2ra-546/20 — cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea despăgubirii pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral

2ra-546/20 — cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea despăgubirii pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-546/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. C. Vârlan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, I. Țurcan, V. Cotorobai)

DECIZIE

20 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de către Instituția Publică „Agenția Servicii

Publice”

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Alexandru Lipcan

împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la anularea

ordinului de concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea despăgubirii pentru

întreaga perioadă de absență forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral

împotriva deciziei din 7 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul declarat de Alexandru Lipcan, reprezentat de avocatul Anatol

Lupașcu, casată hotărârea din 5 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru

și emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial

constată:

La 13 iunie 2017, Alexandru Lipcan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva ÎS „CRIS „Registru” cu privire la anularea ordinului de concediere,

restabilirea la locul de muncă, încasarea despăgubirii pentru întreaga perioadă de

absență forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat că la 26 ianuarie 2015, întru executarea

imediată a hotărârii din 26 ianuarie 2015 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, a

fost emis ordinul ÎS „CRIS „Registru” nr. 37p cu privire la executarea deciziei

judecătorești privind restabilirea la serviciu a lui Alexandru Lipcan în funcția

anterior ocupată de vicedirector general administrare.

Prin decizia din 1 octombrie 2015 a Curții de Apel Chișinău, hotărârea din

26 ianuarie 2015 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău a rămas neschimbată în partea

ce ține de restabilirea la serviciu a lui, decizie devenită irevocabilă prin încheierea

din 27 ianuarie 2016 a Curții Supreme de Justiție.

1

A menționat că, deși a obținut două câștiguri de cauză în litigiile de muncă cu

pârâtul, acesta în permanență a manifestat ostilitate și rea voință în raport cu

persoana lui, născocind tot feluri de pretexte pentru a-l intimida.

Astfel, la 9 noiembrie 2016, a fost emis ordinul nr. 538 cu privire la reducerea

statelor de personal, ordin care din start este unul tendențios și care este întocmit

vădit împotriva lui, ceea ce se poate constata din tot conținutul ordinului.

A remarcat că ordinul menționat nu corespunde cerințelor prevăzute în art.88

alin. (1) Codul muncii, potrivit căruia acesta urma să fie motivat din punct de vedere

juridic sau economic, or trimiterile care se fac în preambulul ordinului la niște decizii

ale Consiliului de administrație nu reprezintă temei juridic sau economic pentru

emiterea ordinului.

Consiliul de administrație al ÎS „CRIS „Registru” nu a putut decide reducerea

funcției de vicedirector general administrare din simplu motiv că această funcție nu

a fost introdusă nici în structura ÎS „CRIS „Registru” și nici în statele de personal

ale întreprinderii la momentul restabilirii lui în funcția de vicedirector general

administrare, adică la 26 ianuarie 2015, potrivit hotărârii judecătorești.

Așadar, restabilirea în funcție a fost una formală, dânsul pe parcursul a doi ani

neavând și neexecutând careva sarcini sau atribuții de serviciu.

Totodată, a evidențiat că deciziile Consiliului de administrație al ÎS „CRIS

„Registru” la care se face trimiteri în ordinul nr. 538 din 9 noiembrie 2016 cu privire

la reducerea statelor de personal, nu pot constitui temei juridic sau economic pentru

emiterea acestuia.

Dimpotrivă, în ambele decizii se stabilește modificarea structurii

organizatorice a ÎS „CRIS „Registru”, însă fără modificarea numărului existent al

statelor de personal (1 945 de unități), precum și fără disponibilizarea angajaților.

A comunicat că tot la 9 noiembrie 2016, i-a fost adus la cunoștință ordinul

nr. 692p cu privire la preavizarea salariatului despre reducerea funcției din statele de

personal, prin care a fost preavizat despre reducerea funcției deținute de vicedirector

general administrare.

În acest context, a precizat că și de data acesta s-a admis un fals, deoarece nici

în structura organizatorică și nici în statele de personal ale ÎS „CRIS „Registru” nu

exista o asemenea funcție.

La 13 martie 2016, formal i-a fost adusă la cunoștință o listă de funcții vacante

din care trebuia să-și aleagă o funcție, însă în această listă intenționat nu figura și

cea de șef Direcție generală juridică, resurse umane și organizare internă, funcție

vacantă la moment, pe care a acceptat-o, însă nu i s-a propus, fapt confirmat prin

înscrierea pe care a făcut-o și pentru ce s-a semnat.

