3ra-696/20 — cu privire la modificarea graficului de intrevedere cu copilul minor

3ra-696/20 — cu privire la modificarea graficului de intrevedere cu copilul minor (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-696/20

Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul central – G. Tocaiuc

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru

ÎNCHEIERE

08 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Dumitru Gorelco,

reprezentat de avocatul Borislav Babenco,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Dumitru Gorelco împotriva Direcției Asistență Socială și Protecție a

Familiei Soroca, intervenient accesoriu Tatiana Gorelco cu privire la modificarea

graficului de întrevedere cu copilul minor,

împotriva deciziei din 04 februarie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

respins apelul declarat de către Dumitru Gorelco împotriva hotărârii din 09

septembrie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul central,

constată:

La 27 februarie 2019 Dumitru Gorelco a depus cerere de chemare în judecată,

în procedura contenciosului administrativ, împotriva Direcției Asistență Socială și

Protecție a Familiei Soroca, intervenient accesoriu Tatiana Gorelco, prin care a

solicitat modificarea graficului de întrevedere cu copilul minor XXXXX, anul

nașterii XXXXX, cu tatăl Dumitru Gorelco, anul nașterii XXXXX existent la

moment, prin stabilirea unor întrevederi mai îndelungate a tatălui cu copilul minor,

și anume posibilitatea de a petrece cu copilul minor zilele de sâmbătă și duminică,

precum și întrevederi de scurtă durată pe parcursul săptămânii, în perioada în care

tatăl Dumitru Gorelco se va afla în Republica Moldova, luând în considerare că

acesta este angajat în Italia și se află periodic în Republica Moldova.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că la data de 08 decembrie 2017 de

către Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Soroca a fost emisă Decizia

nr. 2057, prin care a fost stabilit graficul de întrevedere a copilului minor XXXXX,

anul nașterii XXXXX cu tatăl Dumitru Gorelco, anul nașterii XXXXX, în zilele de

sâmbătă de la orele 15:00 până la orele 20:00.

La 20 iunie 2018 de către Dumitru Gorelco a fost depusă o cerere privind

modificarea graficului de întrevedere cu copilul minor, prin care acesta a solicitat să

se stabilească întrevederi pentru zilele de vineri după amiază și până sâmbătă după

1

amiază, precum și posibilitatea de a se stabili întrevederi de scurtă durată în decursul

săptămânii.

Ca rezultat, Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei a refuzat să

opereze careva modificări în graficul de întrevederi cu copilul minor deja stabilit.

A menționat că la data de 23 octombrie 2018 de către bunica copilului minor,

mama lui Dumitru Gorelco, Silvia Gorelco a fost depusă o cerere în adresa Direcției

Asistență Socială și Protecție a Familiei Soroca, prin care a solicitat să fie stabilit un

grafic de întrevedere cu copilul minor, XXXXX (nepotul). Însă, ca rezultat a fost

emisă Decizia nr. 1711 din 23.11.2018 de către Direcția Asistență Socială și

Protecție a Familiei Soroca, prin care Autoritatea Tutelară Teritorială Soroca a

indicat că, este nevoită să se abțină de la perfectarea unui grafic până la stabilirea

unei decizii comune a părților, respectând drepturile și interesele copilului minor,

XXXXX, întrucât mama copilului, Tatiana Gorelco și bunica, Silvia Gorelco au avut

păreri diferite la stabilirea graficului de întrevederi cu copilul minor, respectiv nu au

ajuns la un numitor comun.

În acest sens, a precizat că atribuțiile Autorității Tutelare Teritoriale Soroca

este de a lua o decizie în privința drepturilor copiilor minori în cazul în care există

neînțelegeri între persoanele care au drepturi și obligații asupra copilului minor, or,

în prezentul caz, atât tatăl copilului minor, XXXXX, cât și bunica acestuia, Silvia

Gorelco, au solicitat Autorității Tutelare Teritoriale Soroca să fie stabilit un grafic

de întrevedere cu copilul minor, deoarece nu exista acordul comun între mama

copilului minor și tatăl copilului minor, precum și bunicii copilului minor.

A indicat că Autoritatea Tutelară Teritorială Soroca, neîntemeiat și ilegal a

refuzat modificarea graficului de întrevedere a copilului minor cu tatăl, precum și

stabilirea unui grafic de întrevederi a copilului minor cu bunicii.

La 28 decembrie 2018 Dumitru Gorelco a depus o cerere repetată în adresa

Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei din Soroca cu nr. de intrare 744,

privind modificarea graficului de întrevedere cu copilul minor, însă până la moment

nu a primit nici un răspuns la cererea depusă, din care motiv s-a adresat în instanța

de judecată.

