3ra-434/21 — constatarea incalcarii dreptului de acces la informatie si repararea prejudiciulu

3ra-434/21 — constatarea incalcarii dreptului de acces la informatie si repararea prejudiciulu (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-434/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani( Violeta Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Guzun M., Bostan A., Dașchevici G.)

ÎNCHEIERE

09 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contecios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului,judecătorul Tamara Chișca – Doneva

judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Igor Cioclea,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

înaintată de Igor Cioclea împotriva Asociației de Coproprietari în Condominiu

nr.55/244 cu privire la obligarea furnizării informației, repararea prejudiciului

moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 02 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 15 aprilie 2019, Cioclea Igor a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/244 cu privire la

obligarea furnizării informației, repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 18 februarie 2019 s-a adresat cu o cerere

către Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/244, prin care a solicitat

oferirea accesului la informație și eliberarea copiilor informațiilor solicitate. La 18

martie 2019 a recepționat răspunsul nr. 13 din 15 martie 2019 al Asociației de

Coproprietari în Condominiu, în care a constatat că atât accesul la informație, cât și

eliberarea copiilor informațiilor și/sau documentelor specificate nu se oferă.

Consideră reclamantul că prin nesoluționarea cererii, Asociația de

Coproprietari în Condominiu nr. 55/244 încalcă drepturile și interesele sale

legitime prevăzute de legislația Republicii Moldova și anume dreptul de acces la

informație. În calitate de membru al ACC nr. 55/244, potrivit art. 22 alin. (l) al

Legii cu privire la condominiu în fondul locativ - ,,membri ai asociației de

coproprietari sunt toți proprietarii locuințelor (încăperilor) din condominiu”.

Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/244 este persoană juridică, iar

activitatea ei cade sub incidența art. 5 alin. (2) al Legii privind accesul la

informație, fiind furnizor de informații.

1

Prin încălcarea dreptului de acces la informație, care are caracter sistematic, i-

a fost cauzat prejudiciu moral în mărime de 1000 lei, care urmează a fi achitat de

Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/244. Asociația urmează să

răspundă pentru abuzurile sale și prin acest mod pe viitor va respecta prevederile

legale și își va onora obligațiile statutare. Potrivit statutului Asociației de

Coproprietari în Condominiu nr. 55/244, membrul asociației de coproprietari în

condominiu are dreptul să primească informații privind activitatea asociației, starea

patrimoniului asociației și cheltuielile efectuate. Sorgintea constituțională și

convențională a dezideratului liberului acces la informație, ce rezultă din

stipulațiile și spiritul art. 32 și 34 din Constituție, precum și ale art. 10 din

Convenție, implică aplicabilitatea prioritară a acestor dispoziții în cazul în care

actele normative interne sunt insuficient de clare sau contravin acestora.

A solicitat reclamantul obligarea Asociației de Coproprietari în Condominiu

nr. 55/244 de a oferi accesul la informație și/sau eliberarea copiilor informațiilor

(documentelor) specificate în cererea din 18 februarie 2019 și anume: copia

dosarului contravențional împotriva Asociației de Coproprietari în Condominiu

Nr.55/244 înregistrat sub nr. xxxxx (xx-x-xxxx-xxxx) cu anexarea CD/DVD a

înregistrărilor ședințelor de judecată; copiile informațiilor depline (documente,

acte, rapoarte, decizii, documente contabile, fonduri, verificarea și certificarea

metrologică a apometrelor individuale și normele în vigoare, consumul și

repartizarea cheltuielilor, indicatorii lunari a consumului de apă) care vizează

consumul de apă contorizat și necontorizat pentru perioada anilor 2011-2019,

copiile rapoartelor Casei Naționale de Asigurări Medicale și Casa Națională de

Asigurări Sociale pentru perioada anilor 2011-2019; copiile informațiilor depline

vizavi de impozitele imobiliare pentru anii 2011-2019; copiile documentelor

înregistrate la „Camera 2 din 9 înregistrării de Stat”, acronimul „CÎS” folosit

ulterior (să figureze și stampila CÎS-ului) pentru anii 2011-2019; încasarea de la

Asociația de Coproprietari în Condominiu Nr. 55/244 a prejudiciului moral în

mărime de 1 000 lei; încasarea cheltuielilor de judecată compuse din taxa de stat și

cheltuielile de asistență juridică. (f.d. 3-4).

Prin hotărârea din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a respins acțiunea înaintată de Cioclea Igor ca neîntemeiată.

În suținerea acestei poziții, prima instanță a menționat că, petiția adresată de

Igor Cioclea către ACC Nr.55/244 a fost examinată în termenul stabilit de Lege, cu

respectarea procedurii, reclamantului fiindu-i oferit răspuns la problemele

invocate.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani subliniază că, reclamantul nu a dovedit

imposibilitatea primirii informației solicitate din alte surse, nu a dovedit deținerea

acestei informații de către asociația pârâtă și care norme legale determină

obligativitatea acesteia în vederea oferirii informației menționate. Faptul că

Asociației de Coproprietari în Condominiu nr.55/244 a fost parte într-o cauză

contravențională nu presupune că aceasta deține o copie a dosarului

contravențional și a înregistrărilor audio a ședințelor de judecată.

