2ra-845/20 — Anularea ordinului de concediere, restabilirea în functie, încasarea plătilor salariale

2ra-845/20 — Anularea ordinului de concediere, restabilirea în functie, încasarea plătilor salariale (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-845/20

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, judecător – C. Valah

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – A. Danilov, I. Secrieru, Iu. Cotruță

Î N C H E I E R E

01 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Grobari Anatol,

în cauza civilă la cererea înaintată de Grobari Anatol către Călugăru Gheorghe,

fondator al SRL „Europanel Group”, intervenient accesoriu Inspectoratul de Stat al

Muncii, privind obligarea pîrîtului de a prezenta toată documentația ce vizează

relațiile de muncă cu pârâtul pentru perioada 17.11.2015- 27.10.2017, inclusiv

accidentul de muncă suferit de reclamant și certificatul privind caracterul vătămării

sănătății reclamantului primit de pârât de la Centrul de Medicină Urgentă în martie

2016, obligarea pârâtului să remită certificatul privind caracterul vătămării sănătății

reclamantului către Consiliul pentru determinarea dezabilității și capacității de

muncă, în scopul aflării procentului concret de vătămare a sănătății reclamantului în

urma accidentului de muncă, obligarea pârâtului și intervenientului accesoriu să

efectueze cercetarea accidentului de muncă din 14.12.2015 conform legislației,

obligarea pârâtului și intervenientului accesoriu să prezinte toată documentația

referitoare la accidentul de muncă din 14.12.2017, inclusiv copia dosarului de

cercetare a accidentului de muncă și copia autentificată a procesului-verbal, anularea

ordinului nr.G/A-9 emis de pârât la 27.10.2017 privind eliberarea reclamantului din

funcție pentru limită de vârstă, ca ilegal și a repune reclamantul în funcțiile deținute,

obligarea pârâtului să-i acorde reclamantului concediul anual conform legislației

pentru întreaga perioadă de lucru de la 17.11.2015 până la 27.10.2017, înmânarea

pârâtului originalele certificatelor medicale: nr.2452655 din 22.08.2017, nr.2452819

din 11.09.2017, nr.2455008 din 27.09.2017, nr.2686803 din 29.09.2017, nr.2455160

din 12.10.2017 și nr.2576653 din 27.10.2017, cu obligarea pârâtului să-i achite

plățile prevăzute la art.123 Codul muncii, eliberarea reclamantului a titlului

executoriu pentru a obține de la pârât despăgubiri materiale și morale pentru neplata

la timp a sumelor ce se cuveneau reclamantului conform art.123 Codul muncii, în

baza certificatelor de concediu medical: nr.2452655 din 22.08.2017, nr.2452819 din

11.09.2017, nr.2455008 din 27.09.2017, nr.2686803 din 29.09.2017, nr.2455160 din

12.10.2017 și nr.2576653 din 27.10.2017, eliberarea reclamantului a titlului

executoriu pentru a obține de la pârât despăgubiri materiale și morale pentru

1

cauzarea suferințelor fizice și psihice în urma accidentului de muncă cu pierderea

unui procent important din capacitatea de muncă, conform sumelor specificate de

legislația aplicabilă, eliberarea reclamantului a titlului executoriu pentru a obține de

la pârât despăgubiri materiale și morale pentru lipsa forțată de la serviciu pentru

perioada 27.11.2017 până la data adoptării de către instanță a deciziei executorii

privind restabilirea reclamantului în funcții, ținându-se cont de salariul lunar al

reclamantului de 3500 lei, cât este specificat în contractele de muncă, obligarea

pârâtului să nu mai pună piedici artificiale reclamantului în activitatea de muncă, cel

puțin în perioada rece a anului 2017-2018,

împotriva deciziei din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă cererea de apel depusă de Grobari Anatol, fiind menținută hotărârea

din 09 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

c o n s t a t ă:

La 07 decembrie 2017, Grobari Anatol a depus cerere de chemare în judecată

către Călugăru Gheorghe, fondator al SRL „Europanel Group”, intervenient

accesoriu Inspectoratul de Stat al Muncii privind obligarea pîrîtului de a prezenta

toată documentația ce vizează relațiile de muncă cu pârâtul pentru perioada

17.11.2015 - 27.10.2017, inclusiv accidentul de muncă suferit de reclamant și

certificatul privind caracterul vătămării sănătății reclamantului primit de pârât de la

Centrul de Medicină Urgentă în martie 2016, obligarea pârâtului să remită

certificatul privind caracterul vătămării sănătății reclamantului către Consiliul

pentru determinarea dezabilității și capacității de muncă, în scopul aflării procentului

concret de vătămare a sănătății reclamantului în urma accidentului de muncă,

obligarea pârâtului și intervenientului accesoriu să efectueze cercetarea accidentului

de muncă din 14.12.2015 conform legislației, obligarea pârâtului și intervenientului

accesoriu să prezinte toată documentația referitoare la accidentul de muncă din

14.12.2017, inclusiv copia dosarului de cercetare a accidentului de muncă și copia

autentificată a procesului-verbal, anularea ordinului nr.G/A-9 emis de pârât la

27.10.2017 privind eliberarea reclamantului din funcție pentru limită de vârstă, ca

ilegal și a repune reclamantul în funcțiile deținute, obligarea pârâtului să-i acorde

reclamantului concediul anual conform legislației pentru întreaga perioadă de lucru

de la 17.11.2015 până la 27.10.2017, înmânarea pârâtului originalele certificatelor

medicale: nr.2452655 din 22.08.2017, nr.2452819 din 11. 09.2017, nr.2455008 din

27.09.2017, nr.2686803 din 29.09.2017, nr.2455160 din 12.10.2017 și nr.2576653

din 27.10.2017, cu obligarea pârâtului să-i achite plățile prevăzute la art.123 Codul

muncii, eliberarea reclamantului titlului executoriu pentru a obține de la pârât

despăgubiri materiale și morale pentru neplata la timp a sumelor ce se cuveneau

reclamantului conform art.123 Codul muncii, în baza certificatelor de concediu

medical: nr.2452655 din 22.08.2017, nr.2452819 din 11.09.2017, nr.2455008 din

27.09.2017, nr.2686803 din 29.09.2017, nr.2455160 din 12.10.2017 și nr.2576653

din 27.10.2017, eliberarea reclamantului a titlului executoriu pentru a obține de la

pârât despăgubiri materiale și morale pentru cauzarea suferințelor fizice și psihice în

urma accidentului de muncă cu pierderea unui procent important din capacitatea de

muncă, conform sumelor specificate de legislația aplicabilă, eliberarea

reclamantului a titlului executoriu pentru a obține de la pârât despăgubiri materiale

și morale pentru lipsa forțată de la serviciu pentru perioada 27.11.2017 până la data

2

adoptării de către instanță a deciziei executorii privind restabilirea reclamantului în

funcții, ținându-se cont de salariul lunar al reclamantului de 3500 lei, cât este

specificat în contractele de muncă, obligarea pârâtului să nu mai pună piedici

artificiale reclamantului în activitatea de muncă, cel puțin în perioada rece a anului

2017-2018.

În motivarea acțiunii a indicat că, după adoptarea deciziei nr.2a-5209/16 din 25

iulie 2017 a Curții de Apel Chișinău, reclamatul și intervenientul accesoriu nu au

