2ra-570/18 — decăderea din drepturile părintești

2ra-570/18 — decăderea din drepturile părintești (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr.2ra-570/18

Prima instanță – (Judecătoria Cimișlia) Z. Aramă

Instanța de apel – (Curtea de Apel Comrat) S.Starciuc, L.Caraianu, M. Galupa

D E C I Z I E

28 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție,

în următoarea componență:

Președinte – Iulia Sîrcu,

judecători – Galina Stratulat, Dumitru Visternicean, Nicolae Craiu, Dumitru

Mardari,

examinând recursul declarat de către avocatul Plop Aliona în interesele lui Botnari

Gheorghe, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de Ciobanu

Svetlana împotriva lui Botnari Gheorghe, interveneint accesoriu Direcția Asistență

Socială și Protecției a Familiei Cimișlia privind decăderea din drepturile părintești,

împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 23 noiembrie 2017, prin care s-a

admis apelul declarat de Ciobanu Svetlana, s-a casat hotărârea Judecătoriei Cimișlia din

21 iunie 2017 și s-a pronunțat o hotărâre nouă de admitere a cererii de chemare în

judecată înaintată de Ciobanu Svetlana,

c o n s t a t ă:

La 13 octombrie 2016, Ciobanu Svetlana s-a adresat în instanța de judecată, cu

cerere de chemare în judecată împotriva lui Botnari Gheorghe solicitând decăderea din

drepturile părintești a lui Botnari Gheorghe în privința copiilor XXX, născut la YYY și

ZZZ, născut la YYY și încasarea cheltuielielor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că a concubinat cu Botnari

Gheorghe, începând cu anul 2001 și până în anul 2014. În timpul concubinajul s-au

născut copii XXX și ZZZ.

Reclamanta indică că după separare, s-a adresat în instanță cu cerere de chemare în

judecată privind încasarea pensiei alimentare, deoarece benevol tatăl nu contribuia la

întreținerea copiilor.

Prin hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 19 decembrie 2014, s-a încasat de la

Botnari Gheorghe în beneficiul Svetlanei Ciobanu, pensiei de întreținere a copiilor minori

în mărime fixă de 879 lei, pentru fiul XXX, iar pentru fiul YYY în mărime fixă de 679,50

lei până la majort.

Ciobanu Svetlana relevă că pârâtul nu se ocupă de educația și întreținerea fiilor și

nici nu se interesează de soarta lor și astfel consideră că există temei de decădere din

drepturile părinteți a lui Botnari Gheorghe.

1

În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea în baza prevederiloe art. 58,60, 67 lit.

a) din Codul Familiei.

Prin hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 21 iunie 2017, cererea de chemare în

judecată înaintată de Ciobanu Svetlana împotriva lui Botnari Gheorghe privind decăderea

din drepturile părintești, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 22 iunie 2017, Ciobanu Svetlana a

declarat apel solicitând, casarea hotărârii menționate și emiterea unei decizii de admitere

a cererii de chemare în judecată.

Prin decizia Curții de Apel Comrat din 23 noiembrie 2017, s-a admis apelul

declarat de Ciobanu Svetlana, s-a casat hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 21 iunie 2017

și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care:

Cererea de chemare înaintată de Ciobanu Svetlana împotriva lui Botnari Gheorghe

privind decăderea din drepturile părintești a fost admisă.

S-a decăzut din drepturi părintești, Botnari Gheorghe, față de copii XXX, născut la

ZZZ și YYY, născut la ZZZ.

S-a încasat de la Botnari Gheorghe în beneficiul Svetlanei Ciobanu taxa de stat în

mărime de 175 lei.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de apel a constatat că Botnari Gheorghe

se eschivează de la îndeplinirea obligațiunilor părintești, a lăsat copii doar în grija mamei,

fiindu-i indiferentă soarta acestora.

