3ra-461/21 — contestarea actului administrativ

3ra-461/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-461/2021

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: I.Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M.Guzun, Gr.Dașchevici, V.Clima)

D E C I Z I E

07 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului mun.Chișinău,

Primăriei mun.Chișinău, Valentin Afanasiev, terț Daria Ivașcenco cu privire la

contestarea actului administrativ și anularea contractului de vânzare - cumpărare,

împotriva deciziei din 15 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, împotriva

hotărârii din 23 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La data de 24 august 2016, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a

depus la Judecătoria Centru, mun. Chișinău cerere de chemare în judecată împotriva

Consiliului mun.Chișinău, intervenient accesoriu Valentin Afanasiev cu privire la

contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat a invocat că prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 1/47-15 din

19 mai 2016 „Despre operarea unor modificări în hotarele terenului cu numărul

cadastral xxxx, aferent imobilului aflat în proprietatea lui Valentin Afanasiev” s-au

operat modificări în configurația terenului cu suprafața totală de 897 m.p. din xxxx, cu

condiția achitării prețului lotului de pământ supranormă cu suprafața de 297 m.p. la

preț normativ, conform planului anexă la prezenta decizie.

1

Reclamantul Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a menționat că în

urma controlului efectuat a constatat că decizia nominalizată contravine legislației în

vigoare, motiv pentru care, în conformitate cu art. 68 al Legii nr.436-XVI din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, a notificat Consiliul municipal

Chișinău despre necesitatea anulării aceteia, însă, de către pârât nu a fost adoptată nici

o decizie pe marginea notificării înaintate.

A indicat că ilegalitatea deciziei contestate rezidă din aceea că Regulamentul

privind licitațiile cu strigare și cu reducere, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr.136 din 10 februarie 2009 stabilește că organizarea și desfășurarea licitației este

condiționată de prioritatea prețului maxim propus, această decizie fiind contrară, în

opinia reclamantului, și dispozițiilor art. 14 al Legii nr.1308-XIII din 25 iulie 1997

privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului și art. 18 alin. (4)

al Legii nr. l543-XIII din 25 februarie 1998 cadastrului bunurilor imobile.

Reclamantul Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat anularea

deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 1/47-15 din 19 mai 2016 „Despre

operarea unor modificări în hotarele terenului cu numărul cadastral xxxx, aferent

imobilului aflat în proprietatea lui Valentin Afanasiev” (f.d.7-9, vol.I).

În cadrul exminării cauzei, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a

depus o cerere suplimentară, în care a indicat în calitate de pârâți Consiliul

mun.Chișinău, Primăria mun.Chișinău și Valentin Afanasiev și a solicitat anularea

deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 1/47-15 din 19 mai 2016 „Despre operarea

unor modificări în hotarele terenului cu numărul cadastral xxxx, aferent imobilului aflat

în proprietatea lui Valentin Afanasiev” și a contractului de vânzare-cumpărare nr.

xxxx, încheiat între Primăria mun. Chișinău și Valentin Afanasiev (f.d.51-53, vol.I).

Prin încheierea protocolară din 29 septembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, în proces a fost atrasă în calitate de intervenient accesoriu Daria Ivașcenco

(f.d.26-27, vol.I).

Prin încheierea din 04 noiembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, a

fost scoasă de pe rol cererea de chemare în judecată depusă de către Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Chișinău, intervenienți

accesorii Valentin Afanasiev și Daria Ivașcenco cu privire la contestarea actului

administrativ (f.d.34-35, vol.I).

Prin încheierea din 30 noiembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, a

fost admisă cererea Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat cu privire la

anularea încheierii de scoatere a cererii de pe rol. S-a anulat încheierea din

04 noiembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, privind scoaterea acțiunii de

pe rol (f.d.41-42).

Prin hotărârea din 15 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis

cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat împotriva Primăriei mun.Chișinău, Consiliului mun.Chișinău și Valentin

Afanasiev privind anularea deciziei și a contractului. S-a anulat decizia Consiliului

mun.Chișinău nr.1/47-15 din 19 mai 2016 „Despre operarea unor modificări în hotarele

terenului cu numărul cadastral xxxx, aferent imobilului aflat în proprietatea privată lui

2

Valentin Afanasiev”. S-a anulat contractul de vânzare- cumpărare nr. xxxx, încheiat

între Primăria mun.Chișinău și Valentin Afanasiev, în temeiul deciziei nr. 1/47-15 din

19 mai 2016 (f.d.91, 95-101, vol.I).

