2ra-734/20 — anularea ordinelor de concediere, incasarea despagubirii

2ra-734/20 — anularea ordinelor de concediere, incasarea despagubirii (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-734/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. A.Braga)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.I.Secrieru, I.Cotruță, A.Danilov)

D E C I Z I E

20 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de Golban Alexandr,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandr

Golban împotriva SRL „Catol Lux” cu privire la anularea ordinelor de concediere,

obligarea de a emite ordinul, obligarea de a introduce modificări în carnetul de

muncă, încasarea despăgubirii pentru reținerea carnetului de muncă, a

despăgubirii materiale, a prejudiciului moral cauzat și a cheltuielilor de judecare

a cauzei,

împotriva deciziei din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 06 martie 2018, Alexandr Golban reprezentat de avocatul Andrei

Buruceașvili, a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Catol Lux”,

solicitînd anularea ordinelor de concediere, obligarea de a emite ordinul, obligarea

de a introduce modificări în carnetul de muncă, încasarea despăgubirii pentru

reținerea carnetului de muncă, a despăgubirii materiale, a prejudiciului moral

cauzat și a cheltuielilor de judecare a cauzei.

În motivarea acțiunii a menționat, că la 06 decembrie 2016 în baza

contractului individual de muncă, a fost angajat la întreprinderea pârâtului în

funcția de manager tehnologia informației și comunicațiilor, fiind emis ordinul de

angajare sub nr. 51.

A susținut că, la 08 decembrie 2017, a înregistrat la angajator o cerere prin

care a solicitat eliberarea sa din funcție în temeiul art. 85 Codul Muncii, în legătură

cu demisia.

A notat că, deși a solicitat eliberarea din funcție în temeiul art. 85 alin. (3)

lit. a1) Codul Muncii, angajatorul în temeiul art. 85 alin. (1) Codul muncii, a

solicitat să îndeplinească atribuțiile suplimentar 14 zile.

1

A explicat că, în ultima zi de serviciu, 22 decembrie 2017, a înștiințat

angajatorul despre expirarea termenului de 14 zile și a solicitat achitarea tuturor

plăților salariale precum și eliberarea carnetului de muncă, însă administratorul

SRL „Catol Lux” a refuzat categoric, solicitând prestarea unei munci suplimentare

adică să finalizeze lucrările indicate de angajator.

A menționat că, a refuzat să finalizeze lucrările indicate bazându-se pe

prevederile art. 85 alin. (3) Codul muncii care prevede că la expirarea termenelor

prevăzute de alin. (1)-(41), salariatul are dreptul să înceteze lucrul, însă pârâtul l-

a amenințat cu concedierea pe reclamant că pentru refuzul de a îndeplini munci

suplimentare.

Reclamantul a specificat că din 22 decembrie 2017, calitatea sa de salariat al

SRL „Catol Lux” a expirat de drept, respectiv din această dată el nu avea

posibilitatea să se angajeze la altă întreprindere, deoarece toți angajații solicitau

carentul de muncă.

Totodată, a indicat că a depus plângere la inspecția muncii. La 11 ianuarie

2018 s-a prezentat la administrația SRL „Catol Lux”, însă administratorul din nou

a refuzat eliberarea carnetului de muncă, condiționând achitarea plăților salariale

și eliberarea carnetului de muncă doar după îndeplinirea lucrărilor indicate, fiind

șantajat cu eliberarea din funcția la inițiativa angajatorului.

La 11 ianuarie 2018, a înregistrat o cerere prin care a solicitat eliberarea

carnetului de muncă sau prezentarea motivelor de refuz în eliberarea carnetului

de muncă, totodată reclamantul a semnat actul de predare/primire a utilajului

restituit angajatorului.

La 12 ianuarie 2018 a expediat o înștiințare prin care SRL „Catol Lux” a

solicitat prezentarea reclamantului în oficiu pentru a ridica carnetul de muncă și

de a face cunoștință cu ordinul de concediere.

La 15 ianuarie 2018, SRL „Catol Lux” a expediat o înștiințare prin care a

solicitat prezența acestuia la data de 22 ianuarie 2018 ora 10:00 în oficiu pentru

predarea bunurilor materiale (deși actul de predare-primire a fost deja întocmit la

11 ianuarie 2018).

A comunicat că, a expediat angajatorului cerere prin care a solicitat expedierea

carnetului de muncă prin poștă, iar la 24 ianuarie 2018, a primit prin poștă carnetul

de muncă, astfel în perioada 22 decembrie 2017 – 24 ianuarie 2018, carnetul de

muncă a fost reținut ilegal.