Tot atunci, i-a fost adus la cunoștință și ordinul nr. 127p din 13 martie 2016

cu privire la încetarea contractului individual de muncă cu salariații, prin care a fost

concediat de la serviciu.

A considerat că a fost concediat nelegitim, angajatorul nu a respectat în

privința lui normele legale de bază și anume, art. 86-88, 183 Codul muncii, ce

reglementează aspectele procedurale privind concedierea salariaților în legătură cu

reducerea statelor de personal la unitate.

2

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 5 lit.k), 9 alin. (1) lit.n), 56,

87-89, 90 alin. (2)-(4), 183, 184, 327-331, 354, 355 Codul muncii, art. 5, 94-96, 166-

167, 239-241 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea ordinului ÎS „CRIS „Registru”

nr. 127p din 13 martie 2017 privind încetarea contractului individual de muncă prin

care a fost concediat în temeiul art.86 alin. (1) lit. c) Codul muncii, cu obligarea

pârâtului să efectueze rectificările în acest sens în carnetul de muncă, restabilirea la

muncă în funcția anterior ocupată de vicedirector general administrare al ÎS „CRIS

„Registru”, obligarea pârâtului să introducă în structura organizatorică și în statele

de personal a ÎS „CRIS „Registru” funcția de vicedirector general administrare,

repararea prejudiciului material cauzat ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea

de a munci, prin achitarea unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență

forțată de la muncă, începând cu ziua ce succede data concedierii – 13 martie 2017

și până la data emiterii hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral prin

achitarea unei despăgubiri egale cu cuantumul a trei salarii medii lunare, precum și

încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea protocolară din 7 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău

sediul Rîșcani, a fost înlocuit pârâtul ÎS „CRIS „Registru”, cu succesorul lui în

drepturi procedurale IP „Agenția Servicii Publice”.

Prin hotărârea din 5 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost

respinsă acțiunea integral.

Prin decizia din 7 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Alexandru Lipcan, reprezentat de avocatul Anatol Lupașcu, casată

hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă

parțial.

A fost anulat ordinul emis de ÎS „CRIS „Registru”nr. 127p din 13 martie 2017

privind încetarea contractului individual de muncă cu Alexandru Lipcan în temeiul

art.86 alin. (1) lit. c) Codul muncii, cu restabilirea lui Alexandru Lipcan în funcția

deținută anterior de vicedirector general administrare și efectuarea rectificărilor în

carnetul de muncă.

A fost încasat din contul IP „Agenției Servicii Publice” (succesor în drepturi

al ÎS „CRIS „Registru”) în beneficul lui Alexandru Lipcan prejudiciul material

pentru absența forțată de la serviciu pentru perioada de la 13 martie 2017 până la

7 noiembrie 2019 potrivit prevederilor legale, prejudiciul moral în sumă de 15 000

de lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 7 000 de lei.

În rest, a fost respinsă acțiunea.

La 13 ianuarie 2020, IP „Agenția Servicii Publice” a declarat recurs împotriva

deciziei din 7 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii primei

instanțe sau remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-

o nefondată și pasibilă anulării.

A atenționat că prin ordinul nr. 124p din 10 martie 2017 cu privire la transferul

salariaților la o altă muncă, Alexei Ușurelu a fost transferat din funcția de șef al

Direcției juridice și resurse umane în funcția de șef al Direcției generale juridice,

3

resurse umane și organizare internă, iar Radu Cherdivară, din funcția de șef-adjunct

al Direcției juridice și resurse umane în funcția de șef al Direcției juridice și resurse

umane.

Ordinul respectiv, instanța de apel l-a declarat lovit de nulitate absolută pentru

caracterul fictiv al acestuia, respectiv un act juridic, care după cum susține instanța

de apel, este lovit de nulitate absolută.

