2rh-172/18 — cu privire la determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și a cheltuielilor de judecată

2rh-172/18 — cu privire la determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2rh-172/18

Prima instanță: Judecătoria Bălți sediul Central (jud. N. Costaș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. I. Grosu, A. Corceno, D. Stănilă)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. A. Cobăneanu, D. Mardari, L. Gafton)

ÎNCHEIERE

14 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând cererea de revizuire depusă de Vasile Dolință

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Alionei Ciornîi împotriva lui

Vasile Dolință cu privire la determinarea domiciliului copilului minor, încasarea

pensiei de întreținere a copilului minor și a cheltuielilor suplimentare și

cererea de chemare în judecată a lui Vasile Dolință împotriva Alionei Ciornîi cu

privire la determinarea domiciliului copilului minor

împotriva încheierii din 7 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care a

fost considerat inadmisibil recursul declarat de Vasile Dolință

constată:

La 12 mai 2016, Aliona Ciornîi a depus cerere de chemare în judecată împotriva

lui Vasile Dolință, intervenient accesoriu Direcția asistență socială și protecția familiei

Bălți cu privire la determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de

întreținere a copilului minor și a cheltuielilor suplimentare.

În motivarea acțiunii a invocat că din anul 1996 a conviețuit în concubinaj cu

Vasile Dolință, din care la data de XXXXX, s-a născut copilul comun XXXXX.

A relevat că deși fiul XXXXX este născut în afara căsătoriei oficiale,

Vasile Dolință l-a recunoscut și a fost înscris drept tatăl biologic în certificatul de

naștere al copilului.

A susținut că din cauza divergenților care au apărut în soluționarea problemelor

de familie și a certurilor, s-a creat o atmosferă insuportabilă de neînțelegeri.

Iar din luna ianuarie 2016, ea împreună cu copilul comun XXXXX locuiesc

separat în apartamentul închiriat din str. XXXXX ap. X mun. XXXXX.

A subliniat că toate încercările de a păstra relațiile de familie nu au avut succes

și consideră că familia nu mai poate fi menținută.

1

A remarcat că toate grijile pentru copilul minor, atât financiare, cât și morale le

poartă anume ea, pentru care motive consideră că domiciliul copilului urmează a fi

determinat anume cu ea.

Astfel, Vasile Dolință se eschivează de la exercitarea obligațiunilor părintești și

nu contribuie în măsura necesară la întreținerea copilului său minor, obligație ce-i

revine conform legii, iar cea mai mare parte din cheltuielile necesare pentru

întreținerea fiului XXXXX este pe seama ei, inclusiv partea destinată chiriei locuinței

și serviciilor comunale.

A indicat că fiind în concubinaj cu Vasile Dolință timp de 20 ani, toți banii

câștigați în familie, inclusiv a ei, erau îndreptați spre îmbunătățirea stării bunurilor

imobile înregistrate doar pe numele lui Vasile Dolință.

Astfel, dânsa locuiește cu copilul minor XXXXX în chirie, pentru care achită

lunar 70 euro, la fel achită și serviciile comunale, din care considerente consideră că o

parte din aceste cheltuieli urmează a fi acoperite din contul lui Vasile Dolință.

A relatat că a efectuat achitări la plata chiriei pentru perioada 11 ianuarie 2016 –

11 mai 2016, în sumă totală de 280 euro, precum și la plata serviciilor comunale pentru

aceeași perioadă în sumă totală de 3618,63 lei, din care considerente consideră că 50 %

din aceste achitări trebuie să fie compensate de către Vasile Dolință, și anume suma de

140 euro și de 1809,31 lei.

A mai susținut că Vasile Dolință urmează și pentru viitor să participe la

cheltuielile menționate cu un aport de 50 %, adică 35 euro lunar pentru plata chiriei

apartamentului și 1000 lei lunar pentru plata serviciilor comunale.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 7, 37, 38, 58, 74, 76, 79, 110

Codul familiei, art. 7, 85, 166-167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, stabilirea domiciliului copilului minor XXXXX,

născut la XXXXX, cu ea, încasarea de la Vasile Dolință în beneficiul ei a pensiei

pentru întreținerea copilului minor XXXXX în sumă bănească fixă a câte 1045 lei

lunar, până la atingerea majoratului de către copil, a cheltuielilor suplimentare

suportate pentru întreținerea copilului minor XXXXX în perioada 11 ianuarie 2016 și

11 mai 2016, în sumă de 140 euro pentru plata chiriei și 1809,31 lei pentru plata

serviciilor comunale, a cheltuielilor suplimentare care urmează a fi suportate lunar în

favoarea copilului minor XXXXX și anume în sumă de 35 euro lunar cu titlu de

coparticipare la achitarea chiriei apartamentului și în sumă de 1000 lei lunar cu titlu de

coparticipare la achitarea serviciilor comunale, începând cu 12 mai 2016 și încasarea

cheltuielilor de judecată compuse din plata taxei de stat, precum și a cheltuielilor ce țin

de adresarea către Direcția pentru Statistică în sumă de 32 lei.