La 26 ianuarie 2018 a solicitat prin cerere SRL „Catol Lux” eliberarea

ordinului de concediere din funcție nr. 52 din 22 decembrie 2017, iar la 01

februarie 2018 a primit de la angajator copia ordinului nr. 52 din 22 decembrie

2017 privind eliberarea acestuia din funcție, în calitate de temei pentru concediere

au fost invocate prevederile art. 86 alin. (1) lit. k) Codul muncii.

A relatat că, potrivit Răspunsului eliberat de Inspecția Muncii din 25 ianuarie

2018, rezultă că nu i-au fost achitate în termen toate sumele cuvenite, nu a fost

restituit carnetul de muncă, iar la materialele controlului a găsit și ordinul fără

număr din 12 ianuarie 2018 cu privire la concedierea, conținutul diferă de ordinul

anterior, fiind incluse mențiuni referitor la absența nemotivată a salariatului.

Cu referire la dezacordul reclamantului cu ordinele contestate, a reiterat că a

fost concediat ilegal, deoarece a demisionat din funcție din proprie inițiativă,

2

astfel pârâtul urma să emită ordinul de eliberarea reclamantului din funcție în

legătură cu demisia. Astfel, pârâtul a creat artificial situația de conflict cu

reclamantul, falsificând actele interne a emis două ordine de concediere din 22

decembrie 2017 și 12 ianuarie 2018, anume cu scop de răzbunare, deoarece a

refuzat să îndeplinească indicațiile ilegale a angajatorului.

Reclamantul a declarat că, SRL „Catol Lux” urmează să-i achite salariul

mediu în mărime de 4 000 lei, în beneficiul său pentru reținerea carnetului de

muncă, conform pct. 12 al contractului de muncă nr. 51 din 06 decembrie 2016 și

a acordului adițional nr. 01 din 02 mai 2017, întârzierea respectivă a fost constată

prin procesul-verbal de control seria IM nr. C-2018- PV-41 din 25.01.2018.

A susținut că, angajatorul este obligat să-i achite și despăgubire pentru

reținerea ilegală a carnetului de muncă și pentru neachitarea plăților salariale, în

contextul în care a fost afectat grav psihologic fiindu-i astfel cauzat prejudiciu

moral care este apreciat cu echivalentul a 5 salarii medii lunare.

A solicitat reclamantul Alexandr Golban anularea ordinului nr. 52 din 22

decembrie 2017, emis de SRL „Catol Lux” cu privire la concediere; anularea

ordinului (fără număr) din 12 ianuarie 2018, emis de SRL „Catol Lux” cu privire

la concediere; obligarea SRL „Catol Lux” să emită ordinul de eliberare din funcție

în legătură cu demisie în temeiul art. 85 Codul Muncii; obligarea SRL „Catol

Lux” să introducă modificările în carnetul de muncă privind eliberarea din funcție

în legătură cu demisie în temeiul art. 85 Codul Muncii; încasarea din contul SRL

„Catol Lux”, în beneficiul său a sumei de 4 000 lei cu titlu de despăgubire pentru

reținerea carnetului de muncă în perioada 22 decembrie 2017 – 24 ianuarie 2018;

încasarea din contul SRL „Catol Lux”, în beneficiul său a prejudiciului moral în

mărime de 5 salarii medii lunare; încasarea din contul SRL „Catol Lux”, în

beneficiul său a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 10 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

cererea de chemare în judecată depusă de Alexandr Golban împotriva SRL „Catol

Lux” cu privire la anularea ordinelor de concediere, obligarea de a emite ordinul,

obligarea de a introduce modificări în carnetul de muncă, încasarea despăgubirii

pentru reținerea carnetului de muncă, a despăgubirii materiale a prejudiciului

moral cauzat și a cheltuielilor de judecată, a fost admisă parțial. S-a anulat Ordinul

(fără număr) emis de SRL „Catol Lux” la 12 ianuarie 2018 “Cu privire la

concedierea salariatului Alexandr Golban”. În rest, pretențiile s-au respins ca fiind

neîntemeiate (f.d.87, 90 - 98).

