3ra-731/19 — Contestarea actului administrativ si modificarea graficului de întrevedere pentru tată, cu copii minori.

3ra-731/19 — Contestarea actului administrativ si modificarea graficului de întrevedere pentru tată, cu copii minori. (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-731/19

Prima instanță: Judecătoria Ungheni (D. Racoviță)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N. Simciuc, I. Țurcan și Iu. Cotruță)

D E C I Z I E

19 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecător Oleg Sternioală

judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

Tamara Chișca Doneva

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de către XXXXX,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către XXXXX împotriva Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei

Ungheni, intervenient accesoriu XXXXX cu privire la contestarea actului

administrativ și modificarea graficului de întrevedere pentru tată, cu copii minori,

împotriva deciziei din 20 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de către XXXXX, casată integral hotărârea din 23

octombrie 2018 a Judecătoriei Ungheni, fiind emisă o nouă hotărâre, de respingere a

acțiunii,

c o n s t a t ă:

XXXXX a depus cerere de chemare în judecată la 17 aprilie 2018 împotriva

Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Ungheni cu privire la contestarea

actului administrativ.

În motivarea pretențiilor reclamanta a indicat că Direcția Asistență Socială și

Protecție a Familiei Ungheni, în calitate de autoritate tutelară teritorială, a stabilit

grafic de întrevedere pentru XXXXX, după cum urmează: a doua sâmbătă din lună de

la ora 11:00 până duminică la ora 18:00; a patra duminică din lună de la ora 11:00

până la ora 17:00; vacanța de vară din 1 iulie de la ora 11:00 până la 30 iulie ora

17:00.

A specificat XXXXX că această decizie a fost întocmită ilegal, cu încălcarea

drepturilor sale și fără analiza tuturor circumstanțelor cazului.

1

În acest sens reclamanta a accentuat că nu a fost citată de către autoritatea

tutelară la examinarea cererii, pentru a se expune asupra cerințelor înaintate de

XXXXX.

La emiterea actului administrativ contestat, autoritatea tutelară nu a luat în

considerație vârsta copiilor, nu a ținut cont de opinia acestora, starea sănătății, starea

psihologică și emoțională, circumstanțe care au generat încălcarea flagrantă a

drepturilor acestora, precum și a drepturilor sale în calitate de mamă.

XXXXX a precizat că nu a cunoscut despre existența unei astfel de decizii, fiind

informată de către XXXXX.

La 27 februarie 2008 reclamanta s-a prezentat la Direcția Asistență Socială și

Protecție a Familiei Ungheni, unde a făcut cunoștință cu decizia contestată și a

recepționat o copie.

Consideră XXXXX că la emiterea deciziei i s-a încălcat dreptul la apărare, a fost

adoptată fără acordul ambilor părinți, ceea ce duce la nulitatea acesteia.

În ședința de judecată a primei instanțe din 23 octombrie 2018, reclamanta și-a

concretizat pretențiile din acțiune (f.d. 61, 62).

A solicitat reclamanta anularea deciziei Direcției Asistență Socială și Protecție a

Familiei Ungheni nr. 362 din 20 februarie 2018 cu privire la stabilirea graficului de

întrevedere pentru tata XXXXX, cu copiii minori XXXXX și XXXXX și stabilirea

unui alt grafic cu privire la întrevederea lui XXXXX, cu copiii minori XXXXX și

XXXXX.

Prin încheierea din 19 aprilie 2019 a Judecătoriei Ungheni a fost atras în proces

în calitate de intervenient accesoriu XXXXX (f.d. 12).

Prin hotărârea din 23 octombrie 2018 a Judecătoriei Ungheni, cererea de

chemare în judecată depusă de către XXXXX împotriva Direcției Asistență Socială și

Protecție a Familiei Ungheni, intervenient accesoriu XXXXX cu privire la

contestarea actului administrativ și modificarea graficului de întrevedere pentru tată

cu copii minori a fost admisă parțial.