La 5 mai 2016, Vasile Dolință a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Alionei Ciornîi, intervenient accesoriu Direcția asistență socială și protecția familiei

Drochia cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor.

În motivarea acțiunii a invocat că a concubinat cu Aliona Ciornîi din anul 2005,

în rezultatul căruia s-a născut copilul Vlad Dolință, relația de concubinaj însă a eșuat

din cauza divergenților apărute.

În timpul concubinajului, copilul minor XXXXX locuia împreună cu el și

Aliona Dolință în sat. XXXXX r-nul XXXXX și în perioada 1 septembrie 2013 - 3

ianuarie 2016 și-a făcut studiile la Liceul Teoretic din sat. XXXXX r-nul XXXXX, iar

2

începând cu 20 ianuarie 2016 își face studiile în clasa a treia la Liceul „Vasile

Alecsandri” din municipiul XXXXX.

Conform adeverinței eliberate de Primăria sat. Pelinia r - nul Drochia nr. 928 din

25 aprilie 2016, minorul XXXXX locuiește împreună cu el, în gospodăria care îi

aparține cu drept de proprietate.

A evidențiat că dânsul este angajat în câmpul muncii la SRL „Bălțeanca 95”

având un venit lunar de 3500 lei, deține în proprietate casa de locuit din sat. XXXXX

r-nul XXXXX, dispune de un teren de 0,24 ha în intravilanul sat. XXXXX

r-nul XXXXX și de 30 ha în extravilan.

A susținut că copilul este influențat psihologic, moral și fizic de către

Aliona Ciornîi, pe când copilul este mai mult atașat de tată, din care motiv consideră

că domiciliul copilului minor urmează a fi stabilit împreună cu tatăl.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 63, 166-167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii și stabilirea domiciliului copilului minor XXXXX,

născut la XXXXX, împreună cu el.

Prin încheierea din 31 mai 2016 a Judecătoriei Drochia, cauza civilă la cererea

de chemare în judecată a lui Vasile Dolință împotriva Alionei Ciornîi cu privire la

determinarea domiciliului copilului minor, a fost strămutată spre judecare în procedura

Judecătoriei Bălți.

Prin încheierea din 28 iulie 2016 a Judecătoriei Bălți, cauza civilă la cererea de

chemare în judecată a Alionei Ciornîi împotriva lui Vasile Dolință cu privire la

determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului

minor și a cheltuielilor suplimentare, a fost conexată, cu cauza civilă la cererea de

chemare în judecată a lui Vasile Dolință împotriva Alionei Ciornîi cu privire la

determinarea domiciliului copilului minor, într-un singur proces.

Prin hotărârea din 26 mai 2017 a Judecătoriei Bălți sediul Central, acțiunea

Alionei Ciornîi a fost admisă parțial.

A fost determinat domiciliul copilului minor XXXXX, născut la XXXXX, cu

mama Aliona Ciornîi.

A fost încasată de la Vasile Dolință în beneficiul Alionei Ciornîi pensia pentru

întreținerea copilului minor XXXXX în mărime de 1045 lei lunar, începând cu 12 mai

2016 și până la atingerea majoratului de către copil.

Au fost încasate de la Vasile Dolință în beneficiul Alionei Ciornîi cheltuielile de

judecată compuse din cheltuieli suportate pentru eliberarea certificatului de la Biroul

Național de Statistică în sumă de 32 lei și taxa de stat achitată de reclamantă la

înaintarea acțiunii în sumă de 100 lei, iar în total suma de 132 lei.

A fostă încasată de la Vasile Dolință în beneficiul statului taxa de stat în sumă

de 376,20 lei.

În rest, acțiunea înaintată de Aliona Ciornîi a fost respinsă.

A fost respinsă acțiunea lui Vasile Dolință.

Prin decizia din 12 octombrie 2017 a Curții de Apel Bălți, au fost respinse

apelurile declarate de Aliona Ciornîi și Vasile Dolință și menținută hotărârea din

26 mai 2017 a Judecătoriei Bălți sediul Central.

Prin încheierea din 7 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost considerat

inadmisibil recursul declarat de Vasile Dolință.

3

La 26 iunie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Vasile Dolință a depus

cerere de revizuire împotriva încheierii din 7 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție,

prin care a solicitat admiterea acesteia și casarea încheierii a cărei revizuire se solicită.

În motivarea cererii de revizuire a invocat că la examinarea cererii de recurs

instața de recurs nu a luat în considerație faptul că Aliona Ciornîi, mama copilului

minor XXXXX nu are condiții de trai pentru întreținerea copilului minor XXXXX,

care închiriază un apartament în mun. XXXXX.