În circumstanțele nominalizate, a considerat recurenta că instanța de apel în

mod obligatoriu urma să-i atragă ca intervenienți în dosarul respectiv pe Radu

Cherdivară și Alexei Ușurelu, or ordinul respectiv îi vizează direct pe persoanele în

cauză, în asemenea circumstanțe urmează a fi stabilit, în ce funcții au activat

persoanele menționate, dacă instanța a constatat nulitatea ordinului de transfer al

acestora în alte funcții și ce consecințe produc actele semnate de aceștia în cadrul

exercitării funcțiilor în baza ordinului declarat nul de către instanța de apel.

A menționat că odată cu devenirea vacantă (3 martie 2017) a funcției de șef al

Direcției generale juridice, resurse umane și organizare internă, în aceiași zi, reieșind

din competența, stagiul de muncă și profesionalism această funcție a fost propusă lui

Alexei Ușurelu.

Așadar, prin cererea sa din 10 martie 2017, Alexei Ușurelu acceptând funcția

respectivă a solicitat transferul său în funcția de șef al Direcției generale juridice,

resurse umane și organizare internă.

Prin urmare, acordul lui Alexandru Lipcan, exprimat prin mențiunea ultimului

în scrisoarea ÎS „CRIS „Registru” nr. 01/786 din 13 martie 2017, scrisoare prin care

angajatorul în mod repetat i-a propus funcțiile vacante în cadrul instituției, nu putea

fi satisfăcută pe motiv că această funcție deja era propusă și respectiv, acceptată de

către Alexei Ușurelu, care începând cu 10 martie 2017 a purces la exercitarea

funcției menționate.

A evidențiat că în cazul respectiv numai angajatorul este în drept de a decide

cui din salariați care urmează să fie concediați să îi propună prin transfer funcția

vacantă, ținând cont de cerințele art. 49 alin. (1) Codul muncii.

A relevat că, faptul că la 10 martie 2017 directorul ÎS „CRIS „Registru” nu

era în țară, nu înseamnă că ordinul nr. 124p din 10 martie 2017 nu a fost semnat de

către director și nici într-un caz funcția de șef al Direcției generale juridice, resurse

umane și organizare internă, devenită vacantă la 3 martie 2017 nu putea fi propusă

lui Alexandru Lipcan, cel puțin din motivul că ultimul practic nu a activat în cadrul

ÎS „CRIS „Registru” și respectiv, nu are nicio calificare în ceea ce ține de activitatea

acestei instituții.

A mai notat că la 9 noiembrie 2016, directorul ÎS „CRIS „Registru”, Serghei

Railean a emis ordinul nr. 538 cu privire la reducerea statelor de personal și tot în

aceiași zi a emis ordinul nr. 692p cu privire la preavizarea salariaților despre

reducerea funcției din statele de personal.

Astfel, ordinele menționate au fost aduse la cunoștința intimatului în aceiași

zi fapt ce se confirmă prin semnăturile ultimului aplicate pe ordinele respective.

Totodată, a remarcat că, deși intimatul a cunoscut despre ordinele în cauză, nu

le-a contestat sau nu a sesizat consiliul de administrare al ÎS „CRIS „Registru”

4

despre, așa cum susține intimatul, faptul că directorul ÎS „CRIS „Registru”, Serghei

Railean nu a executat întocmai hotărârile sale.

La 16 martie 2020, Alexandru Lipcan a depus referință la recursul declarat de

IP „Agenția Servicii Publice”, solicitând respingerea recursului ca inadmisibil.

La 20 martie 2020, prin intermediul poștei electronice, Alexandru Lipcan,

reprezentat de avocatul Anatol Lupașcu a mai depus o referință la recursul declarat

de IP „Agenția Servicii Publice”, prin care a solicitat declararea recursului ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată la

adresa electronică a recurentei la data de 11 decembrie 2019, fapt ce se confirmă

prin extrasul din poșta electronică.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 13 ianuarie 2020 în termenul legal.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul din alte motive, cu casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe și emiterea unei noi hotărâri, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) CPC, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

După cum rezultă din materialele cauzei, conform contractului individual de

muncă nr. 4462 din 30 martie 2010, încheiat între ÎS „Centrul Resurselor

Informaționale de Stat „Registru” și Alexandru Lipcan, precum și în baza ordinului

ÎS „Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru” nr. 95p din 30 martie 2010,

Alexandru Lipcan a fost angajat în funcția de vicedirector general administrare în

cadrul ÎS „CRIS „Registru” (f. d. 62-66 vol. I).

