3ra-495/21 — constatarea incalcarii dreptului de acces la informatie si repararea prejudiciulu

3ra-495/21 — constatarea incalcarii dreptului de acces la informatie si repararea prejudiciulu (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-495/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani( Violeta Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Guzun M., Bostan A., Dașchevici G.)

ÎNCHEIERE

09 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contecios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului,judecătorul Tamara Chișca – Doneva

judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Igor Cioclea,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

înaintată de Igor Cioclea împotriva Asociației de Coproprietari în Condominiu

nr.55/244 cu privire la obligarea furnizării informației, repararea prejudiciului moral

și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei suplimentare din 26 ianuarie 2021 a Curții de Apel

Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 15 aprilie 2019, Cioclea Igor a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/244 cu privire la

obligarea furnizării informației, repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 18 februarie 2019 s-a adresat cu o cerere

către Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/244, prin care a solicitat

oferirea accesului la informație și eliberarea copiilor informațiilor solicitate. La 18

martie 2019 a recepționat răspunsul nr. 13 din 15 martie 2019 al Asociației de

Coproprietari în Condominiu, în care a constatat că atât accesul la informație, cât și

eliberarea copiilor informațiilor și/sau documentelor specificate nu se oferă.

Consideră reclamantul că prin nesoluționarea cererii, Asociația de

Coproprietari în Condominiu nr. 55/244 încalcă drepturile și interesele sale legitime

prevăzute de legislația Republicii Moldova și anume dreptul de acces la informație.

În calitate de membru al ACC nr. 55/244, potrivit art. 22 alin. (l) al Legii cu privire

la condominiu în fondul locativ - ,,membri ai asociației de coproprietari sunt toți

proprietarii locuințelor (încăperilor) din condominiu”. Asociația de Coproprietari în

Condominiu nr. 55/244 este persoană juridică, iar activitatea ei cade sub incidența

art. 5 alin. (2) al Legii privind accesul la informație, fiind furnizor de informații.

Prin încălcarea dreptului de acces la informație, care are caracter sistematic,

i-a fost cauzat prejudiciu moral în mărime de 1000 lei, care urmează a fi achitat de

1

Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/244. Asociația urmează să

răspundă pentru abuzurile sale și prin acest mod pe viitor va respecta prevederile

legale și își va onora obligațiile statutare. Potrivit statutului Asociației de

Coproprietari în Condominiu nr. 55/244, membrul asociației de coproprietari în

condominiu are dreptul să primească informații privind activitatea asociației, starea

patrimoniului asociației și cheltuielile efectuate. Sorgintea constituțională și

convențională a dezideratului liberului acces la informație, ce rezultă din stipulațiile

și spiritul art. 32 și 34 din Constituție, precum și ale art. 10 din Convenție, implică

aplicabilitatea prioritară a acestor dispoziții în cazul în care actele normative interne

sunt insuficient de clare sau contravin acestora.

A solicitat reclamantul obligarea Asociației de Coproprietari în Condominiu

nr. 55/244 de a oferi accesul la informație și/sau eliberarea copiilor informațiilor

(documentelor) specificate în cererea din 18 februarie 2019 și anume: copia

dosarului contravențional împotriva Asociației de Coproprietari în Condominiu

Nr.55/244 înregistrat sub nr. xxxxx (xxxxxxxxxxxxx) cu anexarea CD/DVD a

înregistrărilor ședințelor de judecată; copiile informațiilor depline (documente, acte,

rapoarte, decizii, documente contabile, fonduri, verificarea și certificarea

metrologică a apometrelor individuale și normele în vigoare, consumul și

repartizarea cheltuielilor, indicatorii lunari a consumului de apă) care vizează

consumul de apă contorizat și necontorizat pentru perioada anilor 2011-2019, copiile

rapoartelor Casei Naționale de Asigurări Medicale și Casa Națională de Asigurări

Sociale pentru perioada anilor 2011-2019; copiile informațiilor depline vizavi de

impozitele imobiliare pentru anii 2011-2019; copiile documentelor înregistrate la

„Camera 2 din 9 înregistrării de Stat”, acronimul „CÎS” folosit ulterior (să figureze

și stampila CÎS-ului) pentru anii 2011-2019; încasarea de la Asociația de

Coproprietari în Condominiu Nr. 55/244 a prejudiciului moral în mărime de 1 000

lei; încasarea cheltuielilor de judecată compuse din taxa de stat și cheltuielile de

asistență juridică. (f.d. 3-4)

Prin hotărârea din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a respins acțiunea înaintată de Cioclea Igor ca neîntemeiată.

În suținerea acestei poziții, prima instanță a menționat că, petiția adresată de

Igor Cioclea către ACC Nr.55/244 a fost examinată în termenul stabilit de Lege, cu

respectarea procedurii, reclamantului fiindu-i oferit răspuns la problemele invocate.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani subliniază că, reclamantul, nu a dovedit

imposibilitatea primirii informației solicitate din alte surse, nu a dovedit deținerea

acestei informații de către asociația pârâtă și care norme legale determină

obligativitatea acesteia în vederea oferirii informației menționate. Faptul că

Asociației de Coproprietari în Condominiu nr.55/244 a fost parte într-o cauză

contravențională nu presupune că aceasta deține o copie a dosarului contravențional

și a înregistrărilor audio a ședințelor de judecată.