Instanța a tras această concluzie dintr-un certificat medical ce confirmă că pe

parcursul ultimilor doi ani, cu copii la medic s-a prezentat doar mama și din declarațiile

copilului minor XXX, care a declarat că tatăl său că nu are grijă de el, nu-i cunoaște

problemele, nu se bucură de succesele sale. Nu cunoaște că își face studiile într-o țară

străină și are nevoie de ajutor material. Din anul 2014 nu s-au văzut și nici nu s-au

contactat.

Potrivit încheierii executorului judecătoresc din 21 noiembrie 2017, Botnari

Gheorghe are restanță la achitarea pensiei alimentare în sumă de 33 429,50 lei.

De asemenea, instanța a mai reținut că anterior Botnari Gheorghe a fost condamnat

penal, pentru violență în familie, iar prin sentința de condamnare s-a stabilit că ultimul

avea un comportamnet agresiv față de concubina sa și față de copii.

La 30 ianaurie 2018, Botnari Gheorghe, reprezentat de avocatul Plop Aliona a

declarat recurs solicitând, casarea deciziei Curții de Apel Comrat din 23 noiembrie 2017

și menținerea hotărârii Judecătoriei Cimișlia din 21 iunie 2017.

În motivarea cererii de recurs a invocat că instanța de apel nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea, ceea ce a dus la soluționarea

greșită a pricinii și la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Recurentul a relevatat că prin încheierea executorului judecătoresc din 01

septembrie 2016, a fost dispusă încasarea restanței pensiei de întreținere a copiilor pentru

perioada 24 aprilie 2015-01 septembrie 2016 în mărime de 25512 lei.

Suma restantă s-a acumulat din cauza îmbolnăvirii lui Botnari Gheorghe. Indică că

din anul 2015 a fost diagnosticat cu hernie de disc, dereglări brutale de statică și mers și

prin urmare i s-a recomandat evitarea lucrului fizic greu și mișcări bruste.

2

Menționează că din cauza stării de sănătate, nu a avut posibilitatae de a munci și de

a-și executa obligațiunile materiale în perioada anilor 2015-2016, adică de achitare a

pensiei alimentare. La 28 octombrie 2016, a fost angajat în câmpul muncii și a achitat

Svetlanei Ciobanu restanța la pensia de întreținre: la 28 octombrie 2016 suma de 6000 de

lei, la 24 noiembrie 2016 suma de 1700 de lei, la 31 martie 2017 suma de 500 de lei, la

07 iunie 2017 suma de 1800 de lei, la 18 iulie 2017 suam de 2000 de lei, la 25 septembrie

2017 suma de 4000 de lei, la 25 decembrie 2017 suma de 4000 de lei.

Mai relevă că Ciobanu Svetlana îi interzice întrvederile cu copii și din această

cauză Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Cimișlia a emis o decizie prin

care a stabilit modul de participare a tatălui la comunicarea cu fiul său, potrivit căreia i se

permite întrevederea cu copiii în fiecare zi de joi sau vineri între orele 1500 și 1700.

Copiii sunt atașați de tatăl lor, își doresc să petreacă timpul cu el și să mențină

legătura și nu ar fi în interesul copiilor ca tatăl lor să fie decăzut din drepturile părintești.

Recurentul menționează că pentru comportamentul său, a fost pedepsit în modul

corespunzător, prin aplicarea sancțiunii penale și contravenționale, iar ca rezultat instanța

i-a acordat un termen de probă pentru corijare, iar această circumstanță nu poate duce la

decăderea din drepturile părintești și nu demonstrează faptul că acesta are o influență

negativă asupra copiilor.

Consideră că este în interesul major și suprem al copiilor, care în prezent au vârste

ce dispun de o capacitate intelectuală și de percepție dezvoltată pentru a înțelege

caracterul relației lor cu tatăl biologic. Astfel, decăderea tatălui din drepturile părintești

poate avea un impact psihologic negativ asupra copiilor, situație inadmisibilă în condițiile

în care instanța a constatat lipsa vreunui pericol pentru copil din partea pârâtului în

exercitarea în continuare de către acesta a drepturilor părintești.