întreprins niciuna din măsurile esențiale, expuse în această decizie și în cererile

reclamantului din 03 noiembrie 2017 și 06 noiembrie 2017. Mai mult, reclamatul și

intervenientul accesoriu nu i-au dat răspuns conform art. 332 din Codul muncii, la

care a făcut referire în cererile de soluționare a litigiilor de muncă pe cale

extrajudiciară, deși Curtea de Apel Chișinău în decizia sa nr.2a-2117/16 încă din 29

iunie 2016, menționa în privința intervenientului accesoriu că urmează să efectueze

examinarea minuțioasă a accidentului de muncă din 14 decembrie 2015, iar pârâtul

a emis ilegal ordinul privind concedierea reclamantului din funcție pentru limita de

vârstă în timp ce se afla în concediu medical la Spitalul „Toma Ciorbă”, potrivit

Certificatului de concediu medical nr.2576653. De altfel, nici alte certificate

medicale pârâtul nu le-a primit pentru ca în baza lor să achite reclamantului plata în

baza art. 123 din Codul muncii, potrivit certificatelor de concediu medical anexate

în original: nr.2452655 din 22.08.2017, nr.452819 din 11.09.2017, nr.2455008 din

27.09.2017, nr.2686803 din 29.09.2017, nr.2455160 din 12.10.2017.

Reclamantul consideră că este ilegală necercetarea de către pârât și intervenientul

accesoriu a accidentului de muncă care s-a produs la 14 decembrie 2015 din vina

pârâtului, deoarece uitase să sudeze o poartă de fier ruginită, ce i-a căzut în cap de

la vreo 3 metri înălțime, în prezența a doi martori oculari, adresa cărora pârâtul o

cunoaște, dar nu dorește să o divulge, astfel lipsind martorii de dreptul de a depune

mărturii obiective în instanță.

Astfel, pârâtul și intervenientul accesoriu încalcă Regulamentul privind modul de

cercetare a accidentelor de muncă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1361 din

22 decembrie 2005, ignorând nu numai adresările reclamantului în scris în perioada

2016-2017, dar și Legea securității și sănătății în muncă din 10 iulie 2008.

Totodată, pârâtul nu dorește acordarea concediului anual conform art.112-118

din Codul muncii pentru întreaga perioadă de lucru de la 17 noiembrie 2015 până la

27 octombrie 2017 și nu a executat decizia Curții de Apel Chișinău nr. 2a-5209/16

din 25 iulie 2017, nici propriile angajamente incluse în contractele individuale de

muncă, cu atât mai mult prevederile legislației muncii.

Deși pârâtul a solicitat Centrului de Medicină Urgentă la 17 martie 2016 să-i fie

eliberat certificatul privind caracterul vătămării sănătății reclamantului, acest

certificat încă nu a fost remis de respectivul Consiliu, în scopul aflării procentului

concret de vătămare a sănătății reclamantului în urma accidentului de muncă

menționat. Nu a remis pârâtul acest document nici intervenientului accesoriu pentru

a fi posibilă finisarea cercetării accidentului de muncă din 14 decembrie 2015.

În opinia reclamantului, de iresponsabilitate a dat dovadă și intervenientul

accesoriu, care nu a arătat cu autoritate cum trebuia pârâtul să acționeze conform

legislației în cazul accidentului de muncă din 14 decembrie 2015. Astfel, pârâtul și

intervenientul continuă să încalce legislația națională și internațională la care

Republica Moldova este parte.

3

Prin hotărârea din 09 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin încheierea din 10 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cauza civilă a fost

ridicată de la examinare în ordine de apel și trimisă în prima instanță pentru emiterea

hotărârii suplimentare.

La 15 iulie 2019, Judecătoria Chișinău, sediul Centru a emis o hotărâre

suplimentară, potrivit căreia primul alineat al dispozitivului hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani, din 09 noiembrie 2018, prin care acțiunea a fost respinsă

ca neîntemeiată, a capătat următorul conținut: “Acțiunea înaintată de reclamantul

Grobari Anatol împotriva pârâtului Călugăru Gheorghe, fondator al Societății cu

Răspundere Limitată „Europanel Group”, intervenient accesoriu Inspectoratul de

Stat al Muncii, privind restabilirea în funcție și anume: obligarea pârâtului să

prezinte reclamantului documentația relațiilor de muncă pentru perioada 17

noiembrie 2015 – 27 octombrie 2017, inclusiv accidentul de muncă și certificatul

privind vătămarea sănătății reclamantului primit de pârât de la Centrul de Medicină

