3ra-783/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-783/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. P.Harmaniuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Vl.Clima, E.Palanciuc, A.Malîi)

ÎNCHEIERE

10 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului depus de Sergiu

Godoroja, reprezentat de către avocatul Valeriu Pelin,

în cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Sergiu

Godoroja împotriva Primăriei comunei Trușeni, intervenient accesoriu

Margareta Burduja cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea

prezentării informației și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 13 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Sergiu Godoroja și a fost menținută hotărârea

din 4 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

c o n s t a t ă:

La 5 februarie 2018, Sergiu Godoroja a depus cerere de chemare în

judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Primăriei comunei

Trușeni, intervenient accesoriu Margareta Burduja cu privire la contestarea

actului administrativ, obligarea prezentării informației și repararea prejudiciului

moral.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a invocat că la 7

noiembrie 2017, a expediat în adresa pârâtei o cerere în baza Legii privind

accesul la informație, solicitând eliberarea copiilor tuturor documentelor care au

stat la baza adoptării deciziei nr. 2/7 din 18 martie 2014 a Consiliului comunei

Trușeni cu privire la alocarea apartamentului nr. 3 din mun. Chișinău, comuna

Trușeni, str. 9 mai pe numele dnei Margareta Burduja cu eliberarea bonului de

repartiție și copiile tuturor documentelor care au stat la baza privatizării de către

Margareta Burduja a apartamentului vizat, însă prin răspunsul din 19 decembrie

2017 a Primăriei comunei Trușeni, recepționat la 5 ianuarie 2018, i s-a refuzat

în admiterea cererii.

1

În opinia sa, răspunsul respectiv contravine prevederilor art. 16 din Legea

cu privire la accesul la informație, a fost examinat peste termenul de o lună și a

fost semnat de către o persoană neîmputernicită.

Sergiu Godoroja a solicitat constatarea încălcării dreptului acestuia la

informație și dreptul la examinarea cererii din 7 noiembrie 2017 în termenul

stabilit de lege, obligarea pârâtei Primăria comunei Trușeni de a examina

cererea din 7 noiembrie 2017 conform legislației în vigoare și de a-i prezenta

informația solicitată cu încasarea din contul pârâtei în beneficiul său a

prejudiciului moral în sumă de 50000 lei cauzat prin încălcarea dreptului la

examinarea în termenul prevăzut de lege a cererii din 7 noiembrie 2017 și prin

refuzul de a furniza informația solicitată.

Prin hotărârea din 4 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Godoroja a fost

respinsă ca fiind depusă cu încălcarea termenului de prescripție.

Prin decizia din 13 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Sergiu Godoroja și a fost menținută hotărârea din 4 octombrie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Invocând ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel din 13

martie 2019, la 2 mai 2019 Sergiu Godoroja, reprezentat de către avocatul

Valeriu Pelin a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei și a hotărârii recurate ce constituie obiectul prezentului recurs cu

pronunțarea unei hotărâri noi, de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate

în cererea de chemare în judecată și cererea de apel anexate la dosar,

suplimentar invocându-se că instanța de apel a aplicat eronat normele ce țin de

procedura examinării acțiunii.

Ca urmare, instanța de apel s-a eschivat de la exercitarea obligației

impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, a examinat superficial

circumstanțele cauzei, nu a intrat în esența litigiului și nu a apreciat toate

circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând decizie neîntemeiată

de menținere a hotărârii primei instanțe, prin care acțiunea a fost respinsă ca

fiind depusă cu încălcarea termenului de prescripție (f.d.85-89).

Prin referința depusă la 28 iunie 2019, Primăria comunei Trușeni a

solicitat declararea recursului depus de Sergiu Godoroja, reprezentat de către

avocatul Valeriu Pelin ca inadmisibil, deoarece acesta nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă, or,

argumentele invocate în recursul enunțat se referă la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei

de casare a deciziei recurate.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ

a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în

vigoare a prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din

10 februarie 2000 a fost abrogată.

2

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile

de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod

se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod,

conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel

de acțiuni de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform

prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile

prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de

recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând

din aceeași normă legală și având în vedere că prezenta procedură de contencios

administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ,

Completul specializat va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului

conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate

fi restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 13 martie 2019

(f.d.73). Astfel, recursul depus la 2 mai 2019 (f.d.85) este în termen.

Examinând temeiurile recursului depus de Sergiu Godoroja, reprezentat

de către avocatul Valeriu Pelin în raport cu materialele cauzei civile, completul

specializat al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost

încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări

decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de

Sergiu Godoroja, reprezentat de către avocatul Valeriu Pelin nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

3

Astfel, argumentele invocate în recursul enunțat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul

exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că

procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate

în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de

procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează

că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII

Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a

probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de

recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și

anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele,

încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130

Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de

recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat

împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de

succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor

Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Sergiu Godoroja,

reprezentat de către avocatul Valeriu Pelin.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, 270, 433 lit. a),

440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul specializat al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

4

Recursul depus de Sergiu Godoroja, reprezentat de către avocatul Valeriu

Pelin, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

5