A fost anulată decizia Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Ungheni

nr. 362 din 20 februarie 2018 cu privire la stabilirea graficului de întrevedere pentru

tatăl copilului XXXXX, cu copiii XXXXX și XXXXX ca fiind ilegală în fond.

Au fost respinse prtetențiile cu privire la modificarea graficului de întrevedere

pentru tatăl copilului XXXXX, cu copiii XXXXX și XXXXX ca fiind neîntemeiate

(f.d. 64, 68-71).

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a concluzionat că decizia Direcției

Asistență Socială și Protecție a Familiei Ungheni nr. 362 din 20 februarie 2018

privind stabilirea graficului de întrevedere pentru tatăl XXXXX, cu copiii XXXXX,

născut la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX este ilegală.

Manifestând dezacord față de hotărârea primei instanțe, XXXXX la 25

octombrie 2018, a contestat-o cu apel solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii

instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă.

Prin decizia din 20 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de către XXXXX, casată integral hotărârea din 23 octombrie 2018 a

Judecătoriei Ungheni, fiind emisă o nouă hotărâre, prin care cererea de chemare în

judecată depusă de către XXXXX împotriva Direcției Asistență Socială și Protecție a

Familiei Ungheni, intervenient accesoriu XXXXX cu privire la contestarea actului

2

administrativ și modificarea graficului de întrevedere pentru tată, cu copii minori a

fost respinsă ca neîntemeiată (f.d. 116, 117-125).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că actul administrativ

contestat a fost emis în condițiile legii, de organul competent și cu respectarea

procedurii stabilite, iar cererea de chemare în judecată formulată de XXXXX privind

declararea nulității deciziei Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei

Ungheni cu privire la stabilirea graficului de întrevedere pentru tatăl copilului

XXXXX, cu copiii XXXXX născută la XXXXX și XXXXX născut la XXXXX, și

anularea deciziei Autorității tutelare teritoriale Ungheni nr. 362 din 20 februarie

2008, este neîntemeiată.

Invocînd ilegalitatea deciziei instanței de apel, XXXXX, la 24 aprilie 2019, a

contestat-o cu recurs solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel,

cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel, nu a constatat toate

circumstanțele importante pentru soluționarea corectă a cauzei, fiind încălcate

normele de drept procedural și aplicate eronat normele de drept material.

Totodată, recurenta a accentuat că chiar dacă instanța de apel a indicat faptul că

la emiterea graficului de întrevedere cu copii, putea fi solicitată opinia psihologului

școlar sau a unui alt psiholog ce a lucrat cu copilul, pentru a obține informații cu

referire la dezvoltarea copilului, conduita și relațiile dintre aceștea și tată-l lor, ultima

nu a stabilit faptul dacă o asemenea opinie a fost solicitată de autoritate.

Instanța de apel nu s-a expus asupra declarațiilor martorilor audiați pe marginea

admiterii sau respingerii probei respective.

Recurenta a menționat că după cum a reținut și prima instanță, intervenientului

accesoriu nu-i poate fi îngrădit dreptul de întrevedere cu copiii săi, însă acest drept, la

emiterea deciziei contestate, urma să fie pus în balanță cu interesul și opinia copiilor,

ceea ce la caz nu s-a făcut.

Instanța de recurs menționează că prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost

adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 1 aprilie 2019.

Potrivit art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Astfel, potrivit art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Instanța de recurs constată că la dosar este atașată scrisoarea Curții de Apel

Chișinău din 22 martie 2019, prin care a fost expediată în adresa părților copia

deciziei instanței de apel (f.d. 126), însă la dosar nu sunt anexate probe care ar

certifica data recepționării de către recurentă a copiei deciziei recurate.

Prin urmare, Colegiul consideră că recursul a fost declarat în termen.