Prin ordinul ÎS „CRIS „Registru” nr. 374 din 9 august 2011, Alexandru Lipcan

a fost concediat din funcția de vicedirector general administrare a ÎS „CRIS

„Registru” , ordinul fiind contestat în instanța de judecată de către Alexandru Lipcan.

La 26 ianuarie 2015, întru executarea imediată a hotărârii din 26 ianuarie 2015

a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, a fost emis ordinul ÎS „CRIS „Registru”

nr. 37p „Cu privire la executarea deciziei judecătorești privind restabilirea la serviciu

a lui Alexandru Lipcan în funcția anterior ocupată de vicedirector general

administrare”.

5

Prin decizia din 1 octombrie 2015 a Curții de Apel Chișinău, hotărârea din

26 ianuarie 215 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău a rămas în vigoare în partea ce

ține de restabilirea la serviciu a lui Alexandru Lipcan, devenită irevocabilă prin

încheierea din 27 ianuarie 2016 a Curții Supreme de Justiție.

Este cert și faptul că prin ordinul ÎS „CRIS „Registru”, nr. 538 din

9 noiembrie 2016 cu privire la reducerea statelor de personal, a fost redusă funcția

de vicedirector general administrare, deținută de Alexandru Lipcan (f. d. 7 vol. I).

Se mai constată că, prin ordinul ÎS „CRIS „Registru” nr. 692-P din

9 noiembrie 2016, Alexandru Lipcan a fost preavizat despre reducerea funcției

deținute de vicedirector general administrare (f. d. 57 vol. I).

Iar prin ordinul ÎS „CRIS „Registru” nr. 127p din 13 martie 2017 privind

încetarea contractului individual de muncă, Alexandru Lipcan a fost concediat în

temeiul art.86 alin. (1) lit. c) Codul muncii (f. d. 52 vol. I).

Înaintând acțiunea în judecată împotriva ÎS „CRIS „Registru”, Alexandru

Lipcan a solicitat anularea ordinului ÎS „CRIS „Registru” nr. 127p din

13 martie 2017 privind încetarea contractului individual de muncă prin care a fost

concediat în temeiul art.86 alin. (1) lit. c) Codul muncii, cu obligarea pârâtului să

efectueze rectificările în acest sens în carnetul de muncă, restabilirea la muncă în

funcția anterior ocupată de vicedirector general administrare al ÎS „CRIS „Registru”,

obligarea pârâtului să introducă în structura organizatorică și în statele de personal a

ÎS „CRIS „Registru” funcția de vicedirector general administrare, repararea

prejudiciului material cauzat ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci,

prin achitarea unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență forțată de la

muncă, începând cu ziua ce succede data concedierii – 13 martie 2017 și până la data

emiterii hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral prin achitarea unei

despăgubiri egale cu cuantumul a trei salarii medii lunare, precum și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia

netemeiniciei acțiunii, pe care a respins-o integral.

Judecând apelul declarat de către Alexandru Lipcan, reprezentat de avocatul

Anatol Lupașcu, instanța de apel a admis apelul, a casat hotărârea primei instanțe și

a emis o nouă hotărâre, prin care a admis acțiunea parțial, a anulat ordinul emis de

ÎS „CRIS „Registru” nr. 127p din 13 martie 2017 privind încetarea contractului

individual de muncă cu Alexandru Lipcan în temeiul art.86 alin. (1) lit. c) Codul

muncii, cu restabilirea lui Alexandru Lipcan în funcția deținută anterior de

vicedirector general administrare și efectuarea rectificărilor în carnetul de muncă și

a încasat din contul IP „Agenției Servicii Publice” (succesor în drepturi al ÎS „CRIS

„Registru”) în beneficul lui Alexandru Lipcan prejudiciul material pentru absența

forțată de la serviciu pentru perioada de la 13 martie 2017 până la 7 noiembrie 2019

potrivit prevederilor legale, prejudiciul moral în sumă de 15 000 de lei și cheltuielile

de asistență juridică în mărime de 7 000 de lei. În rest, a fost respinsă acțiunea.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la

caz și criticile aduse în recurs, instanța de recurs relevă că, deși instanța de apel

corect a ajuns la concluzia temeiniciei parțiale a acțiunii, concluziile instanței de apel

6

expuse în motivarea deciziei sunt în contradicție cu prevederile normelor de drept

material, fapt ce dictează casarea deciziei instanței de apel.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține prevederile art. 86

alin. (1) lit. c) Codul muncii, potrivit cărora concedierea – desfacerea din inițiativa

angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, precum și

a celui pe durată determinată – se admite în cazul reducerii numărului sau a statelor

de personal din unitate.