Astfel, instanța de apel a aplicat eronat prevederile art.67 lit. a) din Codul Familiei,

reclamanta nu a probat în nici un fel că tatăl copiilor nu participă în alt mod la

întreținerea și educația copiilor.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării

referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 21 martie 2017, recursul declarat de

avocatul Plop Aliona în interesele lui Botnari Gheorghe a fost considerat admisibil.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs constată că,

dispozitivul deciziei a fost emis de Curtea de Apel Comrat la 23 noiembrie 2017. Potrivit

scrisorii de cominicare, copia deciziei motivate a Curții de Apel Comrat a fost expediată

părților la 27 decembrie 2017 (f.d. 199). La materialele dosarului nu este dovada

recepționării acesteia de căre recurent.

Totodată, recurentul a menționat că a recepționat copia deciziei motivate, la 27

decembrie 2017.

Cererea de recurs a fost declarată la 30 ianuarie 2018.

Conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

3

Respectiv, recursul este depus în conformitate cu prevederile art.434 din Codul de

procedură civilă.

Potrivit art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra oportunității invitării

participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se pronunța cu privire la

problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de

apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Verificând argumentele invocate în recurs, pe baza materialelor din dosar, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul întemeiat și urmează a fi admis din următoarele considerente.

Articolul 16 din Legea nr. 338 din 15 decembrie 1994 privind drepturile copilului

statuează că fiecare copil are dreptul să locuiască în familie, să-și cunoască părinții, să

beneficieze de grija lor, să coabiteze cu aceștia, cu excepția cazurilor în care despărțirea

de un părinte sau de ambii părinți este necesară în interesul copilului.

În același context art. 51, 52 Codul familiei statuează dreptul copilului la abitație în

familie și de a comunica cu părinții și alte rude. Familia este o instituție protejată de art. 8

din Convenția europeană pentru protecția drepturilor omului.

Din analiza înscrisurilor din dosar Colegiul reține că din anul 2001 și până în anul

2014, Botnari Gheorghe și Ciobanu Svetlana au fost în relații de concubinaj și în acest

timp s-au născut copii XXX și YYY.

Potrivit certificatelor de naștere a copiilor, Botnari Gheorghe este tatăl bilogic al

acestora.

Prin hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 25 februarie 2015, s-a determinat

domiciliul copiilor minori XXX și YYY, cu mama Ciobanu Svetlana. Iar conform

hotărârii Judecătoriei Cimișlia din 19 decembrie 2014, Botnari Gheorghe urmează să

achite Svetlanei Ciobanu, pensiei de întreținere a copiilor minori în mărime fixă de 879

lei, pentru fiul XXX, iar pentru fiul YYY în mărime fixă de 679,50 lei până la majoratul

copiilor.

În speță, ca temei de decădere din drepturile părintești, reclamanta invocă că

Botnari Gheorghe, are restanță la plata pensiei de întreținere a copiilor.

În conformitate cu art. 67 lit. a) din Codul Familiei părinții pot fi decăzuți din

drepturile părintești dacă se eschivează de la exercitarea obligațiilor părintești, inclusiv de

la plata pensiei de întreținere.

Colegiul menționează că pentru decăderea din drepturile părintești pe motivul

eschivării de la plata pensiei de întreținere este necesară existența unor probe pertinente

care ar demonstra cu certitudine că părintele se eschivează cu rea-credință, inclusiv cu

viclenie, de la plata pensiei de întreținere.

La caz, potrivit încheierii executorului judecătoresc Zmeu Nicolae din 21

noiembrie 2017, se constată că Botnari Gheorghe are restanță la plata pensiei de

întreținere pentru perioada 24 aprilie 2015-21 noiembrie 2017, în mărime de 33 429,50

de lei.

4

Din probatoriul administrat la materialele dosarului se denotă că la 25 iunie 2015,

Botnari Gheorghe a fost diagnosticat cu hernie la disc, dureri radiculare violente,

persistente pe dreapta, dereglări brutale de statică și mers, iar la 26 iunie 2015 a fost

operat.

