3ra-1333/19 — contestarea actului administrativ, anularea titlurilor de autentificare a dreptului detinatorului de teren, anularea contractelor de donatie, obligarea efectuării rectificărilor in Registrul bunurilor imobile si incasarea cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ, anularea titlurilor de autentificare a dreptului detinatorului de teren, anularea contractelor de donatie, obligarea efectuării rectificărilor in Registrul bunurilor imobile si incasarea cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului, declararea recursului de către o persoana care nu este in drept
3ra-1333/19 — contestarea actului administrativ, anularea titlurilor de autentificare a dreptului detinatorului de teren, anularea contractelor de donatie, obligarea efectuării rectificărilor in Registrul bunurilor imobile si incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3ra-1333/19
Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud: A. Tudor)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)
Î N C H E I E R E
20 noiembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Sveatoslav Moldovan
judecătorii Maria Ghervas
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului depus de Vasile Palaiciuc,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Leonid Rusu și Zinovia Dulghescu împotriva Primăriei și Consiliului sătesc
Romănești raionul Strășeni, Ion Palaiciuc, Rodica Palaiciuc și Vasile Palaiciuc cu
privire la contestarea actului administrativ, anularea titlurilor de autentificare a
dreptului deținătorului de teren, anularea contractelor de donație, obligarea efectuării
rectificărilor în Registrul bunurilor imobile și încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 16 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost respins apelul declarat de Ion Palaiciuc și a fost menținută hotărârea din
15 decembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,
c o n s t a t ă:
La 05 ianuarie 2018, Leonid Rusu și Zinovia Dulghescu au depus cerere de
chemare în judecată împotriva Primăriei și Consiliului sătesc Romănești raionul
Strășeni, Ion Palaiciuc, Rodica Palaiciuc și Vasile Palaiciuc cu privire la contestarea
actului administrativ, anularea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de
teren, anularea contractelor de donație, obligarea efectuării rectificărilor în Registrul
bunurilor imobile și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii au relatat că împreună cu Ion Palaiciuc, locuiesc în casa
constituită din patru apartamente, amplasată la sol pe un teren aferent cu suprafața
de 10,5 ari, pe str. XXXXXX, din satul XXXXXX, r-nul XXXXXX.
În baza contractelor de vânzare-cumpărare/transmitere-primire a locuinței în
proprietate privată încheiate între Agenția de Privatizare și coproprietari, au
privatizat toate cele patru apartamente din această casă.
În luna septembrie anul 2017, conform art.11 alin. (3) al Codului funciar și
Regulamentului cu privire la modul de transmitere în proprietate privată a loturilor
de pământ de pe lângă casă în localitățile urbane, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr.984 din 21 septembrie 1998, s-au adresat la Primărie pentru a li se elibera titluri
de autentificare a dreptului deținătorului de teren.
1
Solicitarea a fost respinsă pe motiv că terenul cu suprafața de 10,5 ari a fost
transmis în proprietate privată prin decizia Consiliului sătesc Romănești nr.15/2 din
24 mai 2004 pârâtului Ion Palaiciuc, proprietarul apartamentului nr. XXXXXX din
același imobil, în care locuiesc și dânșii.
La 07 septembrie 2017, Serviciul arhivă al raionului Strășeni, le-a eliberat
decizia Consiliului sătesc Romănești nr.15/2 din 24 mai 2004, prin care pârâtului
Ion Palaiciuc i-a fost transmis în proprietate lotul de pe lângă casă cu suprafața de
10,5 ari.
La 27 septembrie 2017 au depus cerere prealabilă, prin care au solicitat anularea
deciziei Consiliului sătesc Romănești nr.15/2 din 24 mai 2004.
Primăria satului Romănești la 06 decembrie 2017 le-a comunicat decizia
nr.5/13 din 17 noiembrie 2017, prin care cererea a fost respinsă.
Obținând copiile documentelor solicitate au stabilit că Primăria și Consiliul
sătesc Romănești, contrar prevederilor art. 11 alin. (3) al Codului funciar și pct. 8 al
Regulamentului cu privire la modul de transmitere în proprietate privată a loturilor
de pământ de pe lângă casă în localitățile urbane, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr.984 din 21 septembrie 1998, au atribuit pârâtului tot terenul aferent casei cu
suprafața de 10,5 ari, lezându-le astfel dreptul de proprietate comună în diviziune
asupra terenului litigios.
Pârâții abuziv și nelegitim au folosit decizia Consiliului sătesc Romănești
nr.15/2 din 24 mai 2004 formând din suprafața atribuită de 0,0105 ha două bunuri
imobile, unul - teren cu suprafața de 0,0739 ha cu destinația construcție locativă, cu
numărul cadastral XXXXXX și altul - teren cu suprafața de 0,0256 ha cu destinația
grădini (lot de lângă casă), cu numărul cadastral XXXXXX.
