3r-97/20 — contestarea actului administrativ

3r-97/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3r-97/2020

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (T. Andronic)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima)

D E C I Z I E

13 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Rodica Palaiciuc, reprezentată de avocatul

Mihail Durnescu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Leonid Rusu și Zinovia Dulghescu împotriva Primăriei și Consiliului sătesc

Romănești, raionul Strășeni, Ion Palaiciuc, Rodica Palaiciuc și Vasile Palaiciuc cu

privire la contestarea actului administrativ, anularea titlurilor de autentificare a

dreptului deținătorului de teren, anularea contractelor de donație, obligarea

efectuării rectificărilor în Registrul bunurilor imobile și încasarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva încheierii din 12 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins cererea privind repunerea în termen și s-a declarat apelul depus de către

avocatul Mihail Durnescu în interesele Rodicăi Palaiciuc inadmisibil,

c o n s t a t ă :

La 05 ianuarie 2018 Leonid Rusu și Zinovia Dulghescu au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Primăriei și Consiliului sătesc Romănești, raionul

Strășeni, Ion Palaiciuc, Rodica Palaiciuc și Vasile Palaiciuc cu privire la contestarea

actului administrativ, anularea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de

teren, anularea contractelor de donație, obligarea efectuării rectificărilor în Registrul

bunurilor imobile și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 15 decembrie 2018,

cererea de chemare în judecată a fost admisă parțial.

S-a anulat decizia Consiliului sătesc Romănești, r-nul Strășeni nr. 15/2 din 24

mai 2004, ca fiind emisă contrar prevederilor legii.

S-au declarat nule titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu

numărul cadastral XXX și numărul cadastral XXX eliberate pe numele lui Ion

1

Palaiciuc, în baza deciziei Consiliului sătesc Romănești din raionul Strășeni nr. 15/2

din 24 mai 2004.

S-a declarat nul contractul de donație nr. 784 încheiat între Ion Palaiciuc,

Rodica Palaiciuc și Vasile Palaiciuc, la data de 23 martie 2011.

S-a încasat în mod solidar din contul Primăriei și Consiliului sătesc Romănești

r-nul Strășeni, Ion Palaiciuc, Rodica Palaiciuc și Vasile Palaiciuc în beneficiul lui

Leonid Rusu și Zinovia Dulghescu, cheltuielile pentru asistența juridică în sumă de

5000 de lei.

În rest, cerințele au fost respinse ca neîntemeiate.

La 10 ianuarie 2019, Ion Palaiciuc a declarat apel împotriva hotărârii din 15

decembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, solicitând casarea hotărârii

primei instanțe și emiterea unei hotărâri noi de respingere a pretențiilor ca tardive

sau neîntemeiate, iar cerințele de nulitate a titlurilor de autentificare a deținătorilor

de teren să fie scoase de pe rol.

Prin decizia din 16 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Ion Palaiciuc și a fost menținută hotărârea din 15 decembrie 2018 a

Judecătoriei Strășeni, sediul Central.

La 13 mai 2019, Ion Palaiciuc reprezentat de avocatul Gheorghe Iudin a depus

recurs împotriva deciziei din 16 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe,

cu emiterea unei hotărâri noi prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă

ca tardivă sau ca neîntemeiată, iar cerințele cu privire la anularea titlurilor de

autentificare a dreptului deținătorului de teren să fie scoase de pe rol.

Prin încheierea din 10 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus

de Ion Palaiciuc reprezentat de avocatul Gheorghe Iudin a fost declarat inadmisibil.

La 16 septembrie 2019 Vasile Palaiciuc a declarat recurs împotriva deciziei din

16 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei hotărâri noi

prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă ca tardivă sau neîntemeiată,

iar cerințele cu privire la anularea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului

de teren să fie scoase de pe rol.

Prin încheierea din 20 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul

depus de Vasile Palaiciuc a fost declarat inadmisibil.

Prin încheierea din 12 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

cererea apelantei Rodica Palaiciuc privind repunerea în termenul de declarare a

apelului împotriva hotărârii Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 15 decembrie

2018.

S-a declarat inadmisibil apelul declarat de Mihail Durnescu în interesele

Rodicăi Palaiciuc împotriva hotărârii Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 15

decembrie 2018 (f.d. 125-127, vol.II).

La 13 martie 2020 Rodica Palaiciuc, reprezentată de avocatul Mihail Durnescu

a expediat recurs împotriva încheierii din 12 februarie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, fiind înregistrat la Curtea de Apel Chișinău la 16 martie 2020, solicitând

casarea acesteia cu emiterea unei încheieri noi prin care să se dispună repunerea în

termenul de declarare a apelului și examinarea cauzei de către instanța de apel în

ordine de apel.