3

Copia recursului a fost expediată în adresa intimaților la 15 mai 2019, iar la 23

mai 2019, în adresa Curții Supreme de Justiție a parvenit referința prin care Rabovil

Ruslan a solicitat respingerea recursului.

Colegiul a luat act de faptul că la 16 mai 2019 XXXXX a depus recurs

suplimentar.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este

considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Suăpremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Examinând recursul, prin prisma materialelor administrate la dosar, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

consideră necesar de a casa integral decizia instanței de apel, cu menținerea hotărârii

primei instanțe.

În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.

În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă,

instanța de recurs, după ce judecă recursul este în drept să admită recursul, să caseze

decizia instanței de apel și să mențină hotărîrea primei instanțe.

Actele pricinii certifică faptul că Rabovil Viorelia a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Ungheni,

intervenient accesoriu XXXXX, prin care a solicitat anularea deciziei Direcției

Asistență Socială și Protecție a Familiei Ungheni nr. 362 din 20 februarie 2018 cu

privire la stabilirea graficului de întrevedere pentru tata XXXXX, cu copiii minori

XXXXX și XXXXX și stabilirea unui alt grafic cu privire la întrevederea lui

XXXXX, cu copiii minori XXXXX și XXXXX.

Judecând cauza dată, prima instanță prin hotărârea din 23 octombrie 2018 a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către XXXXX, a anulat

decizia Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Ungheni nr. 362 din 20

februarie 2018 cu privire la stabilirea graficului de întrevedere pentru tatăl copilului

XXXXX, cu copiii XXXXX și XXXXX ca fiind ilegală în fond și a respins

prtetențiile cu privire la modificarea graficului de întrevedere pentru tatăl copilului

XXXXX cu copiii XXXXX și XXXXX ca fiind neîntemeiate.

Ulterior, instanța de apel, prin decizia din 20 februarie 2019 a admis apelul

declarat de către XXXXX, a casat integral hotărârea din 23 octombrie 2018 a

Judecătoriei Ungheni și a emisă o nouă hotărâre, prin care a respins cererea de

chemare în judecată depusă de către XXXXX împotriva Direcției Asistență Socială și

Protecție a Familiei Ungheni, intervenient accesoriu XXXXX cu privire la

contestarea actului administrativ și modificarea graficului de întrevedere pentru tată,

cu copii minori ca neîntemeiată.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, examinând situația de fapt din speța dată, în raport cu normele de drept

material pertinente speței, punctează că concluzia primei instanțe, despre necesitatea

admiterii parțiale a acțiunii este justă, ea avînd la bază cumulul dovezilor administrate

în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea juridică cuvenită, în

conformitate cu prevederile art. 130 Cod de procedură civilă. Actul de dispoziție a

primei instanțe a fost adoptat cu respectarea normelor de procedură și cu aplicarea

corectă a normelor de drept material.

4

În susținererea poziției respective instanța de recurs menționează că potrivit

probelor administrate la dosar, prin decizia nr. 362 din 20 februarie 2018 a Direcției

Asistență Socială și Protecție a Familiei Ungheni cu privire la stabilirea graficului de

întrevedere pentru tata copilului cet. XXXXX, domiciliat în mun. Chișinău str.

Florilor, nr. 18/1, ap. 3, cu copii minori XXXXX a.n. XXXXX și XXXXX a.n.

XXXXX, s-a stabilit graficul de întrevedere pentru cet. XXXXX, care locuiește

separat de copii, după cum urmează:

• a doua sâmbăta din lună de la orele 11:00 până la duminică ora 18:00;

• a patra duminică din lună de la orele 11:00 până la ora 17:00;

• vacanța de vara, din data de 1 iulie de la orele 11:00 până la 30 iulie ora 17:00

(f.d. 4).

Recurenta-reclamantă, a făcut cunoștință cu decizia respectivă la 27 februarie

2018 și invocând ilegalitatea acesteia a contestat-o cu cerere prealabilă la 23 martie

2018, prin care a solicitat anularea deciziei nr. 362 din 20 februarie 2018 (f.d. 5).