Consideră important de menționat faptul că tatăl copilului minor, Dumitru

Gorelco achită regulat pensia de întreținere a copilului minor stabilită de către

instanța de judecată prin hotărârea Judecătoriei Soroca nr. 2-284/17 din 28 iulie

2017, precum și faptul că, îi procură și suplimentar copilului lucruri necesare

acestuia, precum și cadouri, depune tot efortul pentru a asigura cu cele necesare

copilul minor, la fel, acesta dorește să dispună de dreptul de a participa mai activ la

educația copilului minor, respectiv are nevoie să fie modificat graficul de întrevederi

existent, pentru a putea să se întâlnească cu copilul minor și pentru a putea petrece

mai mult timp cu acesta.

A specificat că normele juridice din Codul Familiei stabilesc că părinții au

drepturi și obligații egale față de copii, indiferent de faptul dacă copiii sânt născuți

în căsătorie sau în afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinții sau separat,

menționează că graficul existent la moment, ce stabilește întrevederea tatălui cu

copilul minor în zilele de sâmbătă de la ora 15:00 până la ora 20:00, este insuficient

pentru ca tatăl copilului să poată participa la educația copilului.

În acest sens, competență de modificare a graficului de întrevedere cu copilul

minor este Autoritatea Tutelară Teritorială Soroca din cadrul Direcției Asistență

2

Socială și Protecție a Familiei Soroca, întrucât se află în prezența unor neînțelegeri

între mama copilului și tatăl copilului, respectiv în astfel de situații, Autoritatea

Tutelară Teritorială Soroca este cea care trebuie să ia decizia privind modificarea

graficului de întrevedere cu copilul minor, indiferent dacă mama copilului este de

acord sau nu, or, la adoptarea deciziei se va lua în considerație drepturile și interesele

copilului minor, precum și drepturile tatălui asupra copilului minor privind educația

copilului minor și participarea tatălui în viața și dezvoltarea copilului minor.

Reieșind din faptul că Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Soroca

nu a dat curs cererii depuse de către Dumitru Gorelco la data de 28.12.2018 și nu a

acționat în nici un fel, la moment competentă de soluționarea prezentului litigiu se

face instanța de judecată.

A precizat că un grafic de întrevedere cu copilul minor, ce ar stabili durate

mai lungi de a petrece timpul cu copilul minor, i-ar oferi tatălui posibilitatea de a

participa la dezvoltarea și educația copilului minor, precum și la îndeplinirea

drepturilor și obligațiilor părintești față de copilul minor. Astfel, luând în considerare

faptul că, Dumitru Gorelco se află peste hotare, fiind angajat acolo, a solicitat de a

fi modificat graficul de întrevederi cu copilul minor în așa fel, ca în perioada cât

Dumitru Gorelco se va afla în Republica Moldova să dispună de întrevederi mai dese

cu copilul minor.

Prin hotărârea din 09 septembrie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul central s-

a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Dumitru Gorelco. S-a

încasat de la Dumitru Gorelco în beneficiul Tatianei Gorelco suma de 2500 lei cu

titlu de cheltuieli pentru acordarea asistenței juridice. (f.d. 79, 93-96)

Prin decizia din 04 februarie 2020 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul

declarat de către Dumitru Gorelco, reprezentat de avocatul Borislav Babenco

împotriva hotărârii din 09 septembrie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul central. (f.d.

156, 157-166)

Instanțele în motivarea soluției sale au reținut prin prisma art. 52, art. 58, art.

60 și art. 64 din Codul familiei că începând cu 08 decembrie 2017 a fost stabilit

graficul de întrevedere a lui Dumitru Gorelco cu fiul minor, și anume, întâlniri în

oraș în fiecare sâmbătă de la orele 15:00 până la orele 20:00.

Reieșind din argumentele lui Dumitru Gorelco, instanțele au constatat că

reclamantul/apelant este antrenat în câmpul muncii în Italia, astfel a dorit

modificarea graficului de întrevedere cu copilul minor, și anume, atunci când acesta

este în Republica Moldova să petreacă zilele de sâmbătă și duminică cu copilul,

precum și să fie stabilire întrevederi de scurtă durată cu copilul pe parcursul

săptămânii.

Instanțele au concluzionat că părinții au dreptul și sunt obligați să-și educe

copiii conform propriilor convingeri, indiferent de faptul dacă locuiesc împreună sau

separat, însă acest fapt nu trebuie să fie în detrimentul copilului, or graficul (sau

modificările în grafic) trebuie să fie întocmit și cu opinia mamei copilului, care

cunoaște regimul copilului, timpul frecventării grădiniței, regimul de alimentație, de

joacă, iar în caz contrar se încalcă prevederile art. 62 alin. (1) Codul Familiei, unde

este stipulat că drepturile părinților, în cazul din speță a tatălui Dumitru Gorelco, nu

pot fi exercitate contrar intereselor copilului XXXXX. Totodată, nu au fost

prezentate careva probe că Tatiana Gorelco împiedică comunicarea lui Dumitru

Gorelco cu copilul comun. De asemenea, s-a reținut că graficul actual nu este

3

respectat de către Dumitru Gorelco, care are loc de muncă în Italia, astfel își vizitează

copilul doar când revine în țară.