La 16 decembrie 2010, pârâții au solicitat actualizarea și modificarea planurilor
cadastrale.
Astfel, terenul cu suprafața de 0,025 ha, după actualizare s-a stabilit că are
0,0167 ha, fiindu-i schimbat numărul cadastral din nr. XXXXXX în nr.XXXXXX.
Terenul cu suprafața de 0,0739 ha, după actualizare s-a stabilit că are 0,0717
ha și i-a fost schimbat numărul cadastral din nr. XXXXXX în nr.XXXXXX.
Prin contractul de donație nr.784 din 23 martie 2011 Ion Palaiciuc a donat
aceste terenuri copiilor săi Rodica Palaiciuc și Vasile Palaiciuc.
Prin acțiunile nelegitime, pârâții le-au lezat dreptul de a privatiza terenul aferent
apartamentelor privatizate de ei.
Leonid Rusu și Zinovia Dulghescu au solicitat repunerea în termenul de
contestare și anularea deciziei nr.15/2 din 24 mai 2004 a Consiliului sătesc
Romănești r-nul Strășeni, anularea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului
de teren cu numărul cadastral XXXXXX și numărul cadastral XXXXXX, anularea
contractelor de donație nr.784 din 23 martie 2011 încheiate între Ion Palaiciuc și
Rodica Palaiciuc în privința terenului cu numărul cadastral XXXXXX și Ion
Palaiciuc și Rodica Palaiciuc, Vasile Palaiciuc în privința terenului cu numărul
cadastral XXXXXX, obligarea Agenției Servicii Publice să opereze în Registrul
bunurilor imobile rectificările necesare și încasarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 15 decembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,
cererea de chemare în judecată a fost admisă parțial.
S-a anulat decizia Consiliului sătesc Romănești r-nul Strășeni nr.15/2 din
24 mai 2004, ca fiind emisă contrar prevederilor legii.
2
S-au declarat nule titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu
numărul cadastral XXXXXX și cu numărul cadastral XXXXXX eliberate pe numele
lui Ion Palaiciuc, în baza deciziei Consiliului sătesc Romănești din raionul Strășeni
nr.15/2 din 24 mai 2004.
S-a declarat nul contractul de donație nr.784 încheiat între Ion Palaiciuc,
Rodica Palaiciuc și Vasile Palaiciuc, la data de 23 martie 2011.
S-a încasat în mod solidar din contul Primăriei și Consiliului sătesc Romănești
r-nul Strășeni, Ion Palaiciuc, Rodica Palaiciuc și Vasile Palaiciuc în beneficiul lui
Leonid Rusu și Zinovia Dulghescu, cheltuielile pentru asistența juridică în sumă de
5 000 de lei.
În rest, cerințele au fost respinse ca neîntemeiate.
La 10 ianuarie 2019, Ion Palaiciuc a declarat apel împotriva hotărârii din
15 decembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central solicitând casarea hotărârii
primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere a pretențiilor ca tardive
sau neîntemeiate, iar cerințele de nulitate a Titlurilor de autentificare a deținătorilor
de teren să fie scoase de pe rol.
Prin decizia din 16 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
declarat de Ion Palaiciuc și a fost menținută hotărârea din 15 decembrie 2018 a
Judecătoriei Strășeni, sediul Central.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță a dat
apreciere obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate
circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat
normele de drept material și procedural.
La 13 mai 2019, Ion Palaiciuc reprezentat de avocatul Gheorghe Iudin a depus
recurs împotriva deciziei din 16 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău solicitând
admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe,
cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă
ca tardivă sau ca neîntemeiată, iar cerințele cu privire la anularea titlurilor de
autentificare a dreptului deținătorului de teren să fie scoase de pe rol.
Prin încheierea din 10 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus
de Ion Palaiciuc reprezentat de avocatul Gheorghe Iudin a fost declarat inadmisibil.
La 16 septembrie 2019, Vasile Palaiciuc a declarat recurs împotriva deciziei
din 16 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău solicitând admiterea recursului, casarea
deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri
prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă ca tardivă sau neîntemeiată,
iar cerințele cu privire la anularea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului
de teren să fie scoase de pe rol.
În susținerea cererii de recurs a indicat dezacordul cu hotărârea primei instanțe
și decizia instanței de apel, invocând aplicarea eronată a normelor de drept material
și procedural de către Judecătoria Strășeni, sediul Central și Curtea de Apel
Chișinău.