Prin răspunsul nr. 533 din 27 martie 2018, Direcția Asistență Socială și

Protecție a Familiei a comunicat reclamantei-recurente că este în imposibilitate de a

anula graficul de întrevedere cu copii (f.d. 6).

Ulterior, reclamanta-recurentă la 17 aprilie 2018, a înaintat cerere de chemare în

judecată prin care a solicitat anularea actului administrativ contestat.

Prin urmare, instanța de fond just a constatat că cererea de chemare în judecată

depusă de către XXXXX a fost înaintată în termenul prevăzut de lege.

Or aceasta a fost înaintată în interiorul termenului de 30 de zile prevăzut la art.

17 alin. (2) lit. a) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie

2000 (în vigoare la data sesizării instanței de judecată), care urma să se scurgă la 26

aprilie 2018 (aici se menționează că reclamanta nu a invocat faptul că a recepționat

răspunsul respectiv la o altă dată decât cea a emiterii lui), iar pârâtul nu a respins

cererea prealabilă ca fiind tardivă, soluționând fondul acesteia.

În continuare, prin prisma pretențiilor înaintate cu privire la legalitatea deciziei

nr. 362 din 20 februarie 2018 a Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei

Ungheni, instanța de recurs consideră oportun de a reliefa prevederile art. art. 26 alin.

(1) lit. a) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (în

vigoare la data emiterii actului administrativ), actul administrativ contestat poate fi

anulat, în tot sau în parte, în cazul în care este ilegal în fond ca fiind emis contrar

prevederilor legii stabilite pentru desfășurarea procedurii administrative.

Potrivit art. 58 alin. (1) din Codul familiei, părinții au drepturi și obligații egale

față de copii, indiferent de faptul dacă copiii sunt născuți în căsătorie sau în afara ei,

dacă locuiesc împreună cu părinții sau separat.

În conformitate cu art. 54 din același Codul, copilul are dreptul să-și exprime

opinia la soluționarea în familie a problemelor care îi ating interesele și să fie audiat

în cursul dezbaterilor judiciare sau administrative. De opinia copilului care a atins

vîrsta de 10 ani se va ține cont în mod obligatoriu dacă aceasta nu contravine

intereselor lui.

Potrivit art. 62 din Codul familiei, drepturile părinților nu pot fi exercitate

contrar intereselor copilului lor. Părinții nu pot prejudicia sănătatea fizică și psihică a

copilului. Metodele de educație a copilului, alese de părinți, vor exclude

comportamentul abuziv, insultele și maltratările de orice fel, discriminarea, violența

5

psihică și fizică, aplicarea pedepselor corporale, antrenarea în acțiuni criminale,

inițierea în consumul de băuturi alcoolice, folosirea substanțelor stupefiante și

psihotrope, practicarea jocurilor de noroc, cerșitul și alte acte ilicite. Toate

problemele privind educația și instruirea copilului se soluționează de către părinți de

comun acord, ținîndu-se cont de interesele și de părerea copilului. Părinții poartă

răspundere, în modul stabilit, pentru exercitarea drepturilor părintești în detrimentul

intereselor copilului.

Instanța de recurs consideră oportun de a reliefa și prevederile art. 64 din același