Din fișa medicală a bolnavului de staționar nr.3039 se conchide că la externare

medicul i-a recomandat lui Botnari Gheorghe evitarea lucrului fizic greu, mișcări bruste.

Astfel, nu se constată eschivarea cu rea-credință a lui Botnari Gheorghe de la

îndeplinirea obligațiunilor părintești. Or, în perioada menționată Botnari Gheorghe nu a

avut posibilitatea de a-și îndeplini obligațiunile materiale fiind constrâns de starea de

sănătate, ceea ce i-a restrâns capacitatea de a munci. Însă începând cu 28 octombrie 2016,

s-a angajat în câmpul muncii și treptat a început să achite restanța pensiei alimentare.

Respectiv, instanța de recurs consideră neîntemeiată, pretenția Svetlanei Ciobanu

de decădere din drepturi părintești a lui Botnari Gheorghe.

Or, decăderea din drepturile părintești este cea mai gravă sancțiune din dreptul

familiei ce se poate aplica unui părinte pentru greșeli de o gravitate deosebită în

exercitarea drepturilor sau îndeplinirea îndatoririlor părintești cu privire la persoana

copilului minor.

Art.58 alin.(1) din Codul Familiei statuează că părinții au drepturi și obligații egale

față de copii, indiferent de faptul dacă copiii sunt născuți în căsătorie sau în afara ei, dacă

locuiesc împreună cu părinții sau separat.

Conform art.9 din Convenția cu privire la drepturile copilului statele părți vor

veghea ca nici un copil să nu fie separat de părinții săi împotriva voinței acestora,

exceptând situația în care autoritățile competente decid, sub rezerva revizuirii judiciare și

cu respectarea legilor și a procedurilor aplicabile, că această separare este în interesul

suprem al copilului. O astfel de decizie poate deveni necesară în cazuri particulare cum

ar fi, de exemplu, în cazul copiilor maltratați sau neglijați de părinți sau în cazul în care

părinții trăiesc separat și se impune luarea unei hotărâri cu privire la locul de reședință a

copilului.

Statele părți vor respecta dreptul copilului care a fost separat de ambii părinți sau

de unul dintre ei de a întreține relații personale și contacte directe cu cei doi părinții ai

săi, în mod regulat, exceptând cazul în care acest lucru contravine interesului suprem al

copilului.

Art. 18 din Convenția pentru protecția copilului, prevede că statele părți vor

depune eforturi pentru asigurarea recunoașterii principiului potrivit căruia ambii părinți

au responsabilități comune pentru creșterea și dezvoltarea copilului. Părinții sau, după

caz, reprezentanții săi legali sunt principalii responsabili de creșterea și dezvoltarea

copilului. Aceștia trebuie să acționeze, în primul rând, în interesul suprem al copilului.

Colegiul stipulează că părinții, adică mama și tatăl formează împreună cu copiii lor

un grup natural biparental, coparental și primordial. Acest grup părintesc, este esențial în

primul rând ca loc de dezvoltare a copilului minor, chiar dacă, legăturile dintre părinți și

copii se întâmplă să fie rupte parțial.

În acțiune, reclamanta indică și faptul că Botnari Gheorghe are un comportament

violent asupra copiilor, fapt pentru care a fost pedepsit penal. Însă instanța de recurs

5

constată că la caz, nu a fost efectuată o evaluarea psihologică a raporturilor existente între

tată și copii, unde copii ar confirma careva acțiuni de violență din partea tatălui.

Mai mult ca atât, ca temei de drept a pretențiilor din acțiune reclamanta invocă

doar prevederile art. 67 lit.a) din Codul familiei, adică eschivarea de la exercitarea

obligațiilor părintești și nicidecum alte motive de abuz a drepturilor părintești sau de

violență asupra copiilor.