Prin decizia din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis

apelul declarat de Alexandr Golban, s-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru din 10 aprilie 2019 și s-a emis o nouă hotărâre. S-a admis parțial

cererea de chemare în judecată depusă de Alexandr Golban împotriva SRL „Catol

Lux” cu privire la anularea ordinelor de concediere, obligarea de a emite ordinul,

obligarea de a introduce modificări în carnetul de muncă, încasarea despăgubirii

pentru reținerea carnetului de muncă, a despăgubirii materiale a prejudiciului

moral cauzat și a cheltuielilor de judecare a cauzei. S-a anulat ordinul nr. 52 din

22 decembrie 2017 și ordin fără număr din 12 ianuarie 2018, emise de SRL „Catol

Lux” privind concedierea lui Alexandr Golban din funcție. S-a obligat SRL „Catol

Lux” să emită ordin de eliberare a lui Alexandr Golban din funcție de Manager în

3

tehnologia informației și comunicațiilor, începînd cu 23 decembrie 2017, în

legătură cu demisia în temeiul art. 85 Codul muncii să introducă modificările

respective în carnetul de muncă. S-a încasat din contul SRL „Catol Lux”, în

beneficiul lui Alexandr Golban parțial cheltuielile de asistență juridică în sumă de

2 000 (două mii). În rest pretențiile s-au respins ca fiind neîntemeiate.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că pierderea încrederii

angajatorului față de salariatul Alexandr Golban, nu ar putea servi drept temei de

eliberarea acestuia din funcție, în sensul al.(1), lit.k) art.86 CM RM, deoarece nu

a fost prezentată nici o probă ce ar confirma că Alexandr Golban, pînă la

concedierea sa, ar fi comis careva acțiuni culpabile care au servit drept temei

pentru pierderea încrederii angajatorului.

Instanța de apel a reținut ca temeinică cerința lui Alexandr Golban în ce

privește anularea ordinului de concediere nr. 52 din 22 decembrie 2017, or, acest

ordin s-a dovedit a fi unul neîntemeiat, în condițiile în care faptul încălcării

drepturilor salariatului, s-a confirmat inclusiv prin procesul-verbal de control seria

IM nr.C- 2018-PV-41 din 25 ianuarie 2018, de către Inspectorat de Stat al Muncii,

prin care s-au depistat următoarele încălcări ale legislației muncii: angajatorul nu

a achitat în ziua eliberării din serviciu toate sumele cuvenite contrar prevederilor

art.143 alin. (1) lit a) din Codul Muncii (eliberarea a avut loc la 22 decembrie

2017), iar achitarea plăților cuvenite s-a efectuat la 17 ianuarie 2018); la încetarea

contractului individual de muncă angajatorul nu i-a restituit carnetul de muncă în

ziua eliberării din serviciu, contrar prevederilor art.66 alin. (5) din Codul Muncii

RM.

De asemenea, nu sunt clare rațiunile angajatorului SRL „Catol Lux”

referitor la ordinul de concediere a salariatului Alexandr Golban de către același

angajator SRL „Catol Lux” pentru același ordin, fiind fără număr din 12 ianuarie

2018, în condițiile în care angajatorul nu era în drept să concedieze repetat același

angajat, în situația în care raporturile de muncă au încetat la 23 decembrie 2018.

Conform art.4 al Convenție nr.158 din 22.06.1982 cu privire la încetarea

raporturilor de muncă din inițiativa patronului, ratificată prin Hotărârea

Parlamentului nr.994 din 15.10.1996 stabilește expres că: „raporturile de muncă

ale unui lucrător nu vor înceta decât dacă există un motiv valabil pentru o

asemenea încetare legat de capacitatea sau conduita lucrătorului sau bazat pe

cerințele operaționale ale întreprinderii, instituției sau serviciului”.

Subsidiar, instanța de apel a menționat că odată ce s-a anulat ordinul nr. 52

din 22 decembrie 2017 și ordin fără număr din 12 ianuarie 2018, emise de SRL

„Catol Lux” privind concedierea lui Alexandr Golban din funcție, SRL „Catol

Lux” urmează să fie obligat să emită ordinul de eliberare a lui Alexandr Golban

din funcție de „Manager în tehnologia informației și comunicațiilor”, începînd cu

23 decembrie 2017, în legătură cu demisia în temeiul art. 85 CM RM și să

introducă modificările respective în carnetul de muncă.

Instanța de apel a concluzionat că în speță, apelantul nu a prezentat nici o

probă care ar confirma circumstanțele menționate mai sus, de aceea pretențiile

sale privind repararea prejudiciului material în sumă de 4 000 lei, rezultat din

reținerea de către angajator a carnetului de muncă pentru perioada 22 decembrie

2017- 24 ianuarie 2018, urmează a fi respinse ca neîntemeiate.

4

Totodată, în circumstanțele în care s-a anulat ordinul nr. 52 din 22 decembrie

2017 și ordin fără număr din 12 ianuarie 2018, emise de SRL „Catol Lux” privind

concedierea lui Alexandr Golban din funcție, SRL „Catol Lux”, urmează a fi

respinse pretențiile apelantului privind repararea prejudiciului moral, în măsura în

care anularea ordinelor susmenționate ar putea constitui o satisfacție echitabilă,

iar aceste circumstanțe, urmînd a fi apreciate în deplină măsură și luate în calcul

la repararea prejudiciului moral.