Cod, părintele care locuiește împreună cu copilul nu are dreptul să împiedice

contactul dintre copil și celălalt părinte care locuiește separat, cu excepția cazurilor

cînd comportamentul acestuia din urmă este în detrimentul intereselor copilului sau

prezintă pericol pentru starea lui fizică și psihică. Părinții au dreptul să încheie un

acord privind exercitarea drepturilor părintești de către părintele care locuiește

separat de copil. Litigiile apărute se soluționează de către autoritatea tutelară

teritorială, iar decizia acesteia poate fi atacată în instanța judecătorească, care va

emite hotărîrea respectivă. Părinții pot, din inițiativă proprie sau la recomandarea

autorității tutelare teritoriale, să se adreseze unui mediator pentru soluționarea

litigiului. În cazul nerespectării hotărîrii instanței judecătorești, la cererea părintelui

care locuiește separat de copil, instanța judecătorească, ținînd cont de interesele și

opinia copilului, în funcție de vîrsta și gradul său de maturitate, poate decide

transmiterea copilului către acesta. Părinții care locuiesc separat de copil au dreptul

de a primi informațiile ce se referă la copilul lor de la toate instituțiile educative,

curative, de asistență socială etc. Comunicarea informației poate fi refuzată dacă

comportamentul părintelui prezintă pericol pentru viața și sănătatea copilului. Acest

refuz poate fi atacat în instanța judecătorească.

Conform art. 8 din Legea nr. 338 din 15 decembrie 1994 privind drepturile

copilului, dreptul copilului la libertatea gîndirii, la opinie, precum și la confesiune nu

pot fi încălcate sub nici o formă. Statul garantează copilului, capabil să-și formuleze

opiniile, dreptul de a-și exprima liber aceste opinii asupra oricărei probleme care îl

privește. De opinia copilului care a atins vîrsta de 10 ani se va ține cont, în mod

obligatoriu, dacă aceasta nu contravine intereselor lui. În acest scop copilului i se dă

posibilitatea de a fi audiat în cursul dezbaterilor judiciare sau administrative care-l

privesc, fie direct, fie printr-un reprezentant sau organ corespunzător, în conformitate

cu legislația. Nici un copil nu poate fi constrîns să împărtășească o opinie sau alta, să

adere la o religie sau alta contrar convingerilor sale. Libertatea conștiinței copilului

este garantată de către stat, ea trebuie să se manifeste în spiritul toleranței religioase și

respectului reciproc. Părinții sau persoanele subrogatorii legale au dreptul să educe

copilul conform propriilor convingeri.

Astfel, prin prisma normelor de drept citate, Colegiul specifică faptul că

XXXXX a fost căsătorită cu XXXXX, până la 7 decembrie 2016 (f.d. 29). Din

căsătorie, la 30 ianuarie 2008, s-a născut fiul XXXXX și la 18 iunie 2012, fiica

XXXXX (f.d. 7).

Prin hotărârea din 7 noiembrie 2016 a Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău,

căsătoria acestora a fost desfăcută, iar domiciliul copiilor a fost stabilit cu reclamanta

XXXXX (f.d. 7).

6

La 20 februarie 2018 de către Direcția Asisență Socială și Protecție a Familiei

Ungheni a fost emisă decizia nr. 362 privind stabilirea graficului de întrevedere

pentru tatăl XXXXX, cu copiii XXXXX, născut la XXXXX și XXXXX, născută la

XXXXX, potrivit căreia intervenientului accesoriu, care locuiește separat de copii i s-

a stabilit graficul de întrevedere cu aceștia după cum urmează: - a doua sâmbătă din

lună de la ora 11:00 până la ora 18:00 duminică; - a patra duminică din lună de la ora

11:00 până la ora 17:00; - vacanța de vară de la 1 iulie de la ora 11:00 până la 30 iulie

ora 17:00.

Prima instanță corect a stabilit că la emiterea deciziei respective, pârâtul-intimat

nu a solicitat opinia copiilor XXXXX și XXXXX.

Cu referire la această circumstanță, se evidențiază faptul că la momentul emiterii

actului administrativ contestat, copilul Rabovil Ruslan avea împlinită vârsta de 10 ani

și astfel, potrivit art. 8 din Legea nr. 338 din 15 decembrie 1994 privind drepturile

copilului, opinia acestuia obligatoriu urma să fie ascultată.