A precizat că dânsul deține în proprietate în baza certificatului de moștenitor

legal cu nr. 4361 din 15 iulie 2005 casa de locuit cu o suprafață de 62,7 m2 din

sat. XXXXX r-nul XXXXX.

A remarcat că la examinare cauzei instanța de recurs a apreciat critic raportul de

constatare medico - legală nr. 72D din 13 mai 2016 potrivit căruia se atestă faptul că

minorul XXXXX a fost maltratat de mama sa. Totodată, Aliona Cirnîi a fost atrasă la

răspundere contravențională în baza prevederilor art. 63 alin. (1) Cod contravențional.

Suplimentar, a relatat că la 28 mai 2018, a aflat de la fiul lui minor XXXXX că

la momentul examinării cauzei la Curtea de Apel Bălți și Curtea Supremă de Justiție,

acesta a fost influențat psihologic și moral de a declara instanței de apel ca domiciliul

său să fie stabilit cu mama Aliona Ciornîi, care i-a comunicat că în caz dacă nu se va

expune în instanța de apel în folosul ei, ea va pleca peste hotare și îl va părăsi.

A remarcat că XXXXX dorește să locuiască permanent cu tatăl său la locul de

domiciliu din sat. XXXXX r-nul XXXXX, fapt stipulat în cererea sa din 28 mai 2018.

La 22 octombrie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Vasile Dolință a depus

cerere de revizuire suplimentată, în care a menționat că la moment copilul minor

XXXXX locuiește cu dânsul și își face studiile în clasa a VI-a la Liceul Teoretic

XXXXX, ceea ce se confirmă prin adeverința nr. 2047 din 15 octombrie 2018 eliberată

de Primăria sat. Pelinia r-nul Drochia și confirmarea nr. 207 din 11 octombrie 2018

eliberată de directorul Liceului Teoretic XXXXX.

A remarcat că în aceste circumstanțe se confirmă faptul că minorul XXXXX, la

pronunțarea deciziei din 12 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău și a încheierii

din 7 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost influențat de mama sa Aliona

Ciornîi de a declara că dorește să locuiască cu ea.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire urmează a

fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

Conform art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire,

instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

La caz, se constată că revizuentul, cu referire la dispozițiile art. 449 CPC, a

prezentat în susținerea cererii de revizuire, cererea din 28 mai 2018 a lui XXXXX,

adeverința nr. 2047 din 15 octombrie 2018 eliberată de Primăria sat. Pelinia r-nul

Drochia și confirmarea nr. 207 din 11 octombrie 2018 eliberată de directorul Liceului

Teoretic XXXXX.

4

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au

devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și

nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare

a cauzei.

În sensul normei enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau faptele

trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării încheierii, să aibă importanță

esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra

concluziei instanței de judecată, să fie descoperite după ce încheierea judecătorească

devine irevocabilă.

De altfel, art. 449 lit. b) CPC, indică asupra unor circumstanțe (fapte)

necunoscute anterior revizuentului, dar întrucât examinarea fondului cauzei prezumă

că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea pricinii, este evident că o condiție esențială pentru admiterea

revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute aceste circumstanțe

(fapte).

Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu a

știut anterior pronunțării încheierii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe

sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca

temei de revizuire.

Așadar, ca o condiție obligatorie de redeschidere a procesului pe acest temei este

ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data pronunțării încheierii, ele

urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea încheierii. Faptele

noi apărute după darea încheierii pot servi temei de adresare cu o nouă cerere în

judecată, dar nu ca temei de revizuire.

În același timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element indispensabil al temeiului prevăzut la

art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipsește revizuentul de posibilitatea invocării unui atare

temei.

Astfel, cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că cele invocate de

Vasile Dolință, în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile

prevăzute de art. 449 lit. b) CPC, or, ultimul nu a invocat anumite circumstanțe noi ale

cauzei, care i-au devenit cunoscute după pronunțarea încheierii revizuirea căreia se

solicită, condiție însă care este direct impusă prin lege, dar a oferit împrejurări ce

constituie în sine niște susțineri declarative.

Situația dată impune de a remarca că revizuirea este o cale de atac de retractare

și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri sau

încheieri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate

de lege, iar retractarea neîntemeiată a încheierii contestate poate duce la încălcarea

principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în

cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

5

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reiterează că posibilitatea reinițierii procesului de judecată

urmează să fie examinată prin prisma principiului securității raporturilor juridice.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judecata,

adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere

ca nicio parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și

obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii

diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de

la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor

circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, § 25, Popov nr. 2 vs.

Moldova).

Față de cele ce preced, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca

fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Vasile Dolință

împotriva încheierii din 7 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată a Alionei Ciornîi împotriva lui Vasile Dolință cu

privire la determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a

copilului minor și a cheltuielilor suplimentare și cererea de chemare în judecată a lui

Vasile Dolință împotriva Alionei Ciornîi cu privire la determinarea domiciliului

copilului minor.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

6