Prin urmare, instanța de apel a reținut că pe parcursul examinării cauzei,

reclamant/apelant Alexandr Golban nu a prezentat probe care ar confirma, că a

avut de suferit în urma unor pretinse acțiuni ale pârâtului/intimatului SRL „Catol

Lux”, prevederile articolului 118 alin. (1) CPC prevede că, fiecare parte trebuie

să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și

obiecțiilor sale dacă legea nu prevede altfel.

La 02 martie 2020 Golban Alexandr a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a deciziei instanței

de apel în partea ce ține de încasarea prejudiciului moral.

În motivarea recursului ca temei de drept a invocat prevederile art. 432,

alin.(2) lit.a) și c) din Codul de procedură civilă care statuează că, instanța

judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod

eronat legea.

Conform art.434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs

menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 10

decembrie 2019 și a expediat decizia participanților la proces la 09 ianuarie 2020

(f.d.146), și recepționată de către Golban Alexandr la 14 ianuarie 2020, conform

plicului poștal (f.d.151). Astfel, cererea de recurs declarată la 02 martie 2020 de

către Golban Alexandr este depusă în termenul prevăzut de art.434 din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Astfel, prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 24

martie 2020 instanța de recurs a comunicat intimaților recursul, informând despre

necesitatea depunerii referinței (f. d.155).

Conform avizului de recepție copia recursului a fost recepționată de către

SRL „Catol Lux” la 27 martie 2020.

Prin referința depusă la 06 aprilie 2020 SRL „Catol Lux” a solicitat

respingerea recursului depus de Golban Alexandr cu menținerea deciziei din 10

decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

5

Prin încheierea din 06 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție recursul declarat

de Golban Alexandr a fost considerat admisibil și a fost fixat spre examinare într-

un complet de 5 judecători.

Verificând decizia instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe,

în limitele controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

constată că se impune admiterea recursului cu casarea parțială a deciziei instanței

de apel în partea respingerii încasării prejudiciului moral cauzat, pentru motivele

ce succed.

În conformitate cu articolul 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze

integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe,

pronunțînd o nouă hotărîre.

Colegiul judiciar consideră necesar să menționeze că Alexandr Golban

reprezentat de avocatul Andrei Buruceașvili, a depus cerere de chemare în

judecată împotriva SRL „Catol Lux”, solicitînd anularea ordinelor de concediere,

obligarea de a emite ordinul, obligarea de a introduce modificări în carnetul de

muncă, încasarea despăgubirii pentru reținerea carnetului de muncă, a

despăgubirii materiale, a prejudiciului moral cauzat și a cheltuielilor de judecare

a cauzei.

Fiind învestită cu examinarea prezentei cauze, prima instanță a admis parțial

acțiunea. A anulat Ordinul (fără număr) emis de SRL „Catol Lux” la 12 ianuarie

2018 “Cu privire la concedierea salariatului Alexandr Golban”. În rest, pretențiile

s-au respins ca fiind neîntemeiate.

Verificând legalitatea hotărârii primei instanțe, Curtea de Apel Chișinău a

concluzionat de a admite apelul declarat de Alexandr Golban; a casa hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 10 aprilie 2019 și a pronunța o nouă

hotărâre prin care s-a admis parțial acțiunea; a anulat ordinul nr. 52 din 22

decembrie 2017 și ordin fără număr din 12 ianuarie 2018, emise de SRL „Catol

Lux” privind concedierea lui Alexandr Golban din funcție; a obligat SRL „Catol

Lux” să emită ordin de eliberare a lui Alexandr Golban din funcție de Manager în

tehnologia informației și comunicațiilor, începînd cu 23 decembrie 2017, în

legătură cu demisia în temeiul art. 85 Codul muncii să introducă modificările

respective în carnetul de muncă; a încasat din contul SRL „Catol Lux” în

beneficiul lui Alexandr Golban parțial cheltuielile de asistență juridică în sumă de

2 000 (două mii). În rest pretențiile s-au respins ca fiind neîntemeiate.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că, soluția instanței de apel în partea prin care a fost

respinsă pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral nu poate fi menținută,

fiind rezultată din interpretarea greșită a prevederilor legale ce guvernează

raportul juridic litigios și circumstanțele probatorii ale dosarului.

Astfel, instanța de recurs constată că instanța de apel a dat o apreciere

incorectă cerinței lui Alexandr Golban cu privire la repararea prejudiciului moral.