Instanțele au menționat că copilul la moment are cinci ani, respectiv este

preșcolar, și pentru creșterea și dezvoltarea armonioasă a acestuia este necesară

stabilitatea mediului în care crește, generată în mare parte de stabilitatea familiei,

care și o oferă graficul stabilit de către Direcția Asistență Socială și Protecție a

Familiei Soroca la 08 decembrie 2017. Faptul că copilul crește și se educă într-o

atmosferă prielnică este confirmat de Raportul de conciliere psihologică din 09

aprilie 2019, copilul fiind caracterizat de către psiholog ca fiind activ, bine dispus,

energic și receptiv la întrebările adresate, fiind atașat în egală măsură față de ambii

părinți.

De asemenea, instanțele au reținut că Dumitru Gorelco a solicitat modificarea

graficului, care este unul stabil cu unul imprevizibil, bazat pe vizitarea țării, când

acesta are posibilitate, astfel opinia Tatianei Gorelco de a nu modifica graficul sau

întocmi unul nou, are la bază interesul superior al copilului.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 12 mai 2020 Dumitru Gorelco,

reprezentat de avocatul Borislav Babenco, a depus recurs, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei din 04 februarie 2020 a Curții de Apel Bălți, cu emiterea

unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii. Totodată, a solicitat scutirea de la

plata taxei de stat în temeiul art. 85 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă. (f.d. 172-

177)

În motivarea recursului reprezentantul recurentului a indicat că nu este de acord

cu decizia instanței de apel, deoarece este neîntemeiată și ilegală, or, la examinarea

cauzei instanțele nu au aplicat legislația prevăzută de Codul administrativ și Codul

familiei. Consideră că Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Soroca avea

obligația de a iniția o procedură administrativă, a refuzat ilegal și neîntemeiat

pornirea acestei proceduri, iar instanțele judecătorești nu au aplicat prevederile

legale, prin care copilului i se recunoaște dreptul de a comunica cu ambii părinți, cu

buneii, precum și alte rude, iar desfacerea căsătoriei părinților, nulitatea acesteia

precum și traiul separat al părinților nu constituie temei în îngrădirea acestui drept.

La 06 iunie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Direcției

Asistență Socială și Protecție a Familiei Soroca, Tatiana Gorelco și avocatului

Stanislav Creciun copia recursului declarat de către Dumitru Gorelco, reprezentat de

avocatul Borislav Babenco împotriva deciziei din 04 februarie 2020 a Curții de Apel

Bălțo. (f.d. 179)

Completul specializat relevă că Direcția Asistență Socială și Protecție a

Familiei Soroca și Tatiana Gorelco au recepționat copia recursului expediat, fapt

confirmat prin avizele de recepție anexate la materialele dosarului. (f.d. 184, 185)

La data de 19 iunie 2020 Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei

Soroca a depus referință, invocând că susține hotărârea din 09 septembrie 2019 a

Judecătoriei Soroca, sediul central și decizia din 04 februarie 2020 a Curții de Apel

Bălți, iar cererea de recurs depusă de către Dumitru Gorelco este neîntemeiată. (f.d.

187-188)

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor

expuse în recurs și în referință, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de

4

19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În

conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în

vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258, alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de

apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a Codului

administrativ, se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici instanța de

recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că conform art. 245,

alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de

30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen

mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul

împreună cu dosarul judiciar.

Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Instanța de apel a pronunțat decizia la data de 04 februarie 2020 în lipsa lui

Dumitru Gorelco și a avocatului Borislav Babenco.

Din materialele dosarului rezultă că instanța de apel a expediat în adresa

participanților la proces copia deciziei motivate, care la 27 martie 2020 a fost

recepționată de către avocatul Borislav Babenco. (f.d.169)

Dat fiind faptul că prin prisma pct. 8 din Anexa la dispoziția nr. 1 din data de

18 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova

termenele de exercitare a căilor de atac aflate în curs la data instituirii stării de

urgență se întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeași durată, de la data

încetării stării de urgență, termenul de declarare a recursului pentru Dumitru

Gorelco, reprezentat de avocatul Borislav Babenco după întrerupere a început a

curge de la data de 16 mai 2020.

Totuși, Dumitru Gorelco, reprezentat de avocatul Borislav Babenco au depus

recursul la 12 mai 2020, în perioada suspendării termenului de procedură. Astfel,

obligația de contestare în termen a fost îndeplinită.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

5

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

6

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurent este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Dumitru Gorelco, reprezentat de avocatul Borislav

Babenco se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

7