Prin decizia din 19 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-au admis

apelurile depuse de Consiliul mun.Chișinău, Primăria mun.Chișinău și cererea de

alăturare la apel depusă de Valentin Afanasiev și Daria Ivașcenco. S-a casat integral

hotărârea din 15 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată a Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

împotriva Primăriei mun.Chișinău, Consiliului mun.Chișinău și Valentin Afanasiev

privind anularea deciziei și a contractului de vânzare-cumpărare, cu trimiterea cauzei

spre rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată (f.d.149-155, vol.I).

Prin hotărârea din 23 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cererea

de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

împotriva Consiliului mun. Chișinău, Primăriei mun. Chișinău, Valentin Afanasiev, terț

Daria Ivașcenco privind anularea deciziei Consiliului municipal Chișinău nr.1/47-15

din 19 mai 2016 „Despre operarea unor modificări în hotarele terenului cu numărul

cadastral xxxx, aferent imobilului aflat în proprietatea privată lui Valentin Afanasiev”

și anularea contractului de vânzare cumpărare nr. xxxx, s-a respins ca fiind neîntemeiată

(f.d.208, vol.I).

Prin încheierea din 27 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

s-a corectat greșeala din dispozitivul hotărârii din 23 iulie 2019 și anume, ce ține de

calitatea procesuală a Dariei Ivașcenco, fiind indicat greșit că aceasta are calitatea

procesuală de pârât, pe când corect aceasta are calitatea de persoană terță (f.d.217,

vol.I).

La data de 21 august 2019, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a

depus apel împotriva hotărârii din 23 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

(f.d.213-214, 218-220, vol.I).

Iar, la 21 noiembrie 2019, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

motivarea apelului împotriva hotărârii din 23 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea

unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral (f.d.229-231, vol.I).

Hotărârea motivată din 23 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a

fost notificată Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat la data de

13 noiembrie 2019 (f.d.228, vol.I).

Astfel, instanța de apel corect a considerat ca fiind depus în termen apelul Oficiului

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

Prin decizia din 15 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus

de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din

23 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.30-35, vol.II).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de drept

material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele cauzei, a

reținut ca fiind justă concluzia primei instanțe privind netemeinicia acțiunii depuse de

către reclamantul Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, având în vedere că

3

acesta nu a prezentat probe în dovedirea faptului erorilor comise la emiterea actului

administrativ contestat.

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a conchis că prima instanță a apreciat

obiectiv probele administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele, care

au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept material

și procedural, iar soluția de respingere a acțiunii este justă, fiind rezultată din aprecierea

probelor cercetate în cadrul procesului de judecată în coraport cu normele aplicabile

speței.

La data de 02 octombrie 2020, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

a depus recurs împotriva deciziei din 15 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău

(f.d.41-44, vol.II).

În susținerea recursului a indicat că concluziile instanței de apel sunt în

contradicție cu circumstanțele cauzei și au fost aplicate greșit normele de drept material.

Totodată, recurentul a invocat că instanțele de judecată ierarhic inferioare au

concluzionat eronat faptul că terenul vizat în decizia contestată urma să fie înstrăinat de

către Consiliul municipal Chișinău.

Făcând referire la art. 77 alineatele (3) și (5) din Legea nr. 436-XVI din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală și Regulamentul privind

licitațiile cu strigare și cu reducere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.136 din

10 februarie 2009, cu privire la aprobarea Regulamentului privind licitațiile cu strigare

și cu reducere, recurentul a menționat că organizarea licitației publice presupune

liberul acces și egalitatea tuturor doritorilor de a obține dreptul de proprietate asupra

bunurilor proprietate publică a unității administrativ-teritoriale.

În afară de aceasta, recurentul a menționat că instanțele de judecată ierarhic

inferioare nu au ținut cont de prevederile art.4 alin.(9) din Legea nr. 1308 - XIII din

25 iulie 1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului,

art.16 din Legea nr. 354-XV din 28 octombrie 2004 cu privire la formarea bunurilor

imobile, art.18 alin.(4) din Legea nr.l543-XIII din 25 februarie 1998 cadastrului

bunurilor imobile și nu au ținut cont de faptul că terenul înstrăinat prin decizia

contestată este învecinat cu terenurile cu numerele cadastrale xxxx xxxx xxxx și astfel,

sunt atinse interesele proprietarilor terenurilor respective.

De asemenea, recurentul a relatat, că atât prima instanță, cât și instanța de apel

nu au ținut cont de faptul că terenul înstrăinat a fost deja format ca bun imobil separat,

fiind înregistrat în Registrul bunurilor imobile cu numărul cadastral xxxx.

