3ra-434/21 — constatarea incalcarii dreptului de acces la informatie si repararea prejudiciulu

Dosarul nr. 3ra-434/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani( Violeta Chisilița) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Guzun M., Bostan A., Dașchevici G.) ÎNCHEIERE 09 iunie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contecios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului,judecătorul Tamara Chișca – Doneva judecătorii Victor Burduh Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de Igor Cioclea, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată de Igor Cioclea împotriva Asociației de Coproprietari în Condominiu nr.55/244 cu privire la obligarea furnizării informației, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 02 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 15 aprilie 2019, Cioclea Igor a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/244 cu privire la obligarea furnizării informației, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 18 februarie 2019 s-a adresat cu o cerere către Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/244, prin care a solicitat oferirea accesului la informație și eliberarea copiilor informațiilor solicitate. La 18 martie 2019 a recepționat răspunsul nr. 13 din 15 martie 2019 al Asociației de Coproprietari în Condominiu, în care a constatat că atât accesul la informație, cât și eliberarea copiilor informațiilor și/sau documentelor specificate nu se oferă. Consideră reclamantul că prin nesoluționarea cererii, Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/244 încalcă drepturile și interesele sale legitime prevăzute de legislația Republicii Moldova și anume dreptul de acces la informație.

În calitate de membru al ACC nr. 55/244, potrivit art. 22 alin. (l) al Legii cu privire la condominiu în fondul locativ - ,,membri ai asociației de coproprietari sunt toți proprietarii locuințelor (încăperilor) din condominiu”. Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/244 este persoană juridică, iar activitatea ei cade sub incidența art. 5 alin. (2) al Legii privind accesul la informație, fiind furnizor de informații. 1 Prin încălcarea dreptului de acces la informație, care are caracter sistematic, i- a fost cauzat prejudiciu moral în mărime de 1000 lei, care urmează a fi achitat de Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/244. Asociația urmează să răspundă pentru abuzurile sale și prin acest mod pe viitor va respecta prevederile legale și își va onora obligațiile statutare.

Potrivit statutului Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/244, membrul asociației de coproprietari în condominiu are dreptul să primească informații privind activitatea asociației, starea patrimoniului asociației și cheltuielile efectuate. Sorgintea constituțională și convențională a dezideratului liberului acces la informație, ce rezultă din stipulațiile și spiritul art. 32 și 34 din Constituție, precum și ale art. 10 din Convenție, implică aplicabilitatea prioritară a acestor dispoziții în cazul în care actele normative interne sunt insuficient de clare sau contravin acestora.

A solicitat reclamantul obligarea Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/244 de a oferi accesul la informație și/sau eliberarea copiilor informațiilor (documentelor) specificate în cererea din 18 februarie 2019 și anume: copia dosarului contravențional împotriva Asociației de Coproprietari în Condominiu Nr.55/244 înregistrat sub nr. xxxxx (xx-x-xxxx-xxxx) cu anexarea CD/DVD a înregistrărilor ședințelor de judecată; copiile informațiilor depline (documente, acte, rapoarte, decizii, documente contabile, fonduri, verificarea și certificarea metrologică a apometrelor individuale și normele în vigoare, consumul și repartizarea cheltuielilor, indicatorii lunari a consumului de apă) care vizează consumul de apă contorizat și necontorizat pentru perioada anilor 2011-2019, copiile rapoartelor Casei Naționale de Asigurări Medicale și Casa Națională de Asigurări Sociale pentru perioada anilor 2011-2019; copiile informațiilor depline vizavi de impozitele imobiliare pentru anii 2011-2019; copiile documentelor înregistrate la „Camera 2 din 9 înregistrării de Stat”, acronimul „CÎS” folosit ulterior (să figureze și stampila CÎS-ului) pentru anii 2011-2019; încasarea de la Asociația de Coproprietari în Condominiu Nr. 55/244 a prejudiciului moral în mărime de 1 000 lei; încasarea cheltuielilor de judecată compuse din taxa de stat și cheltuielile de asistență juridică.

(f.d. 3-4). Prin hotărârea din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a respins acțiunea înaintată de Cioclea Igor ca neîntemeiată. În suținerea acestei poziții, prima instanță a menționat că, petiția adresată de Igor Cioclea către ACC Nr.55/244 a fost examinată în termenul stabilit de Lege, cu respectarea procedurii, reclamantului fiindu-i oferit răspuns la problemele invocate. Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani subliniază că, reclamantul nu a dovedit imposibilitatea primirii informației solicitate din alte surse, nu a dovedit deținerea acestei informații de către asociația pârâtă și care norme legale determină obligativitatea acesteia în vederea oferirii informației menționate.