În interpretarea corectă a normei de drept enunțate, este de înțeles că

concedierea salariatului în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal

din unitate are loc în cazul în care nu este posibil transferul salariatului cu acordul

lui la un alt loc de muncă (funcție) în cadrul unității respective. Desfacerea

contractului individual de muncă este posibilă cu condiția că salariatul nu avea

dreptul preferențial de a fi lăsat la lucru.

În același timp, incidență speței au și prevederile art. 88 alin. (1) lit. c) Codul

muncii, care stipulează expres că angajatorul este în drept să concedieze salariații de

la unitate în legătură cu lichidarea acesteia ori în legătură cu reducerea numărului

sau a statelor de personal (art.86 alin. (1) lit. b) și c)) doar cu condiția că odată cu

preavizarea în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal, va propune

în scris salariatului preavizat un alt loc de muncă (funcție) în cadrul unității

respective (cu condiția că astfel de loc de muncă (funcție) există la unitate, iar

salariatul preavizat întrunește cerințele necesare pentru suplinirea acestuia).

Din sensul normei de drept citate, rezultă că odată cu preavizarea în legătură

cu reducerea numărului sau a statelor de personal, angajatorul va propune în scris

salariatului preavizat un alt loc de muncă (funcție) în cadrul unității respective.

Obligația respectivă vizează, în primul rând, cazurile când locul vacant există, în al

doilea rând cazurile când persoana corespunde cerințelor de funcție pentru locul

vacant (o astfel de corespundere se constată prin compararea calificărilor

salariatului, comunicate serviciului personal, cu atribuțiile și competențele din

instrucțiunile de funcție sau fișele de post).

Mai cu seamă că obligația de a propune vizează toate locurile de muncă

vacante existente, nefiind îndeajuns propunerea unui singur loc, precum și nu este

unică, fiind reînnoită, pe toată perioada de preaviz, la apariția locurilor vacante

noi.

Cu referire la dispozițiile enunțate, instanța de recurs constată că deși prin

ordinul nr. 692-P din 9 noiembrie 2016 a ÎS „CRIS „Registru”, Alexandru Lipcan a

fost preavizat despre reducerea funcției deținute de vicedirector general

administrare, fiindu-i acordat săptămânal fiecare zi de „vineri” ca zi lucrătoare cu

menținerea salariului mediu pentru căutarea unui alt loc de muncă,

ÎS „CRIS „Registru” nu i-a propus lui Alexandru Lipcan un alt loc de muncă

(funcție) vacant în cadrul unității respective (f. d. 57 vol. I).

În acest sens este de menționat că atât la data de 9 noiembrie 2016, data

preavizării lui Alexandru Lipcan, cât și ulterior, până la data eliberării din funcție

Alexandru Lipcan deținea dreptul de a pretinde ocuparea unui loc de muncă în

subdiviziunile ÎS „CRIS „Registru”, iar ÎS „CRIS „Registru” avea obligația legală

7

de a propune lui Alexandru Lipcan un loc de muncă, ținând cont de specialitatea,

profesia, calificarea și funcția deținută.

Astfel fiind, în speță, de remarcat că la data de 3 martie 2017, adică până la

data de 13 martie 2017, când a fost adoptat ordinul nr. 127p privind încetarea

contractului individual de muncă cu Alexandru Lipcan în temeiul art.86 alin. (1) lit.

c) Codul muncii, a devenit vacantă funcția de șef al Direcției generale juridice,

resurse umane și organizare internă, în cadrul ÎS „CRIS „Registru”.

Angajatorul, deși avea obligația de a propune lui Alexandru Lipcan toate

locurile de muncă vacante existente sau ulterior apărute până la eliberarea sa din

funcție, la data de 10 martie 2017 prin ordinul nr. 124p al ÎS „CRIS „Registru” cu

privire la transferul salariaților la o altă muncă, Alexei Ușurelu a fost transferat din

funcția de șef al Direcției juridice și resurse umane în funcția de Șef al Direcției

generale juridice, resurse umane și organizare internă în cadrul ÎS „CRIS „Registru”,

iar Radu Cherdivară, care activa în funcția de șef adjunct al Direcției juridice și

resurse umane a fost transferat în funcția de șef al Direcției juridice și resurse umane

(d. 187 vol. I).