La fel, instanța de fond a remarcat că informația cu privire la consumul de apă,

sunt facturile emise lunar pentru volumul de apă consumat de reclamant, iar

corectitudinea indicilor specificați în factură pot fi verificați conform datelor

apometrului la care ultimul are acces, totodată, volumul de apă contorizat și

2

necontorizat și respectiv neachitat de către membrii Condominiului, informațiile ce

nu țin de apartamentul aflat în proprietatea reclamantului, nu pot fi oferite, deoarece

sunt informații ce conțin date cu caracter personal.

La 03 decembrie 2020, Cioclea Igor, cu respectarea termenului prevăzut în

articolul 232 din Codul administrativ, a declarat apel asupra hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând anularea hotărârii supra ca nefondată și emiterea

unei decizii prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă.

Prin decizia din 02 decembrie 2020, Curtea de Apel Chișinău a casat integral

Hotărîrea din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu

emiterea unei noi decizii, prin care cererea de chemare în judecată înaintată de

Cioclea Igor către Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/244 cu privire la

obligarea furnizării informației și repararea prejudiciului moral a fost declarată

inadmisibilă.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de

drept material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele

cauzei, a constatat că reclamantul nu poate revendica încălcarea prin activitatea

administrativă a unui drept în sensul art. 17 Cod Administrativ, iar furnizorul de

informații oficiale deține obligația pozitivă să elibereze informația pe care o deține,

însă nu și obligația să furnizeze informația solicitată potrivit anumitor preferințe

specificate în particular de solicitant.

Instanța de apel a stabilit că informația solicitată nu se încadrează în

prevederile art. 1 alin. (2) lit. d) al Legii nr. 982 din 11.05.2000 privind accesul la

informație, potrivit căruia, nu constituie obiect al prezentei legi raporturile care au

legătură tangențială cu raporturile enumerate în alineatul (1) al prezentului articol și

se referă la furnizarea informațiilor referitoare la propria activitate de către persoane

fizice și juridice private, partide și formațiuni social-politice, fundații, asociații

obștești. Curtea de Apel a invocat că nu constituie obiect al Legii nr. 982 din

11.05.2000 privind accesul la informație - activitatea persoanei juridice desfășurată

conform atribuțiilor acestora, dacă aceasta se referă la alte aprobări, autorizații,

prestări de servicii și orice alte solicitări, în afara informațiilor oficiale.

La fel, instanța de apel a stabilit că acțiunea formulată de Cioclea Igor nu trece

testul admisibilității, întrucât Asociația Coproprietarilor în Condominiu reprezintă o

persoană juridică care funcționează în baza autoadministrării economice, nu este

fondată de stat în persoana autorităților publice, nu este finanțată de la bugetul de

stat, și astfel nu poate fi catalogată ca posesor/furnizor al informațiilor oficiale, iar

informațiile solicitate de reclamant în sine nu reprezintă și nu constituie informații

oficiale în sensul Legii nr. 982 din 11.05.2000.

La 26 ianuarie 2021, Curtea de Apel Chișinău a emis decizie suplimentară

prin care a încasat din contul lui Cioclea Igor în beneficiul intimatului Asociația de

Coproprietari în Condominiu nr. 55/244 cheltuielile de asistență juridică în mărime

de 2000 (două mii) lei, suportate la examinarea cauzei în fond și în ordine de apel.

La 22 martie 2021, Cioclea Igor a declarat recurs împotriva deciziei

suplimentare din 26 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

3

recursului, casarea actului judecătoresc contestat, cu admiterea cererii de chemare în

judecată înaintată de către recurent.

În motivarea recursului Cioclea Igor a invocat ilegalitatea și netemeinicia

deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat

superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, cu interpretarea și

aplicarea eronată a normelor de drept material.

A declarat că instanța de apel eronat a ajuns la concluzia de a admite

solicitarea intimatului de încasare a cheltuielilor de judecată pentru asistență

juridică, deoarece referințele au fost depuse și semnate doar de administratorul

Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/244. Suplimentar, a indicat că la

materialele dosarului lipsesc documente semnate de avocat, cît și borderoul de

lucru al acestuia pentru serviciile prestate, care ar justifica cheltuielile solicitate.

Instanța de apel urma să stabilească caracterul informației solicitate,

importanța acesteia pentru solicitant, și posibilitatea Asociația de Coproprietari în

Condominiu nr. 55/244 de a o prezenta, inclusiv și parțial, în limitele legii, având în

vedere că este membru al asociației și informația solicitată o poate obține doar de la

Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/244, ca unicul furnizor de

informații ce ține de administrarea, întreținerea și exploatarea în comun a

complexului de bunuri imobiliare în condominiu în sensul Legii nr. 913 din 30

martie 2000.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 26 ianuarie 2021,

însă date privind notificarea dispozitivului deciziei la dosar nu există. Totodată,

decizia motivată din 26 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

recurentului la data de 09 martie 2021, fapt confirmat prin aviz electronic, din care

considerent motivarea recursului depusă la data de 22 martie 2021 este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Cioclea Igor, în raport cu

materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție le consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

4

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu

valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes

rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă

a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea

oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și

a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

5

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de către Cioclea Igor.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Cioclea Igor se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca – Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

6