Faptul că Asociației de Coproprietari în Condominiu nr.55/244 a fost parte într-o cauză contravențională nu presupune că aceasta deține o copie a dosarului contravențional și a înregistrărilor audio a ședințelor de judecată. 2 La fel, instanța de fond a remarcat că informația cu privire la consumul de apă, sunt facturile emise lunar pentru volumul de apă consumat de reclamant, iar corectitudinea indicilor specificați în factură pot fi verificați conform datelor apometrului la care ultimul are acces, totodată, volumul de apă contorizat și necontorizat și respectiv neachitat de către membrii Condominiului, informațiile ce nu țin de apartamentul aflat în proprietatea reclamantului, nu pot fi oferite, deoarece sunt informații ce conțin date cu caracter personal.

La 03 decembrie 2020, Cioclea Igor, cu respectarea termenului prevăzut în articolul 232 din Codul administrativ, a declarat apel asupra hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând anularea hotărârii supra ca nefondată și emiterea unei decizii prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă. Prin decizia din 02 decembrie 2020, Curtea de Apel Chișinău a casat integral hotărîrea din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei noi decizii, prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Cioclea Igor către Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/244 cu privire la obligarea furnizării informației și repararea prejudiciului moral a fost declarată inadmisibilă.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de drept material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele cauzei, a constatat că reclamantul nu poate revendica încălcarea prin activitatea administrativă a unui drept în sensul art. 17 Cod Administrativ, iar furnizorul de informații oficiale deține obligația pozitivă să elibereze informația pe care o deține, însă nu și obligația să furnizeze informația solicitată potrivit anumitor preferințe specificate în particular de solicitant.

Instanța de apel a stabilit că informația solicitată nu se încadrează în prevederile art. 1 alin. (2) lit. d) al Legii nr. 982 din 11.05.2000 privind accesul la informație, potrivit căruia, nu constituie obiect al prezentei legi raporturile care au legătură tangențială cu raporturile enumerate în alineatul (1) al prezentului articol și se referă la furnizarea informațiilor referitoare la propria activitate de către persoane fizice și juridice private, partide și formațiuni social-politice, fundații, asociații obștești. Curtea de Apel a invocat că nu constituie obiect al Legii nr. 982 din 11.05.2000 privind accesul la informație - activitatea persoanei juridice desfășurată conform atribuțiilor acestora, dacă aceasta se referă la alte aprobări, autorizații, prestări de servicii și orice alte solicitări, în afara informațiilor oficiale.

La fel, instanța de apel a stabilit că acțiunea formulată de Cioclea Igor nu trece testul admisibilității, întrucât Asociația Coproprietarilor în Condominiu reprezintă o persoană juridică care funcționează în baza autoadministrării economice, nu este fondată de stat în persoana autorităților publice, nu este finanțată de la bugetul de stat, și astfel nu poate fi catalogată ca posesor/furnizor al informațiilor oficiale, iar informațiile solicitate de reclamant în sine nu reprezintă și nu constituie informații oficiale în sensul Legii nr. 982 din 11.05.2000. La 17 decembrie 2020, Cioclea Igor a declarat recurs împotriva hotărârii din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a deciziei din 02 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea 3 actelor judecătorești contestate, cu admiterea cererii de chemare în judecată înaintată de către recurent.

În motivarea recursului, Cioclea Igor a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material. A declarat că instanța de apel eronat a concluzionat că dispozițiile Legii privind accesul la informație nu sunt aplicabile în prezenta speță, or, în cauza similară nr. 2ra- 795/20, Curtea Supremă de Justiție în decizia din 19 iunie 2020 cert a stabilit că Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/244 este furnizor de informație.

Instanța de apel urma să stabilească caracterul informației solicitate, importanța acesteia pentru solicitant, și posibilitatea Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/244 de a o prezenta, inclusiv și parțial, în limitele legii, având în vedere că este membru al asociației și informația solicitată o poate obține doar de la Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/244, ca unicul furnizor de informații ce ține de administrarea, întreținerea și exploatarea în comun a complexului de bunuri imobiliare în condominiu în sensul Legii nr. 913 din 30 martie 2000. Verificând dacă recurentul a respectat termenul de contestare, instanța de recurs reține că în conformitate cu articolul 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 02 decembrie 2020, care a fost notificată recurentului la 11 decembrie 2020 prin poșta electronică Totodată, decizia motivată din 02 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului la data de 15 ianuarie 2021, fapt confirmat prin aviz. Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că Cioclea Igor s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul nemotivat la 14 decembrie 2020, prin intermediul poștei electronice, iar recursul la 04 februarie 2021, prin intermediul cancelariei Curții de Apel Chișinău, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Cioclea Igor, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție le consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) 4 din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages 5 Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Cioclea Igor. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Cioclea Igor se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Tamara Chișca – Doneva Judecătorii Victor Burduh Nicolae Craiu 6