2

La fel, instanța de fond a remarcat că informația cu privire la consumul de

apă, sunt facturile emise lunar pentru volumul de apă consumat de reclamant, iar

corectitudinea indicilor specificați în factură pot fi verificați conform datelor

apometrului la care ultimul are acces, totodată, volumul de apă contorizat și

necontorizat și respectiv neachitat de către membrii Condominiului, informațiile ce

nu țin de apartamentul aflat în proprietatea reclamantului, nu pot fi oferite,

deoarece sunt informații ce conțin date cu caracter personal.

La 03 decembrie 2020, Cioclea Igor, cu respectarea termenului prevăzut în

articolul 232 din Codul administrativ, a declarat apel asupra hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând anularea hotărârii supra ca nefondată și

emiterea unei decizii prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă.

Prin decizia din 02 decembrie 2020, Curtea de Apel Chișinău a casat integral

hotărîrea din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu

emiterea unei noi decizii, prin care cererea de chemare în judecată înaintată de

Cioclea Igor către Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/244 cu privire

la obligarea furnizării informației și repararea prejudiciului moral a fost declarată

inadmisibilă.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de

drept material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele

cauzei, a constatat că reclamantul nu poate revendica încălcarea prin activitatea

administrativă a unui drept în sensul art. 17 Cod Administrativ, iar furnizorul de

informații oficiale deține obligația pozitivă să elibereze informația pe care o deține,

însă nu și obligația să furnizeze informația solicitată potrivit anumitor preferințe

specificate în particular de solicitant.

Instanța de apel a stabilit că informația solicitată nu se încadrează în

prevederile art. 1 alin. (2) lit. d) al Legii nr. 982 din 11.05.2000 privind accesul la

informație, potrivit căruia, nu constituie obiect al prezentei legi raporturile care au

legătură tangențială cu raporturile enumerate în alineatul (1) al prezentului articol

și se referă la furnizarea informațiilor referitoare la propria activitate de către

persoane fizice și juridice private, partide și formațiuni social-politice, fundații,

asociații obștești. Curtea de Apel a invocat că nu constituie obiect al Legii nr. 982

din 11.05.2000 privind accesul la informație - activitatea persoanei juridice

desfășurată conform atribuțiilor acestora, dacă aceasta se referă la alte aprobări,

autorizații, prestări de servicii și orice alte solicitări, în afara informațiilor oficiale.

La fel, instanța de apel a stabilit că acțiunea formulată de Cioclea Igor nu

trece testul admisibilității, întrucât Asociația Coproprietarilor în Condominiu

reprezintă o persoană juridică care funcționează în baza autoadministrării

economice, nu este fondată de stat în persoana autorităților publice, nu este

finanțată de la bugetul de stat, și astfel nu poate fi catalogată ca posesor/furnizor al

informațiilor oficiale, iar informațiile solicitate de reclamant în sine nu reprezintă

și nu constituie informații oficiale în sensul Legii nr. 982 din 11.05.2000.

La 17 decembrie 2020, Cioclea Igor a declarat recurs împotriva hotărârii din

29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a deciziei din 02

decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

3

actelor judecătorești contestate, cu admiterea cererii de chemare în judecată

înaintată de către recurent.

În motivarea recursului, Cioclea Igor a invocat ilegalitatea și netemeinicia

deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat

superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, cu interpretarea

și aplicarea eronată a normelor de drept material.

A declarat că instanța de apel eronat a concluzionat că dispozițiile Legii

privind accesul la informație nu sunt aplicabile în prezenta speță, or, în cauza

similară nr. 2ra- 795/20, Curtea Supremă de Justiție în decizia din 19 iunie 2020

cert a stabilit că Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/244 este furnizor

de informație.

Instanța de apel urma să stabilească caracterul informației solicitate,

importanța acesteia pentru solicitant, și posibilitatea Asociația de Coproprietari în

Condominiu nr. 55/244 de a o prezenta, inclusiv și parțial, în limitele legii, având

în vedere că este membru al asociației și informația solicitată o poate obține doar

de la Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/244, ca unicul furnizor de

informații ce ține de administrarea, întreținerea și exploatarea în comun a

complexului de bunuri imobiliare în condominiu în sensul Legii nr. 913 din 30

martie 2000.

Verificând dacă recurentul a respectat termenul de contestare, instanța de

recurs reține că în conformitate cu articolul 245 alin. (1) și (2) din Codul

administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 02 decembrie 2020,

care a fost notificată recurentului la 11 decembrie 2020 prin poșta electronică

Totodată, decizia motivată din 02 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată recurentului la data de 15 ianuarie 2021, fapt confirmat prin aviz.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Cioclea Igor s-a conformat prevederilor legale și a

depus recursul nemotivat la 14 decembrie 2020, prin intermediul poștei

electronice, iar recursul la 04 februarie 2021, prin intermediul cancelariei Curții de

Apel Chișinău, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Cioclea Igor, în raport cu

materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție le consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

4

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu

valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un

eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

5

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de către Cioclea Igor.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Cioclea Igor se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca – Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

6