3ra-50/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-50/20

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (Grigorii Cazacu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Vladislav Clima, Ecaterina Palanciuc, Ala Malîi)

ÎNCHEIERE

15 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Sveatoslav Moldovan

examinând admisibilitatea recursului depus de Alexandra Ianișevschi,

reprezentată de avocatul Alexandru Havrun,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Alexandra Ianișevschi împotriva Primăriei și Consiliului

or. Durlești, mun. Chișinău cu privire la obligarea determinării căii de acces la

bunul imobil și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul depus de Alexandra Ianișevschi, reprezentată de avocatul Alexandru

Havrun împotriva hotărârii din 08 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, prin care s-a respins acțiunea depusă de Alexandra Ianișevschi,

constată:

La 13 aprilie 2018, Alexandra Ianișevschi a depus cerere de chemare în

judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Primăriei și

Consiliului or. Durlești, mun. Chișinău cu privire la obligarea determinării căii de

acces la bunul imobil și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 08 octombrie 2015, Mihail Ceban i-a

donat sectorul de teren cu numărul cadastral xxx, amplasat în or. Durlești

mun. Chișinău. Contractul de donație a fost înregistrat la Oficiul Cadastral

Teritorial Chișinău, iar din acel moment a devenit proprietara acestui imobil.

Până în anul 2017 nu a avut timp și necesitatea de a se interesa de soarta

terenului ce i-a fost donat, însă în anul 2017 a decis să se folosească de terenul

respectiv, inclusiv inițierea construcțiilor pe acesta.

Adresându-se în formă verbală administrației publice locale și examinând

planul de amplasare a terenului, a constatat că terenul nu are cale de acces formată

și astfel nu există nicio posibilitate reală de a-l folosi conform destinației.

La 09 noiembrie 2017, s-a adresat administrației publice locale cu cerere, prin

care a solicitat să-i fie indicată calea de acces către terenul cu nr. cadastral nr. xxx

și/sau viziunea administrației publice locale privind accesul său către terenul dat.

Organul competent de soluționarea litigiului funciar nu a încercat examinarea

acestuia, ci prin numeroasele răspunsuri a încercat tergiversarea soluționării

1

problemei respective, solicitînd prezentarea diferitor documente, iar prin scrisoarea

nr. 503/18 din 19 martie 2018 a indicat că este în imposibilitate de a determina

drumul de acces la terenul ce-i aparține.

Terenul cu numărul cadastral xxx amplasat în intravilanul or. Durlești,

mun.Chișinău, a fost atribuit în mod legal cet. Ceban Mihail în baza Deciziei

Primăriei or. Durlești nr.9/1 din 08 decembrie 1993, conform art. 11 din Codul

funciar.

La 20 noiembrie 2008, Mihail Ceban a înregistrat în Registrul bunurilor

imobile titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren, devenind

proprietarul legal al acestui teren, având inclusiv dreptul de a-l înstrăina.

Deci, nu poate fi pusă la îndoială legalitatea obținerii dreptului de proprietate

asupra terenului.

Sunt neîntemeiate argumentele autorității publice locale, precum că

schimbarea destinației terenului și/sau atribuirea anterioară a acestuia fără

determinarea căii de acces face la momentul actual imposibilă formarea căii de

acces. Or, indiferent de destinația terenului, acesta urmează a fi folosit, având cale

de acces.

Faptul că la momentul repartizării terenului nu a fost stabilită calea de acces

nu reprezintă o scuză pentru a nu forma calea de acces la momentul actual.

Alexandra Ianișevschi a solicitat instanței de contencios administrativ

obligarea Primăriei or. Durlești, mun.Chișinău și Consiliul orășenesc Durlești,

mun.Chișinău să determine (formeze) drumul de acces la terenul cu numărul

cadastral xxx, amplasat în intravilanul or. Durlești, mun.Chișinău și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 08 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

s-a respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Alexandra Ianișevschi (f.d. 49, 53-

55 recto-verso).

Prin decizia din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

depus de Alexandra Ianișevschi, reprezentată de avocatul Alexandru Havrun

împotriva hotărârii din 08 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

(f.d. 112, 113-121).

