2ra-319/18 — cu privire la determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și a cheltuielilor suplimentare
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreţinere a copilului minor şi a cheltuielilor suplimentare
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-319/18 — cu privire la determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și a cheltuielilor suplimentare (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
prima instanță: N. Costaș dosarul nr. 2ra-319/18
instanța de apel: Iu. Grosu, A. Corceno, D. Stănilă
ÎNCHEIERE
7 martie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Luiza Gafton
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
Vasile Dolință
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Alionei Ciornîi împotriva
lui Vasile Dolință cu privire la determinarea domiciliului copilului minor,
încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și a cheltuielilor suplimentare
și la cererea de chemare în judecată a lui Vasile Dolință împotriva Alionei
Ciornîi cu privire la determinarea domiciliului copilului minor
împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 12 octombrie 2017
constată:
La 12 mai 2016, Aliona Ciornîi a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Vasile Dolință, intervenient accesoriu Direcția asistență socială și
protecția familiei Bălți cu privire la determinarea domiciliului copilului minor,
încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și a cheltuielilor suplimentare.
În motivarea acțiunii a invocat că din anul 1996 a conviețuit în concubinaj
cu Vasile Dolință, din care la data de XXXXX, s-a născut copilul comun XXXXX
XXXXX.
Relevă că deși fiul XXXXX XXXXX este născut în afara căsătoriei oficiale,
Vasile Dolință l-a recunoscut și a fost înscris drept tatăl biologic în certificatul de
naștere al copilului.
Susține că din cauza divergenților care au apărut în soluționarea problemelor
de familie și a certurilor, s-a creat o atmosferă insuportabilă de neînțelegeri.
Iar din luna ianuarie 2016, ea împreună cu copilul comun XXXXX XXXXX
locuiesc separat în apartamentul închiriat din str. XXXXX ap. XXXXX
mun. XXXXX.
1
Subliniază că toate încercările de a păstra relațiile de familie nu au avut
succes și consideră că familia nu mai poate fi menținută.
Relevă că toate grijile pentru copilul minor, atât financiare, cât și morale le
poartă anume ea, pentru care motive consideră că domiciliul copilului urmează a fi
determinat anume cu ea.
Susține că Vasile Dolință se eschivează de la exercitarea obligațiunilor
părintești și nu contribuie în măsura necesară la întreținerea copilului său minor,
obligație ce-i revine conform legii.
Afirmă că cea mai mare parte din cheltuielile necesare pentru întreținerea
fiului XXXXX XXXXX este pe seama ei, inclusiv partea destinată chiriei locuinței
și serviciilor comunale.
Indică că fiind în concubinaj cu Vasile Dolință timp de 20 ani, toți banii
câștigați în familie, inclusiv a ei, erau îndreptați spre îmbunătățirea stării bunurilor
imobile înregistrate doar pe numele lui Vasile Dolință.
Notează că locuiește cu copilul minor XXXXX XXXXX în chirie, pentru
care achită lunar 70 euro, la fel achită și serviciile comunale, din care considerente
consideră că o parte din aceste cheltuieli urmează a fi acoperite din contul lui
Vasile Dolință.
Menționează că a efectuat achitări la plata chiriei pentru perioada
11 ianuarie 2016 – 11 mai 2016, în sumă totală de 280 euro, precum și la plata
serviciilor comunale pentru aceeași perioadă în sumă totală de 3618,63 lei, din care
considerente consideră că 50 % din aceste achitări trebuie să fie compensate de
către Vasile Dolință, și anume suma de 140 euro și de 1809,31 lei.
Mai susține că Vasile Dolință urmează și pentru viitor să participe la
cheltuielile menționate cu un aport de 50 %, adică 35 euro lunar pentru plata chiriei
apartamentului și 1000 lei lunar pentru plata serviciilor comunale.
Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 7, 37, 38, 58, 74, 76, 79,
110 Codul familiei, art. 7, 85, 166-167 CPC.
Solicită admiterea acțiunii, stabilirea domiciliului copilului minor XXXXX
XXXXX, născut la XXXXX, cu ea, încasarea de la Vasile Dolință în beneficiul ei
a pensiei pentru întreținerea copilului minor XXXXX XXXXX în sumă bănească
fixă a câte 1045 lei lunar, până la atingerea majoratului de către copil, a
cheltuielilor suplimentare suportate pentru întreținerea copilului minor XXXXX
XXXXX în perioada 11 ianuarie 2016 și 11 mai 2016, în sumă de 140 euro pentru
plata chiriei și 1809,31 lei pentru plata serviciilor comunale, a cheltuielilor
suplimentare care urmează a fi suportate lunar în favoarea copilului minor
XXXXX XXXXX și anume în sumă de 35 euro lunar cu titlu de coparticipare la
achitarea chiriei apartamentului și în sumă de 1000 lei lunar cu titlu de
coparticipare la achitarea serviciilor comunale, începând cu 12 mai 2016 și
încasarea cheltuielilor de judecată compuse din plata taxei de stat, precum și a
cheltuielilor ce țin de adresarea către Direcția pentru Statistică în sumă de 32 lei.
La 5 mai 2016, Vasile Dolință a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Alionei Ciornîi, intervenient accesoriu Direcția asistență socială și
protecția familiei Drochia cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor.
2
În motivarea acțiunii a invocat că a concubinat cu Aliona Ciornîi din anul
2005, în rezultatul căruia s-a născut copilul XXXXX XXXXX.
Menționează că relația de concubinaj a eșuat din cauza divergenților apărute.
Indică că în timpul concubinajului, copilul minor XXXXX XXXXX locuia
împreună cu el și Aliona Dolință în satul XXXXX r-nul XXXXX și în perioada
1 septembrie 2013 - 3 ianuarie 2016 și-a făcut studiile la Liceul Teoretic din satul
XXXXX r-nul XXXXX, iar începând cu 20 ianuarie 2016 își face studiile în clasa
a treia la Liceul „Vasile Alecsandri” din municipiul XXXXX.
Remarcă că conform adeverinței eliberate de Primăria satului Pelinia r-nul
Drochia nr. 928 din 25 aprilie 2016, minorul XXXXX XXXXX locuiește împreună
cu el, în gospodăria care îi aparține cu drept de proprietate.
Relevă că dânsul este angajat în câmpul muncii la SRL „Bălțeanca 95”
având un venit lunar de 3500 lei, deține în proprietate casa de locuit din satul
XXXXX r-nul XXXXX, dispune de un teren de 0,24 ha în intravilanul satului
XXXXX r-nul XXXXX și de 30 ha în extravilan.
Susține că copilul este influențat psihologic, moral și fizic de către Aliona
Ciornîi, pe când copilul este mai mult atașat de tată, din care motiv consideră că
domiciliul copilului minor urmează a fi stabilit împreună cu tatăl.
Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 63, 166-167 CPC.
Solicită admiterea acțiunii și stabilirea domiciliului copilului minor XXXXX
XXXXX, născut la XXXXX, împreună cu el.
Prin încheierea Judecătoriei Drochia din 31 mai 2016, cauza civilă la cererea
de chemare în judecată a lui Vasile Dolință împotriva Alionei Ciornîi cu privire la
determinarea domiciliului copilului minor, a fost strămutată spre judecare în
procedura Judecătoriei Bălți.
Prin încheierea Judecătoriei Bălți din 28 iulie 2016, cauza civilă la cererea
de chemare în judecată a Alionei Ciornîi împotriva lui Vasile Dolință cu privire la
determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere
copilului minor și a cheltuielilor suplimentare, a fost conexată, cu cauza civilă la
cererea de chemare în judecată a lui Vasile Dolință împotriva Alionei Ciornîi cu
privire la determinarea domiciliului copilului minor, într-un singur proces.
Prin hotărârea Judecătoriei Bălți sediul Central din 26 mai 2017, acțiunea
Alionei Ciornîi a fost admisă parțial.
A fost determinat domiciliul copilului minor XXXXX XXXXX, născut la
XXXXX, cu mama Aliona Ciornîi.
A fost încasat de la Vasile Dolință în beneficiul Alionei Ciornîi pensia
pentru întreținerea copilului minor XXXXX XXXXX în mărime de 1045 lei lunar,
începând cu 12 mai 2016 și până la atingerea majoratului de către copil.
