima instanță corect a considerat că, comunicarea fiicei, care deja a împlinit 03 ani și 08 luni, cu tăticul pe o perioada mai îndelungată va fi una absolut benefică și va contribui esențial la dezvoltarea multiaspectuală a copilului, luând în considerare și faptul că, tata copilului, Dumitru Deaciuc este o persoana pozitivă, fără careva vicii, are permanent loc de muncă, se 2 caracterizează exclusiv pozitiv, are condiții de trai decent, locuind într-o casă de locuit nou construită în care sunt toate condițiile pentru ca copilul minor să se simte confortabil și în siguranță.

Totodată, instanța de apel a menționat că, Aliona Țurcanu, interzicând tatălui biologic al copilului să aibă întrevederi mai îndelungate și să ia fiica la domiciliu său, încalcă direct prevederile art. 58 alin. (1) și (2) și 64 alin. (1) din Codul familiei și ale art. 18 alin. (1) și (2) din Legea privind drepturile copilului, drepturile părintelui și acționează contrar intereselor copilului minor, deoarece lipsa comunicării între fiică și tată determină ruperea legăturilor psihoemoționale între copilul minor și tata, care locuiește separat, ceea ce nu poate fi acceptat.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că, decizia Direcției asistență socială și protecție a familiei a Consiliului raional Cimișlia nr. 895 din 01 octombrie 2018 cu privire la stabilirea modului de participare a lui Dumitru Deaciuc la educația copilului XXXX, născută la data de xxxx, este întemeiată și legală, temeiuri legale pentru modificarea acesteia nu au fost constatate, motiv din care prima instanță just a respins acțiunea ca neîntemeiată. Instanța de apel a mai menționat că, avocatul apelantei, Vladislav Berezovschi, înaintând cererea de apel, nu a prezentat în instanța de apel probe, pe care nu au avut posibilitatea să le prezinte primei instanțe și care ar fi de natură să răstoarne concluziile expuse în hotărârea contestată, iar esența alegațiilor din apel sunt similare celor expuse în fața primei instanțe, care au fost dezbătute și corect respinse de către prima instanță.

La data de 07 august 2019 Aliona Țurcanu, reprezentată de către Vladislav Berezovschi, a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii cu privire la admiterea acțiunii. În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel este ilegală, fiind emisă în contradicție cu circumstanțele cauzei. A menționat că, instanța de apel, la examinarea cauzei, nu a aplicat prevederile principiului 6 din Declarația drepturilor copilului proclamată în a XIV-a sesiune a ONU, care reglementează că, ambii părinți, în egală măsură, sau persoanele subrogatorii legale poartă răspunderea principală pentru dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală și socială a copilului, ținând cont în primul rînd de interesele acestuia.

A susținut că, instanța de apel nu a aplicat nici prevederile art. 18 alin. (1) din Legea privind drepturile copilului. A afirmat că, instanța de apel a omis să analizeze concluzia psihologului logoped, Diana Siminiuc, conform căreia copilul este ușor rezervat, necesită timp pentru adaptare, suferă de dislafie și se recomandă evitarea situațiilor de conflict în prezența copilului. A considerat că, cererea depusă de Dumitru Deaciuc la Direcția asistență socială și protecție a familiei a Consiliului raional Cimișlia nu constituie o manifestare sinceră de voință de a comunica cu copilul, ci constituie o metodă de a 3 se răzbuna pe recurentă, care l-a acționat în instanța de judecată, solicitând încasarea pensiei de întreținere a copilului minor.

Prin referința depusă la data de 09 septembrie 2019 Direcția asistența socială și protecția familiei a Consiliului raional Cimișlia a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârilor judecătorești. Examinând admisibilitatea cererii de recurs, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Decizia instanței de apel a fost adoptată la data de 16 iulie 2019 și a fost notificată recurentei la data de 09 iulie 2019, respectiv, recursul depus de către Aliona Țurcanu, reprezentată de către avocatul Vladislav Berezovschi, la data de 07 august 2019, este în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei de contencios administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. 4 Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4). Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul depus de către Aliona Țurcanu, reprezentată de către avocatul Vladislav Berezovschi, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității 5 constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995 ), pe când în recursul depus de către Aliona Țurcanu, reprezentată de către avocatul Vladislav Berezovschi, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de către Aliona Țurcanu, reprezentată de către avocatul Vladislav Berezovschi, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art. 270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de către Aliona Țurcanu, reprezentată de către avocatul Vladislav Berezovschi, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu 6