Curtea Constituțională în hotărârea din 06 iunie 2017, privind excepția de

neconstituționalitate a sintagmei „de narcomanie” din art.67 lit. f) din Codul familiei a

subliniat că măsura decăderii din drepturile părintești nu se aplică în mod arbitrar,

fiind necesar asigurarea unui just echilibru între dreptul la viața de familie și interesul

superior al copilului.

Așadar, interesul major al copilului este acela de a fi în permanență lângă părinți.

Potrivit Avizului-Concluzie cu privire la decăderea din drepturile părintești a lui

Botnari Gheorghe față de copiii XXX și YYY nr.163 din 14 februarie 2017, se constată

că Botnari Gheorghe nu a încetat să mențină relațiile cu fiul său, XXX, îl ia în vizită la el,

copilul ține mult la tatăl său, petrece timpul cu el. La cererea Direcției Asistență Socială

și Protecție a familiei Cimișlia a fost emisă o decizie prin care s-a stabilit modul de

participare a tatălui la comunicarea cu fiul său, potrivit căreia i se permite întrevederea cu

copii în fiecare zi de joi sau vineri între orele 1500 și 1700, în prezența psihologului.

În concluzie, Direcția Asistență Socială și Protecție a familiei Cimișlia a menționat

că nu este necesar de al decădea din drepturile părintești pe Botnari Gheorghe față de

copiii XXX și YYY.

Prin urmare, între tată și copil există o legătură constitutivă a unei vieți familiale.

În speță, instanța apreciază că nu există niciun motiv întemeiat pentru al decădea

din drepturile părintești pe Botnari Gheorghe. Pârâtul este un părinte bun, care își dorește

să se ocupe de copii, a păstrat legătura cu ei după separarea de aceștia, își manifestă

interes pentru creșterea și educarea lor.

Deși ar exista carențe în conduita sa de părinte, instanța apreciind că se impune o

consecvență din partea sa cu privire menținerea legăturilor și acordarea sprijinului atât

material, cât și moral, printr-o implicare continuă în viața minorilor, concluzionează că

nu s-a făcut dovada unor împrejurări care să justifice că autoritatea părintească ar urma să

fie exercitată doar de către mamă.

Prin urmare, interesul copilului impune că numai anumite circumstante cu totul

exceptionale să poată duce la o ruptură a legăturii de familie dintre tatăl și copil.

În cauza Karrer c. României din 21 februarie 2012, Curtea a statuat că problemele

privind reuniunea dintre părinți si copii trebuie tratate cu promptitudine, deoarece,

trecerea timpului poate avea consecințe iremediabile asupra relației lor.

Prin drepturile părintești, de care părinții pot fi decăzuți, se subînțeleg drepturile pe

care părinții le au asupra copilului până la atingerea majoratului acestuia sau obținerii

capacității depline de exercițiu, și sunt legate de educația, de dezvoltarea fizică,

intelectuală și spirituală a copiilor.

Părinții având prioritate la educația lor față de oricare alte persoane.

Totodată, art.61 Codul familiei, stipulează că părinții sunt acei care apără

drepturile și interesele legitime ale copiilor, iar în calitate de reprezentanți legali ai

6

copiilor lor, acționează în numele lor în relațiile cu toate persoanele fizice și juridice,

inclusiv în autoritățile administrației publice și instanțele judecătorești, fără a avea nevoie

de împuterniciri speciale.

Potrivit certificatului eliberat de medicul de familie, anterior ambii părinți se

prezentau la medic cu copii, iar în ultimii doi ani doar mama.

Faptul că în ultimii doi ani la medic cu copilul s-a prezentat doar mama, este din

cauza lipsei comunicării, separării și neînțelegerilor apărute între părinți, iar în astfel de

circumstanțe nu poate să fie constatată eschivarea de la exercitarea drepturilor părintești.