2

În susținerea recursului a menționat că Rodica Palaiciuc nu se află pe teritoriul

Republicii Moldova, iar despre dosarul respectiv și despre faptul că contractul de

donație în baza căruia a fost lipsită de terenul ce îi aparține cu drept de proprietate, a

aflat verbal de la fratele său Vasile Palaiciuc la începutul lunii decembrie 2019.

Astfel la 27 noiembrie 2019 Rodica Palaiciuc a încheiat contractul de asistență

juridică.

A susținut că argumentele instanței de apel sunt neîntemeiate or, pe nici unul

din avizele de recepție ale trimiterilor poștale privind citarea în ședințele de judecată

(vol. I, f.d. 47, 61, 87, 111, 128, 191 și vol.II, f.d. 6, 59), nu este aplicată semnătura

apelantei Rodica Palaiciuc și nici nu putea fi, deoarece ultima se află la locul de trai

permanent în Belgia. Acest fapt poate fi observat comparând semnăturile Rodicăi

Palaiciuc de pe avizele de recepție și semnătura de pe mandatul avocațial.

De asemenea nu este întemeiată nici concluzia instanței de apel precum că

fratele apelantei, Vasile Palaiciuc ar fi cunoscut despre ședința de judecată din 07

februarie 2018, or semnătura de pe avizul de recepție nu aparține nici Rodicăi

Palaiciuc și nici lui Vasile Palaiciuc.

Astfel, nu există nici o probă care ar confirma că Rodica Palaiciuc ar fi

cunoscut despre dosarul în cauză.

Instanța de recurs reține că prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat

Codul administrativ al Republicii Moldova, iar în conformitate cu art. 257 alin. (1)

al Codului administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva

încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis

încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 12 februarie 2020,

fiind expediată în adresa recurentului prin poșta electronică la 28 februarie 2020

(f.d. 131, vol.II).

Prin urmare recursul expediat la 13 martie 2020 de către Rodica Palaiciuc,

reprezentată de avocatul Mihail Durnescu și înregistrat de către Curtea de Apel

Chișinău la 16 martie 2020 este depus cu respectarea termenului prevăzut de lege.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

3

al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins,

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a

recursului.

Din materialele cauzei rezultă că la 30 decembrie 2019 Rodica Palaiciuc,

reprezentată de avocatul Mihail Durnescu a depus apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 15 decembrie 2018, solicitând repunerea în

termenul de declarare a apelului, admiterea apelului, casarea hotărârii contestate cu

emiterea unei hotărâri noi de respingere a cerințelor în totalitate ca tardive și /sau

neîntemeiate, iar cerințele de nulitate a titlurilor de autentificare a deținătorilor de

teren să fie scoase de pe rol (f.d. 103-111, vol.II).

Instanța de apel prin încheierea din 12 februarie 2020 a respins cererea privind

repunerea apelului în termen și s-a declarat inadmisibil apelul depus de Mihail

Durnescu în interesele Rodicăi Palaiciuc (f.d. 142-144).

În conformitate cu art. 236 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ,

instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este

inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.

Apelul se declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea

termenului stabilit la art. 232 alin. (1).

Conform art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, apelul se depune la instanța

de judecată care a emis hotărîrea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea

dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de

judecată care a emis hotărîrea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu

dosarul judiciar, după motivarea hotărîrii, instanței de apel.

Conform art. 65 alin. (1)-(3) din Codul administrativ, dacă o persoană, din

motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la

cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit

se atribuie reprezentatului.

Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea

impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta

se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

După 6 luni de la expirarea termenului omis repunerea în termen nu mai poate

fi solicitată, iar acțiunea omisă nu mai poate fi recuperată, cu excepția cazului cînd

acest lucru nu a fost posibil pînă la expirarea termenului de un an ca urmare a forței

majore.

Art. 237 din Codul administrativ prescrie că, prevederile art. 65 alin. (1)–(3) și

(5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în termenul de

prezentare a motivării apelului.

Încheierea instanței de apel prin care este respinsă cererea de repunere în

termenul de apel sau în termenul de prezentare a motivării apelului poate fi

contestată cu recurs. Încheierea instanței de apel prin care s-a făcut repunerea în

termenul de apel sau în termenul de prezentare a motivării apelului poate fi

contestată doar odată cu fondul.

Prin prisma normelor enunțate, se constată că Judecătoria Strășeni, sediul

Central a pronunțat hotărârea la data de 15 decembrie 2018, termenul limită de

4

depunere a apelului fiind 14 ianuarie 2019, însă Rodica Palaiciuc, reprezentată de

avocatul Mihail Durnescu a depus cererea de apel la 30 decembrie 2019, respectiv,

cu încălcarea termenului prevăzut de art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă, cât și

art. 232 alin. (1) Codul administrativ.