În motivarea soluției instanța de apel a reținut că, reclamanta nu contestă

niciun act administrativ și nici răspunsul primit la cererea prealabilă, solicitând în

mod neîntemeiat emiterea unei hotărâri judecătorești privind obligarea Primăriei

or. Durlești de a determina drumul de acces la terenul ce-i aparține cu drept de

proprietate, în condițiile în care este în vigoare actul administrativ (răspunsul

nr. 503/18 din 19 martie 2018) prin care cererea acesteia a fost respinsă.

Alexandra Ianișevschi a sesizat instanța cu pretenții ce ar constitui obiect de

examinare în contencios administrativ, însă, nu a contestat actul administrativ de

bază, care a dus la încălcarea drepturilor sale, și anume răspunsul Primăriei or.

Durlești nr. 503/18 din 19 martie 2018.

La 12 iulie 2019, Alexandra Ianișevschi, reprezentată de avocatul Alexandru

Havrun a depus recurs motivat împotriva deciziei din 22 mai 2019 a Curții de Apel

Chișinău (f.d. 126-127 recto-verso).

Argumentele recursului în esență se rezumă la faptul că, instanțele inferioare

neîntemeiat au concluzionat că Alexandra Ianișevschi nu a contestat niciun act

administrativ și nici răspunsul primit la cererea prealabilă, și anume răspunsul

nr. 503/18 din 19 martie 2018.

2

Or, conform art. 3 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din

10 februarie 2000, obiect al acțiunii în contenciosul administrativ poate fi și

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de

lege.

Pretențiile din prezenta acțiune au fost formulate în temeiul art. 3 alin. (2) din

Legea contenciosului administrativ, deoarece autoritățile publice locale

tergiversează examinarea cererii privind determinarea căii de acces la imobil.

Mai mult ca atât, prin prezenta acțiune a contestat atât inacțiunile Primăriei

or. Durlești, cât și ale Consiliului orășenesc Durlești, iar instanța de apel a reținut

că trebuia să conteste răspunsul Primăriei. În atare circumstanțe, instanța de apel

nu s-a expus în privința inacțiunilor Consiliului orășenesc Durlești, care nu i-a dat

niciun răspuns și nu a examinat cererea sa.

Alexandra Ianișevschi, reprezentată de avocatul Alexandru Havrun a solicitat

Curții Supreme de Justiție admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 22

mai 2019 a Curții de Apel Chișinău și emiterea unei decizii noi, prin care să fie

admisă acțiunea.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul

administrativ al Republicii Moldova.

Conform articolului 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000.

Conform articolului 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din

aceeași normă legală, completul specializat va examina admisibilitatea cererii de

recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că

prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în

vigoare a Codului administrativ.

Potrivit articolului 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite

neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Extrasul din cutia poștală electronică (mailbox) cu adresa

„valentin.vatavu@justice.md” atestă indutabilis că, la 11 iunie 2019 2019, decizia

3

din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată reprezentantului

Alexandrei Ianișevschi, avocatului Alexandru Havrun la adresa de e-mail

„havrunalexandru79@gmail.com” (f.d. 122).

În atare circumstanțe, recurenta Alexandra Ianișevschi, reprezentată de

avocatul Alexandru Havrun a respectat termenul prevăzut de articolul 245 alin. (1)

și (2) din Codul administrativ, deoarece recursul motivat a fost predat oficiului

poștal la 10 iulie 2019 (f.d. 129).

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Alexandra Ianișevschi,

reprezentată de avocatul Alexandru Havrun nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul Alexandrei

Ianișevschi, reprezentată de avocatul Alexandru Havrun cu soluția pronunțata de

către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform

Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în

art. 432. alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor

procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII din Codul de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

4

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă, însă, din recursul depus nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Alexandra Ianișevschi, reprezentată de

avocatul Alexandru Havrun.

Conform articolelor 193, 195, 230, 258 alin. (3) din Codul administrativ și

articolelor 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Alexandra Ianișevschi, reprezentată de avocatul Alexandru

Havrun se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Sveatoslav Moldovan

5