A reiterat că instanțele de judecată ierarhic inferioare urmau să verifice dacă la

emiterea deciziei contestate nr.1/47-15 din 19 mai 2016 „Despre operarea de modificări

în hotarele terenului cu numărul cadastral xxxx, aferent imobilului aflat în proprietatea

privată lui Valentin Afanasiev”, Consiliul mun.Chișinău nu a depășit limitele

competențelor prevăzute de legislația în vigoare, fiind verificate în acest sens actele de

identificare a terenului, locul aflării și hotarele acestuia. Or, depășirea limitelor

competenței de către autoritatea publică constituie temei de anulare a actelor

administrative adoptate și a actelor subsecvente actului administrativ.

4

Recurentul Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea

unei noi decizii de admitere a acțiunii.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) și alin. (2) din Codul administrativ, prezentul

cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. La data intrării în vigoare a prezentului cod se

abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793/2000 și Legea nr. 190/1994 cu

privire la petiționare.

În conformitate cu art. 258 alin. (1) și alin.(3) Codul administrativ, procedurile

administrative și procedurile prealabile inițiate pînă la data intrării în vigoare a

prezentului cod, care nu au fost finalizate până la 1 aprilie 2019, se vor finaliza conform

prevederilor legale valabile până la data intrării în vigoare a prezentului cod. Această

dispoziție este valabilă și pentru procedurile prealabile inițiate după data intrării în

vigoare a prezentului cod referitoare la o procedură administrativă inițiată până la data

intrării în vigoare a acestuia. Procedurile de contencios administrativ inițiate pînă la

intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în

vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare,

admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform

prevederilor în vigoare pînă la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile

prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și

de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Astfel, legiuitorul Codului administrativ a optat pentru principiul aplicării legii

vechi sub condiția că procedurile administrative și cererile prealabile au fost inițiate

până la 1 aprilie 2019, legiuitorul optând pentru aplicarea imediată doar a noilor

reglementări procedurale.

Prin urmare, Colegiul reține că în speță se aplică în coroborare prevederile Codului

administrativ și a Legii contenciosului administrativ. Or, actul administrativ contestat

a fost emis sub imperiul Legii contenciosului administrativ și acțiunea Oficiului

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a fost depusă la 24 august 2016, până la

intrarea în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) se (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Decizia din 15 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului

Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, la data de 09 septembrie 2020, fapt

confirmat prin avizul de recepție a scrisorii recomandate, anexat la materialele cauzei

(f.d.39, vol.II).

5

Astfel, recursul depus de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

la data de 02 octombrie 2020, este în termen.

La data de 19 martie 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimaților Consiliului mun.Chișinău, Primăriei mun.Chișinău, Valentin Afanasiev și

a persoanei terțe Dariei Ivașcenco copia recursului depus de Oficiul Teritorial Chișinău

al Cancelariei de Stat (f.d. 50, vol.II).

Prin referința depusă la data de 06 aprilie 2021, Consiliul mun.Chișinău și

Primarul General al mun.Chișinău, reprezentați de Andrei Cazacu au solicitat

respingerea recursului depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, cu

menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe (f.d. 58-60, vol.II).

Prin referința depusă la data de 16 aprilie 2021, intimatul Valentin Afanasiev și

persoana terță Daria Ivașcenco, reprezentați de avocatul Vasile Tarnovschi au solicitat

să fie respins recursul depus de Oficiul Teritorial Chișinău, cu menținerea deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe (f.d. 64-70, vol.II).

Prin referința suplimentară depusă la data de 28 mai 2021, Valentin Afanasiev

și persoana terță Daria Ivașcenco, reprezentați de avocatul Vasile Tarnovschi au

solicitat să fie respins recursul depus de Oficiul Teritorial Chișinău (f.d.76-80, vol.II).

Prin încheierea din 21 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție recursul depus de

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a fost numit pentru examinare în

complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,

Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, Completul nu consideră oportun de a cita participanții la proces și

reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs,

deoarece criticele recurentului Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat au

fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii, de admitere a acțiunii,

din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă

decizie.

Astfel, conform art. 1 alin. (2) al Legii contenciosului administrativ nr.793

din 10 februarie 2000 (în vigoare la data depunerii acțiunii în instanța de judecată),

orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de

către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul

legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente

pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce

i-a fost cauzată.

6

De asemenea, conform art. 3 alin. (1) lit. a) al Legii contenciosului administrativ,

obiect al acțiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu

caracter normativ și individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al

unei persoane, inclusiv al unui terț, emise de autoritățile publice și autoritățile asimilate

acestora în sensul prezentei legi.