În continuare, Colegiul consideră necesar a reitera prevederile art. 90 alin. (2)

lit. c) Codul muncii, care prevede că repararea de către angajator a prejudiciului

cauzat salariatului constă în compensarea prejudiciului moral cauzat salariatului.

6

Conform art. 90 alin. (3) Codul muncii, mărimea reparării prejudiciului moral

se determină de către instanța de judecată, ținându-se cont de aprecierea dată

acțiunilor angajatorului, dar nu poate fi mai mică decât un salariu mediu lunar al

salariatului.

În corespundere cu art. 329 alin. (1) și (2) Codul muncii, angajatorul este

obligat să repare integral prejudiciul material și cel moral cauzat salariatului în

legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligațiilor de muncă, în cazul

discriminării salariatului la locul de muncă sau ca rezultat al privării ilegale de

posibilitatea de a munci, dacă prezentul cod sau alte acte normative nu prevăd

altfel.

Prejudiciul moral se repară în formă bănească sau într-o altă formă materială

determinată de părți. Litigiile și conflictele apărute în legătură cu repararea

prejudiciului moral se soluționează de instanța de judecată, indiferent de mărimea

prejudiciului material ce urmează a fi reparat.

Raportând dispozițiile normelor citate la circumstanțele cauzei, Colegiul

menționează că eliberararea ilegală a lui Alexandr Golban privind posibilitatea de

a munci și de a-și câștiga surse pentru întreținerea sa, i-au cauzat cert acestuia

suferințe psihice, ce a constituit temei pentru repararea prejudiciului moral

conform art. 1422 alin. (1) din Codul civil, acestea fiind manifestate în forma

emoțiilor negative, retrăirilor, stresului, etc. atribuite și de jurisprudența CtEDO

ca fiind elemente ale suferințelor morale cauzate persoanei (cauza Sommerfeld c.

Germaniei).

În aceste circumstanțe se atestă neîntemeiate concluziile instanței de apel

precum că urmează a fi respinse pretențiile apelantului Alexandr Golban privind

repararea prejudiciului moral, în măsura în care anularea ordinelor nr. 52 din 22

decembrie 2017 și ordinul fără număr din 12 ianuarie 2018, emis de SRL „Catol

Lux” ar putea constitui o satisfacție echitabilă, iar aceste circumstanțe, urmînd a

fi apreciate în deplină măsură și luate în calcul la repararea prejudiciului moral.

Prin urmare, instanța de apel a reținut că pe parcursul examinării cauzei,

reclamant/apelant Alexandr Golban nu a prezentat probe care ar confirma, că a

avut de suferit în urma unor pretinse acțiuni ale pârâtului/intimatului SRL „Catol

Lux”, prevederile articolului 118 alin. (1) CPC prevede că, fiecare parte trebuie

să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și

obiecțiilor sale dacă legea nu prevede altfel.

La caz, instanța de recurs reține că fiecare persoană, care pretinde că a suferit,

este în drept să-și estimeze prejudiciul moral suferit, dar numai instanța de

judecată este împuternicită prin lege să determine mărimea prejudiciului moral

prin echivalent bănesc, conducându-se de noțiunea reparării rezonabile, de

personalitatea părților, de circumstanțele cazului concret în care

recurentului/reclamantului i-au fost cauzate suferințe psihice.

Prin urmare, la examinarea cerinței cu privire la compensarea prejudiciului

moral, unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral

este criteriul echității, iar compensația trebuie să prezinte o justă și integrală

despăgubire.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

7

recursul, de a casa parțial decizia instanței de apel și anume în partea reparării

prejudiciului moral și a emite în această parte o nouă hotărâre prin care a admite

parțial pretenția privind repararea prejudiciului moral, în rest a menține decizia

instanței de apel.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Golban Alexandr.

Se casează parțial decizia din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandr Golban

împotriva SRL „Catol Lux” cu privire la anularea ordinelor de concediere,

obligarea de a emite ordinul, obligarea de a introduce modificări în carnetul de

muncă, încasarea despăgubirii pentru reținerea carnetului de muncă, a

despăgubirii materiale, a prejudiciului moral cauzat și a cheltuielilor de judecare

a cauzei, și anume în partea prin care a fost respinsă pretenția cu privire la

repararea prejudiciului moral și în această parte se emite o nouă hotărâre, prin

care:

Se încasează din contul SRL „Catol Lux” în beneficiul lui Alexandr Golban

prejudiciului moral în mărime de trei salarii medii lunar al salariatului.

În rest decizia din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău se menține.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

8