Chiar dacă XXXXX nu are vârsta de 10 ani, aceasta urma a fi chestionată pentru

a stabili legăturile dintre ea și fratele ei, dintre ea și intervenientul accesoriu pentru a

forma o poziție de ansamblu cu privire la elaborarea graficului de întrevedere.

Totodată, just s-a stabilit de către instanța de fond că Direcția Asisență Socială și

Protecție a Familiei Ungheni nu a efectuat o anchetă socială la domiciliul

intervenientului accesoriu pentru a stabili condițiile de trai ale acestuia și nu a

elucidat faptul dacă copiii ar putea rămâne peste noapte și petrece o lună de vacanță

la acesta. Nu a efectuat o evaluare psihologică a copiilor pentru a stabili relațiile

dintre aceștia și intervenientul accesoriu.

Totodată, actele atașate la dosar certifică faptul că actul administrativ contestat a

fost emis fără participarea reclamantei-recurente, circumstanță care este contrară

normelor de drept stabilite în acest sens.

Or, autoritatea emitentă, prin prisma art. 64 din Codul familiei, era obligată să

analizeze starea de fapt a lucrurilor reieșind din comportamentul ambilor soți

Rabovil, în raport cu copii lor.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție punctează că în ordinea contenciosului administrativ, în susținerea

legalității actului administrativ contestat, sarcina probațiunii revine pârâtului, însă

acesta nu a prezentat careva probe care să dovedească contrariul la cele reținute

supra.

Prin urmare, este incorectă concluzia instanței de apel prin care s-a stabilit

netemeinicia acțiunii, or prima instanță corect a stabilit că decizia Direcției Asistență

Socială și Protecție a Familiei Ungheni nr. 362 din 20 februarie 2018 privind

stabilirea graficului de întrevedere pentru tatăl XXXXX, cu copiii XXXXX, născut la

XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX este ilegală.

În susținerea acestei poziții sunt relevante și prevederile art. 3 par. 1) din

Convenția internațională cu privire la drepturile copilului din 20 noiembrie 1989,

ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr. 408 din 12 decembrie 1990 potrivit cărora

în toate acțiunile care privesc copiii, întreprinse de instituțiile de asistență socială

publice sau private, de instanțele judecătorești, autoritățile administrative sau de

organele legislative, interesele copilului vor prevala.

7

Totodată, prima instanță just a reținut că intervenientului accesoriu nu-i poate fi

îngrădit dreptul de întrevedere cu copiii săi, însă acest drept, la emiterea deciziei

contestate, urma să fie pus în balanță cu interesul și opinia copiilor, care urma a fi

stabilită în cadrul procedurii administrative.

În ceea ce ține de pretenția de încetare a deciziei, instanța de fond corect a

remarcat că încetarea actului administrativ este un efect al anulării acestuia.

Cu referire la pretenția de modificare a graficului de întrevedere prima instanță

just a evidențiat faptul că prin prisma art. 25 din Legea contenciosului administrativ

nr. 793 din 10 februarie 2000 (în vigoare la data emiterii actului administrativ),

instanța de judecată nu poate substitui autoritatea publică la stabilirea graficului de

întrevedere, această atribuție revenind în exclusivitate pârâtei-intimate în cazul

divergenților dintre părinți.

Astfel, instanța de recurs concluzionează că este legală hotărârea din 23

octombrie 2018 a Judecătoriei Ungheni, din care motive urmează a fi menținută.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia instanței de

apel este neîntemeiată, iar hotărârea primei instanțe este legală, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, ajunge la

concluzia de a casa integral decizia instanței de apel și a menține hotărârea primei

instanțe.

În conformitate cu art. 248, 258 alin. (3) Cod administrativ, art. 445, alin. (1), lit.

f) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e

Se casează integral decizia din 20 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și se

menține hotărârea din 23 octombrie 2018 a Judecătoriei Ungheni.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,judecător Oleg Sternioală

judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

Tamara Chișca-Doneva

Nicolae Craiu

8