Urgentă în martie 2016; obligarea pârâtului să remită reclamantului certificatul

privind caracterul vătămării sănătății reclamantului în adresa Consiliului pentru

determinarea dezabilității și capacității de muncă, în scopul aflării procentului

concret de vătămare a sănătății reclamantului în urma accidentului de muncă;

obligarea pârâtului și intervenientului accesoriu să efectueze cercetarea accidentului

de muncă din 14 decembrie 2015, conform legislației; obligarea pârâtului și

intervenientului accesoriu să prezinte reclamantului toată documentația referitoare

la accidentul de muncă, inclusiv copia dosarului de cercetare a accidentului de

muncă și copia autentificată a procesului-verbal; anularea Ordinului nr.G/A-9 din 27

octombrie 2017, prin care pârâtul l-a eliberat pe reclamant din funcție și repunea în

funcție; obligarea pârâtului să acorde reclamantului concediul anual pentru întreaga

perioadă de lucru de la 17 noiembrie 2015 până la 27 octombrie 2017; să fie

înmânate pârâtului originalele certificatelor medicale: nr.2452655 din 22 august

2017, nr.2452819 din 11 septembrie 2017, nr.2455008 din 27 septembrie 2017,

nr.2686803 din 29 septembrie 2017, nr.2455160 din 12 octombrie 2017 și

nr.2576653 din 27 octombrie 2017, cu obligarea pârâtului să achite plățile ce i se

cuvin conform legislației muncii; eliberarea titlului executor pentru a obține de la

pârât despăgubiri pentru neplata la timp a sumelor ce se cuvin reclamantului conform

legislației în baza certificatelor de concediu medical anexate în original, inclusiv

pentru cauzarea suferințelor în urma accidentului la locul de muncă cu pierderea

unui procent important din capacitatea de muncă, potrivit sumelor prevăzute de lege

și pentru lipsa forțată de la serviciu în perioada 27 noiembrie 2017, până la adoptarea

de instanță a deciziei executorii privind restabilirea reclamantului în funcție,

ținându-se cont de salariul lunar specificat în contractele de muncă; obligarea

pârâtului să nu pună piedici reclamantului în activitatea de muncă, cel puțin în

perioada rece a anului 2017-2018 – se respinge ca neîntemeiată”.

Prin decizia din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Grobari Anatol, fiind menținută hotărârea din 09 noiembrie 2018 și

hotărârea suplimentară din 15 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat principiul lucrului judecat pentru

o parte din pretențiile reclamantului, neprobarea pretențiilor prin prisma prevederilor

4

art. 118 din Codul de procedură civilă, lipsa obiectului litigiului vis-a-vis de pretenția

nr. 6, precum și netemeinicia pretențiilor formulate.

Împotriva deciziei respective, la 24 martie 2020, Grobari Anatol a declarat

recurs.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către

participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele

pricinii. Astfel, aceste încălcări ale instanței de apel au dus la soluționarea greșită a

litigiului.

Grobari Anatol a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei din 11

decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 09 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cu pronunțarea unei decizii prin care să fie

admise integral pretențiile reclamantului.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Grobari

Anatol este neîntemeiat și urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 11 decembrie 2019 și expediată participanților la proces la 15 ianuarie 2020 (f.d.

37, vol. II), însă la materialele cauzei nu există înscrisuri care să probeze momentul

recepționării acesteia de către recurent. Astfel, având în vedere faptul că recursul

declarat împotriva deciziei din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost

înregistrat la 24 martie 2020, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură

civilă, acesta se consideră declarat în termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina

5

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel. În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii

a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de Grobari Anatol.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Grobari Anatol.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Mariana Pitic,

Iurie Bejenaru

6