Nu a fost citat legal la ședințele de judecată, iar citațiile expediate în adresa sa
nu le-a recepționat deoarece nu se afla în țară. Semnăturile de pe avizele de recepție
anexate la materialele cauzei nu-i aparțin.
Despre litigiul în cauză a aflat de la părinți, care sunt participanți la proces.
3
Consideră că prin examinarea cauzei în lipsa sa, i-a fost lezat dreptul de
proprietate și a fost lipsit de dreptul la apărare garantat de legislația națională și
CEDO.
Din momentul dobândirii terenului de la tatăl său a achitat impozitele și a
administrat bunul imobil ca un bun proprietar.
Nefiind citat în proces nu a avut posibilitatea să se expună asupra litigiului și
să înainteze o acțiune reconvențională de constatare că a obținut calitate de
dobânditor de bună-credință.
Consideră că prima instanță și instanța de apel au interpretat eronat legea în
privința termenului de depunere a cererii de chemare în judecată în contencios
administrativ.
Cu referire la termenul de atac, Vasile Palaiciuc a menționat că a luat cunoștință
de hotărârea primei instanțe și decizia instanțe de apel la 23 august 2019.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului
administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.
Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ
al Republicii Moldova.
Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în
vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului
cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.
Conform art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul
administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se
aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția
art.169–171.
Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios
administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în
continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor
prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul
administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare
a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru
procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din
aceeași normă legală, completul specializat va examina admisibilitatea cererii de
recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că
prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în
vigoare a Codului administrativ.
Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la
instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat
Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea
recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la
notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,
motivarea recursului se depune la instanța de apel.
4
Din materialele cauzei rezultă că Vasile Palaiciuc a luat cunoștință de decizia
din 16 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău la 23 august 2019. (f.d.63, Vol. II)
În aceste circumstanțe, recursul declarat de Vasile Palaiciuc la
16 septembrie 2019 se consideră depus în termen.
Examinând temeiurile recursului depus de Vasile Palaiciuc în raport cu
materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele
motive.
În conformitate cu art. 430 lit. a) Codul de procedură civilă, sunt în drept să
declare recurs părțile și alți participanți la proces.
Conform art. 429 alin. (5) Codul de procedură civilă, nu pot fi atacate cu recurs
hotărîrile în a căror privință persoanele indicate la art. 430 nu au folosit
calea apelului prevăzută de lege. Persoana care nu a folosit apelul poate ataca cu
recurs decizia instanței de apel prin care i s-a înrăutățit situația, în partea care se
referă la înrăutățirea situației. O hotărîre susceptibilă de apel și de recurs poate fi
atacată, în cadrul termenului de apel, direct cu recurs dacă părțile consimt expres în
fața primei instanțe prin înscris autentic sau prin declarație verbală consemnată
expres în procesul-verbal. În acest caz, recursul poate fi exercitat numai pentru
încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept material.
Din actele cauzei rezultă că hotărârea primei instanțe a fost contestată cu apel
numai de Ion Palaiciuc reprezentat de avocatul Gheorghe Iudin.
Vasile Palaiciuc nu a atacat cu apel hotărârea din 15 decembrie 2018 a
Judecătoriei Strășeni, sediul Central.
Așadar, Vasile Palaiciuc nu a folosit calea de atac apelul și nu este în drept să
declare recurs împotriva deciziei instanței de apel.
Or, art. 433 lit. c) Codul de procedură civilă expres prevede că cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în
drept să-l declare.
În acest context, Colegiul conchide că, Vasile Palaiciuc, contrar prevederilor
art. 429 alin. (5) Codul de procedură civilă, a declarat recurs fără a folosi calea de
apel, ceea ce este inadmisibil din moment ce legea prevede această cale de atac.
Prin urmare, Vasile Palaiciuc în mod deliberativ, nevalorificând dreptul de a
ataca cu apel hotărârea primei instanțe, a pierdut în consecință dreptul de a ataca cu
recurs decizia din 16 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
menținută hotărârea din 15 decembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central.
În susținerea opiniei enunțate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și decizia Curții Europene a
Drepturilor Omului în speța Manuel da Silva Reis contra Portugaliei din
11 ianuarie 2005, prin care un capăt de plângere a fost declarat inadmisibil ca urmare
a neepuizării căilor interne de atac, și anume neexercitarea de către reclamanți din
culpa lor a căii de atac apelul.
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara
inadmisibil recursul depus de Vasile Palaiciuc.
5
În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ,
art. 270, 433 lit. c) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul depus de Vasile Palaiciuc, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Sveatoslav Moldovan
judecătorii Maria Ghervas
Victor Burduh
6