Si numai la 13 martie 2017 lui Alexandru Lipcan i-a fost adus la cunoștință

un șir de funcții vacante, pe care ultimul le-a refuzat, fiind de acord doar cu funcția

de șef Direcție generală juridică, resurse umane și organizare internă în cadrul

ÎS „CRIS „Registru”, care, de altfel, nu a fost inclusă în lista funcțiilor vacante și

care nu i-a fost propusă acestuia (f. d. 10-12 vol. I).

Față de cele relevate, se distinge că concedierea lui Alexandru Lipcan din

funcția de vicedirector general administrare al ÎS „CRIS „Registru” a avut loc cu

încălcarea prevederilor art. 88 alin. (1) lit. c) Codul muncii, fapt ce indică indubitabil

la ilegalitatea ordinului ÎS „CRIS „Registru” nr. 127p din 13 martie 2017 cu privire

la concedierea lui Alexandru Lipcan în legătură cu reducerea statelor de personal.

Ca consecință, constatările respective resping argumentul IP „Agenției

Servicii Publice” din recurs precum că funcția de șef al Direcției generale juridice,

resurse umane și organizare internă, devenită vacantă la 3 martie 2017 nu putea fi

propusă lui Alexandru Lipcan, din motiv că acesta nu are nicio calificare în ceea ce

ține de activitatea acestei instituții.

Or, aceste calificative urmau a fi examinate în situația în care funcția dată era

inclusă în lista celor vacante și propusă salariatului, ca urmare a acceptării de către

acesta, și respinsă.

Prin urmare, chestiunea dacă persoana corespunde cerințelor de funcție pentru

locul vacant, trebuie constatată prin compararea calificărilor salariatului,

comunicatelor serviciului personal, atribuțiilor și competențelor din instrucțiunile de

funcție sau fișele de post, astfel că sarcina probației îi revine angajatorului, care este

obligat să dovedească temeinicia și legalitatea acțiunilor sale.

În conexiunea celor relatate, fiind stabilit cu certitudine că eliberarea lui

Alexandru Lipcan din funcție a avut loc cu încălcarea prevederilor legale, acesta

urmând a fi restabilit în funcția deținută anterior, la caz, instanța de recurs reține

prevederile art. 90 alin. (1) potrivit cărora în cazul restabilirii la locul de muncă a

salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu, angajatorul este obligat să

repare prejudiciul cauzat acestuia.

8

Conform art. 90 alin. (2) lit. a) Codul muncii, repararea de către angajator a

prejudiciului cauzat salariatului constă în plata obligatorie a unei despăgubiri pentru

întreaga perioadă de absență forțată de la muncă într-o mărime nu mai mică decât

salariul mediu al salariatului pentru această perioadă.

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 330 alin. (1) lit. b) Codul muncii,

angajatorul este obligat să compenseze persoanei salariul pe care aceasta nu l-a

primit, în toate cazurile privării ilegale de posibilitatea de a munci. Această obligație

survine, în particular, în caz de eliberare ilegală din serviciu sau transfer ilegal la o

altă muncă.

Astfel fiind, urmare a declarării nule a ordinului ÎS „CRIS „Registru” nr. 127p

din 13 martie 2017 cu privire la concedierea lui Alexandru Lipcan în legătură cu

reducerea statelor de personal și restabilirea lui Alexandru Lipcan în funcția anterior

deținută de vicedirector general administrare a ÎS „CRIS„Registru”, prin prisma

normelor de drept enunțate, instanța de recurs consideră necesar de a încasa de la

Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” în beneficiul lui Alexandru Lipcan

prejudiciul material sub formă de salariu pentru perioada absenței forțate de la

muncă.

Din materialele dosarului rezultă că salariul mediu lunar a lui Alexandru

Lipcan calculat, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 426 din

26 aprilie 2004, la data concedierii 13 martie 2017 a constituit 11404,26 de lei, iar

salariul mediu pentru o zi calendaristică constituind 387,90 de lei, fapt ce se

confirmă prin certificatul nr. 06/140 din 17 iulie 2018 eliberat de către IP „Agenția

Servicii Publice” (f. d. 84 vol. I).