A fost încasat de la Vasile Dolință în beneficiul Alionei Ciornîi cheltuielile
de judecată compuse din cheltuieli suportate pentru eliberarea certificatului de la
Biroul Național de Statistică în sumă de 32 lei și taxa de stat achitată de reclamantă
la înaintarea acțiunii în sumă de 100 lei, iar în total suma de 132 lei.
A fost încasat de la Vasile Dolință în beneficiul statului taxa de stat în sumă
de 376,20 lei.
3
În rest, acțiunea înaintată de Aliona Ciornîi a fost respinsă.
A fost respinsă acțiunea lui Vasile Dolință.
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 12 octombrie 2017, au fost respinse
apelurile declarate de Aliona Ciornîi și Vasile Dolință și menținută hotărârea
Judecătorie Bălți sediul Central din 26 mai 2017.
La 12 decembrie 2017, prin intermediul Oficiului Poștal, Vasile Dolință a
declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 12 octombrie 2017, prin
care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel,
cu trimiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de
judecată.
În motivarea recursului menționează că instanța de apel nu s-a expus asupra
tuturor motivelor invocate în cererea lui de apel și anume că la data de
23 mai 2017, în cancelaria Judecătoriei Bălți a fost înregistrată cererea depusă de el
privind reluarea examinării pricinii în fond, care fiind examinată de către instanța
de judecată a fost respinsă, pe când instanța de judecată nu s-a expus pe marginea
acestei cereri și asupra probelor care au fost anexate la ea.
Indică că nu a fost dată o apreciere juridică avizului Direcției Asistență
Socială și Protecție a Familiei Drochia nr. 333 din 27 martie 2017 privind
examinarea condițiilor de educație și întreținere a copilului XXXXX XXXXX,
suplimentar la avizul nr. 1060 din 14 noiembrie 2016 și alte probe.
Obiectează că instanța de judecată la judecarea acestei pricini nu a solicitat
avizul autorității tutelare Drochia, în a cărei rază se află domiciliul pârâtului, fiind
examinată această pricină în lipsa acestui aviz.
Relevă că instanța de apel a pus la baza emiterii deciziei sale, avizele
prezentate de Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Drochia nr. 333 din
27 martie 2017 privind examinarea condițiilor de educație și întreținere a copilului
XXXXX XXXXX, suplimentar la avizul nr. 1060 din 14 noiembrie 2016, pe când
prima instanță în hotărârea sa din 26 mai 2017 nu s-a expus asupra acestor avize ca
probe.
Insistă că instanța de apel nu a luat în considerație că Aliona Ciornîi nu are
condiții de trai pentru întreținerea copilului minor XXXXX XXXXX, care
închiriază un apartament în municipiul XXXXX, pe când dânsul dispune de casă
de locuit cu suprafața de 62,7 m2 în satul XXXXX r-nul XXXXX, conform
certificatului de moștenitor legal nr. 4361 din 15 iulie 2005.
Evidențiază că de către instanța de apel au fost apreciate critic probele
prezentate de el, și anume raportul de constatare medico-legală nr. 72 D din
13 mai 2016 potrivit căruia minorul XXXXX XXXXX a fost maltratat de mama sa
Aliona Ciornîi și care a fost atrasă la răspundere contravențională în baza art. 63
alin. (1) Cod contravențional, fiindu-i aplicată sancțiunea contravențională sub
formă de amendă.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată
în adresa părților la 14 noiembrie 2017, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de
4
însoțire (f. d. 38 vol. II), și care a fost recepționată de către recurent la data de
17 noiembrie 2017, ceea ce se atestă prin avizul de recepție anexat la dosar
(f. d. 40 vol. II).
Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a
declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 12 octombrie 2017, în
termen.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este
inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Vasile Dolință nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile
trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate
în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea
de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul
declarat de către Vasile Dolință, asemenea aspecte nu se regăsesc.
5
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de către Vasile Dolință ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
dispune:
Recursul declarat de către Vasile Dolință se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Luiza Gafton
6