La caz, se atestă că Rodica Palaiciuc, reprezentată de avocatul Mihail Durnescu

a beneficiat de dreptul său și în temeiul art. 65 din Codul administrativ, a solicitat

repunerea în termenul de declarare a apelului, motivând că nu a cunoscut despre

cauza dată și hotărârea adoptată așa cum locuiește peste hotarele Republicii

Moldova și despre cauza civilă a aflat verbal de la fratele său Vasile Palaiciuc la

începutul lunii decembrie 2019. Totodată și semnătura de pe avizele de recepție ale

trimiterilor poștale privind citarea în ședințele de judecată nu îi aparține, iar nefiind

de acord cu hotărîrea, a contestat-o cu apel la 30 decembrie 2019.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că instanța de apel prin încheierea din data de 12 februarie 2020 corect

a dat apreciere situației și a declarat inadmisibilă cererea de apel depusă de avocatul

Mihail Durnescu în interesele Rodicăi Palaiciuc, fiind respinsă solicitarea de

repunere în termen a apelului.

Or, potrivit materialelor cauzei, avizelor de recepție ale trimiterilor poștale

privind citarea în ședințele de judecată, contrasemnate (f.d. 47, 61, 87, 111, 128,

191, vol.I, f.d.6, 59, vol.II), Rodica Palaiciuc a recepționat citațiile pentru a se

prezenta la ședințele de judecată, unde urma a fi examinată cauza civilă. Prin

urmare, Rodica Palaiciuc, reprezentată de avocatul Mihail Durnescu cunoștea despre

cauza care urma să examineze, și trebuia să se intereseze de soarta dosarului și

soluțiile emise pe marginea acestuia, respectiv să o conteste în caz de dezacord.

Conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–

171.

Articolul 113 din Codul de procedură civilă stipulează că dreptul de a efectua

actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori

stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea

din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că Rodica Palaiciuc, reprezentată de avocatul

Mihail Durnescu, solicitând repunerea în termen a cererii de apel, nu a indicat nici

un motiv întemeiat privind omiterea termenului de declarare a apelului și nu a

prezentat probe în acest sens.

Faptul că despre hotărârea din 15 decembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni,

sediul Central a aflat la începutul lunii decembrie 2019, de la fratele său Vasile

Palaiciuc, așa cum dînsa locuiește peste hotarele Republicii Moldova, și că

semnăturile de pe avizele de recepție nu îi aparțin, nu constituie temei de repunere a

apelului în termen, or nu au fost prezentate probe ce ar confirma acest fapt, respectiv

dânsa urma să intereseze de soarta dosarului, să aibă cunoștință despre actele

5

judecătorești emise pe marginea cazului și să le conteste în caz de dezacord, în

termenele stabilite de lege.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează că termenul declarării apelului începe a

curge din ziua imediat următoare datei pronunțării dispozitivului hotărârii, dar nu de

la data comunicării hotărârii motivate.

În urma celor constatate, instanța de recurs menționează că exercitarea oricărei

căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage

decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea

dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să

efectueze acțiunea în termen.

Conform jurisprudenței CEDO participanții procesului de judecată urmează să-

și asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea procesului său și să dispună cu

bună-credință de drepturile sale procedurale.

Conform art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă participanții la proces

sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul

abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică

sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.

Buna-credință prezumă că partea este obligată la intervale rezonabile de timp

să manifeste diligență și să se intereseze de soarta dosarelor despre care cunosc cu

certitudine că se află pe rolul instanței cu participarea lor și să respecte termenele

prevăzute de lege.

Colegiul reamintește că termenul de apel este considerat un termen imperativ,

absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții

din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Așa fiind, se constată ca întemeiată soluția instanței de apel cu privire la

respingerea cererii de repunere a apelului în termen și declararea apelului ca

inadmisibil, fiind cert stabilit că Rodica Palaiciuc, reprezentată de avocatul Mihail

Durnescu nu a prezentat probe ce ar confirma omiterea din motive întemeiate a

termenului de declarare a apelului, motiv din care survin sancțiunile procedurale

pentru subiectul obligat în raport procedural, în caz de neîndeplinire sau de

îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare

abuzivă a unui drept procedural.

Prin urmare, instanța de recurs consideră că soluția instanței de apel este

compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 din

Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului, având în vedere că

prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica

rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii

judecătorești emise în instanța de fond și ar leza, în acest mod, principiul securității

raporturilor juridice.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței

de apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul.

6

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de către Rodica Palaiciuc, reprezentată de avocatul

Mihail Durnescu.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

7