Reieșind din prevederile enunțate și circumstanțele stabilite, instanța de recurs

constată că salariul pentru perioada absenței forțate de la lucru a lui Alexandru

Lipcan, ce cuprinde data concedierii 13 martie 2017 până la 7 noiembrie 2019, și

care urmează a fi încasată de la Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” în

beneficiul lui Alexandru Lipcan constituie suma de 364 237 de lei.

Conform art. 329 alin. (1) și (2) din Codul muncii, angajatorul este obligat să

repare integral prejudiciul material și cel moral cauzat salariatului în legătură cu

îndeplinirea de către acesta a obligațiilor de muncă, în cazul discriminării salariatului

la locul de muncă sau ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci, dacă

prezentul cod sau alte acte normative nu prevăd altfel. Prejudiciul moral se repară în

formă bănească sau într-o altă formă materială determinată de părți. Litigiile și

conflictele apărute în legătură cu repararea prejudiciului moral se soluționează de

instanța de judecată, indiferent de mărimea prejudiciului material ce urmează a fi

reparat.

Totodată, conform art. 90 alin. alin. (2) lit. c) și alin. (3) Codul muncii,

repararea de către angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în compensarea

prejudiciului moral cauzat salariatului.

Mărimea reparării prejudiciului moral se determină de către instanța de

judecată, ținîndu-se cont de aprecierea dată acțiunilor angajatorului, dar nu poate fi

mai mică decît un salariu mediu lunar al salariatului.

Cu referire la normele precitate, având în vedere că Alexandru Lipcan a fost

eliberat din funcția de vicedirector general administrare a ÎS „CRIS „Registru”

9

ilegal, și astfel i s-a îngrădit dreptul de a munci, Colegiul consideră necesar de a

admite parțial cerința lui Alexandru Lipcan cu privire la repararea prejudiciului

moral și de a încasa din contul IP„Agenția Servicii Publice” în beneficiul lui suma

de 15 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Or, cuantumul prejudiciului moral pretins de către Alexandru Lipcan prin

achitarea unei despăgubiri egale cu cuantumul a trei salarii medii lunare, ceea ce în

speță ar constitui suma de 34 212 de lei, este vădit disproporțional și excesiv în raport

cu criteriile stabilite la caz și principiul general al echității.

Sub un alt aspect, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție va respinge cerința lui Alexandru Lipcan cu

privire la obligarea pârâtului să introducă în structura organizatorică și în statele de

personal a ÎS „CRIS „Registru” funcția de vicedirector general administrare.

Și asta deoarece, instanța de judecată nu are o astfel de competentă, aceasta

constituind o oportunitate a angajatorului.

În același timp, în conformitate cu dispozițiile art. 94 alin. (1) CPC, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții

care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a

fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional

părții admise din pretenții, iar pârâtului – proporțional părții respinse din pretențiile

reclamantului.

Iar în conformitate cu dispozițiile art. 96 alin. (1), (11 ) CPC, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut

câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost

reale, necesare și rezonabile.

Cheltuielile menționate la alin. (1) se compensează părții care a avut câștig de

cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.

Raportând aceste prevederi legale la circumstanțele cauzei, instanța de recurs

consideră că încasarea din contul IP „Agenția Servicii Publice” în beneficiul lui

Alexandru Lipcan a sumei de 7000 de lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistența

juridică acordată de către avocatul avocatul Anatol Lupașco, în baza mandatului

seria MA nr. 0821111 și confirmate prin bonul de plată seria EN nr. 740906 din

14 ianuarie 2019, s-ar egala cu cheltuieli necesare și rezonabile pentru acordarea

asistenței juridice în prezentul litigiu.

În susținerea acestei opinii se va nota și jurisprudența CtEDO (cauza Iatridis

contra Greciei) care constată că la determinarea cheltuielilor și plăților de

rambursare reclamate, instanța apreciază dacă aceste cheltuieli au fost reale,

necesare și rezonabile referitor la mărimea lor, numărul orelor de muncă a

reprezentantului, precum și tariful aplicat per oră.