La fel și caracteristicele copiilor care arată că doar mama își manifestă interesul și

grija față de copii nu dovedesc faptul eschivării sau existența unui comportament

neglijent a tatălui, or, părinții locuiesc separat, iar printr-o hotărâre judecătorească s-a

stabilit domiciliul copiilor minori cu mama. Prin urmare, într-o asemenea situația e și

firesc ca părintele cu care locuiesc copii să fie antrenat mai activ în viața socială a

copiilor.

Încredințarea minorilor către unul dintre părinți, nu trebuie să echivaleze cu

decăderea celuilalt părinte din drepturile părintești, în cazul apariției unor circumstanțe în

exercitarea egală a obligațiunilor părintești, ci trebuie să existe un just echilibru în

exercitarea puterii părintești asupra copiilor, deoarece este în interesul copiilor ca aceștia

să poată în mod real și efectiv să aibă legături personale cu celălalt părinte.

Interesul superior al copiilor se determină prin examinarea tuturor criticilor de

apreciere cum sunt vârsta copilului, conduita fiecărui părinte, situația materială,

posibilitățile concrete de a se ocupa efectiv de copil, garanțiile morale pe care le prezintă,

aspecte care au făcut obiectul de analiză și pentru instanța de fond.

Colegiul menționează că, autoritatea părintească asupra minorului nu este doar un

drept al părintelui ci și un drept al copilului de care copilul poate fi lipsit doar în situații

speciale ce țin de interesul său superior.

Curtea Europeană în jurisprudența sa, a menționat că pentru un părinte și copilul

său a fi împreună reprezintă un element fundamental al vieții familiale, chiar dacă

relația între părinți a fost ruptă (Elsholz v. Germania, hotărâre din 13 iulie 2000, §43).

Măsurile ce implică decăderea din drepturile părintești ar trebui să fie aplicate numai în

circumstanțe excepționale și pot fi justificate doar dacă sunt motivate de o cerință

imperativă care se referă la interesele copilului (M.D. și alții v. Malta, hotărâre din 17

iulie 2012, §76).

Totodată, Curtea mai conchide că măsurile ce implică decăderea din drepturile

părintești ar trebui să fie aplicate numai în circumstanțe excepționale și pot fi justificate

doar dacă sunt motivate de o cerință imperativă ce se referă la interesele copilului. Pentru

identificarea interesului superior al copiilor într-un caz particular, trebuie să se țină cont

de două aspecte, în primul rând, este în interesul suprem al copilului ca legăturile sale cu

familia să fie păstrate, cu excepția cazurilor în care familia s-a dovedit a fi extrem de

nepotrivită și în al doilea rând este în interesul superior al copilului ca acesta să se

dezvolte într-un mediu sigur și liniștit.

Colegiul menționează că restanța la plata pensiei alimentare, formată în urma unor

circumstanțe ce nu au depins direct voința debitorului, nu demonstrează eschivarea lui

7

Botnari Gheorghe de la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești, iar în

speță prevederile art.67 lit. a) din Codul Familiei, nu sunt aplicabile.

Respectiv, instanța de fond corect a stabilit circumstanțele cauzei și legea

aplicabilă.

Instanța de apel, în analiza făcută nu a luat în calcul toate aceste elemente, dând

relevanță doar încheierii care atestă restanța la achitarea pensiei de întreținere și poziția

unilaterală a mamei de a împiedica tatăl de a ține legătura cu copii.

Luând în considerație cele constatate supra, Colegiul civil comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul

urmează a fi admis, casată decizia instanței de apel, cu menținerea hotărârii instanței de

fond.

În conformitate cu art. 445 alin.1 lit. f) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

A admite recursul declarat de avocatul Plop Aliona în interesele lui Botnari

Gheorghe.

A casa decizia Curții de Apel Comrat din 23 noiembrie 2017.

A menține hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 21 iunie 2017, adoptată în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de Ciobanu Svetlana împotriva lui

Botnari Gheorghe, interveneint accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecției a

Familiei Cimișlia privind decăderea din drepturile părintești.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Iulia Sîrcu

judecători

Galina Stratulat

Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

8