Astfel fiind, cele relatate indică cu certitudine la netemeinicia hotărârii primei

instanțe cu privire la respingerea acțiunii.

În același timp, instanța de recurs relevă că, deși instanța de apel, întru

stabilirea netemeiniciei hotărârii primei instanțe, just a apreciat ca ilegale acțiunile

ÎS „CRIS „Registru” cu privire la concedierea lui Alexandru Lipcan în legătură cu

reducerea statelor de personal, pe de altă, într-un mod abuziv, s-a expus cu privire la

ilegalitatea ordinului ÎS „CRIS „Registru” nr. 124p emis la 10 martie 2017 cu privire

10

la transferul lui Alexei Ușurelu în funcția de șef al Direcției generale juridice, resurse

umane și organizare internă, constatând că acesta este lovit de nulitate absolută

pentru caracterul său fictiv.

Or, prin declararea nulității ordinului menționat de către instanța de apel se

încalcă drepturile persoanelor terțe, care nu au fost atrase în proces.

Drept urmare, având în vedere că concluziile instanței de apel expuse în

motivarea deciziei sunt în contradicție cu prevederile normelor de drept material, se

impune casarea integrală a deciziei instanței de apel.

Pentru motivele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul din alte motive, de a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei

instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere parțială a acțiunii, prin care de a

anula ordinul ÎS „CRIS „Registru” nr. 127p din 13 martie 2017 privind încetarea

contractului individual de muncă cu Alexandru Lipcan în temeiul art.86 alin. (1)

lit. c) Codul muncii, de a-l restabili pe Alexandru Lipcan în funcția anterior deținută

de vicedirector general administrare al ÎS „CRIS „Registru” și de a obliga

IP „Agenția Servicii Publice” să efectueze rectificările în carnetul de muncă a lui

Alexandru Lipcan, de a încasa din contul IP„Agenția Servicii Publice” în beneficiul

lui Alexandru Lipcan salariu pentru perioada absenței forțate de la muncă pentru

perioada 13 martie 2017 până la data de 7 noiembrie 2019, în sumă de 364 237 de

lei, suma de 15000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 7000 de lei cu titlu

de cheltuieli de judecată. În rest, cererea de chemare în judecată a lui Alexandru

Lipcan se respinge.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Instituția Publică „Agenția Servicii

Publice”.

Se casează integral decizia din 7 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 5 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată a lui Alexandru Lipcan împotriva Instituției Publice

„Agenția Servicii Publice” cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea

la locul de muncă, încasarea despăgubirii pentru întreaga perioadă de absență forțată

de la muncă și repararea prejudiciului moral și se emite o hotărâre nouă prin care:

Se admite parțial cererea de chemare în judecată a lui Alexandru Lipcan

împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la anularea

ordinului de concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea despăgubirii pentru

întreaga perioadă de absență forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral.

Se anulează ordinul Întreprinderii de Stat „Centrul Resurselor Informaționale

de Stat „Registru” nr. 127p din 13 martie 2017 privind încetarea contractului

individual de muncă cu Alexandru Lipcan în temeiul art. 86 alin. (1) lit. c) Codul

muncii.

11

Se restabilește Alexandru Lipcan în funcția anterior deținută de vicedirector

general administrare al Întreprinderii de Stat „Centrul Resurselor Informaționale de

Stat „Registru” și se obligă Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” să efectueze

rectificările în carnetul de muncă a lui Alexandru Lipcan.

Se încasează din contul Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” în

beneficiul lui Alexandru Lipcan salariu pentru perioada absenței forțate de la muncă

pentru perioada 13 martie 2017 până la data de 7 noiembrie 2019, în sumă de 364 237

(trei sute șaizeci și patru mii două sute treizeci și șapte) de lei, cu reținerea din această

sumă a plăților obligatorii la bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale.

Se încasează din contul Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” în

beneficiul lui Alexandru Lipcan suma de 15000 (cincisprezece mii) de lei cu titlu de

prejudiciu moral.

Se încasează din contul Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” în

beneficiul lui Alexandru Lipcan suma de 7000 (șapte mii) de lei cu titlu de cheltuieli

de judecată.

În rest, cererea de chemare în judecată a lui Alexandru Lipcan se respinge.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Ala Cobăneanu

judecătorul

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

12