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (1) al Legii contenciosului

administrativ, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de

lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității publice

emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în

parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel.

Conform art. 16 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ, persoana care se

consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ

și nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un

răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios

administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și

repararea pagubei cauzate.

În corespundere cu prevederile art. 26 alin. (1) Legea contenciosului administrativ,

actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: a) este

ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; b) este ilegal ca fiind emis cu

încălcarea competenței; c) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite.

Actul administrativ reprezintă o manifestare unilaterală de voință care emană de

la o autoritate publică, de regulă din sfera puterii executive, cu scopul de a da naștere,

modifica sau stinge drepturi și obligații în regim de putere publică și care, la nevoie,

poate fi pusă în executare în mod direct, prin forța de constrângere a statului.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar de a reitera că Codul administrativ consacră principiul

general după care orice hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată și să reprezinte

premisa pentru soluția din dispozitiv. Această dispoziție este edictată atât în interesul

unei bune administrări a justiției și încrederii ce trebuie să inspire justițiabililor, cât și

pentru a se da instanțelor superioare posibilitatea de a controla judecata primelor

instanțe.

Pentru satisfacerea acestui principiu, judecătorii fondului sunt datori să arăte

motivele de fapt și de drept care au format convingerea lor, să enunțe cele constatate și

dovezile care au determinat-o.

În acest sens legiuitorul a investit apelul cu efect devolutiv, care presupune că

instanța de apel rejudecă în fapt și în drept ceea ce apelantul a înțeles să atace din

hotărârea primei instanțe, precum și efectuează o nouă examinare în fond.

Astfel, instanța de apel avea obligația de a examina în tot apelul și de a răspunde

la toate întrebările ridicate în fața instanței, atât ca instanță de apel, cât și ca instanță

învestită să judece cauza în fond. Or, aceasta este obligată să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate în apel, cât și în acțiune. Este inadmisibil ca un motiv de apel să fie

refuzat pentru discuție pentru motive formale, sau să fie omis de către instanța de apel.

7

Instanța de apel trebuia să cerceteze și să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate,

iar în caz de nerespectare a acestor reguli, decizia instanței de apel se consideră

neîntemeiată și pasibilă casării de către instanța de recurs.

Totodată, conform art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc

felul și volumul cercetărilor și nu sânt legate nici de expunerile participanților, nici de

cererile lor de reclamare a probelor.

Iar, potrivit art. 194 alin. (1) și (2) Cod administrativ, în procedura în prima

instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva

încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept.

În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate

se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte

a dreptului material.

La rândul său, aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) în

coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ, conform cărora pentru procedura de

recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător

prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă

altceva.

La acest capitol, Completul reține și prevederile art. 219 alin. (1) – (3) Cod

administrativ, potrivit cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de

fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de

declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea

cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și

pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt.

Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au

fost discutate de participanții la proces.

Articolul 224 alin. (1) lit. b) Cod administrativ prevede că examinând acțiunea în

contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă hotărâre în baza unei

acțiuni în obligare, anulează în tot sau în parte actul administrativ individual de

respingere a solicitării sau o eventuală decizie adoptată în procedura prealabilă și obligă

autoritatea publică să emită un act administrativ individual, dacă revendicarea pretenției

reclamantului de emitere a actului este întemeiată.

După cum denotă actele cauzei, prin decizia Consiliului municipal Chișinău

nr. 1/47-15 din 19 mai 2016 „Despre operarea unor modificări în hotarele terenului cu

numărul cadastral xxxx, aferent imobilului aflat în proprietatea lui Valentin Afanasiev”,

s-au operat modificări în configurația terenului cu suprafața totală de 897 m.p. din

xxxx, cu condiția achitării prețului lotului de pământ supranormă cu suprafața de 297

m.p. la preț normativ, conform planului anexă la prezenta decizie (f.d.10, vol.I).

La fel, s-a constatat, că în corespundere cu prevederile art.64 din Legea nr.436-

XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, Oficiul Teritorial

8

Chișinău al Cancelariei de Stat a efectuat controlul de legalitate a deciziei menționate

și a constatat că aceasta a fost adoptată contrar prevederilor legislației în vigoare.

Iar, în conformitate cu prevederile art.68 alin.(2) din Legea privind administrația

publică locală, prin notificarea nr. 1304/OT4 - 1257 din 28 iunie 2016, Oficiul

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat Consiliului municipal Chișinău

abrogarea, în termen de 30 de zile, a actului administrativ considerat ilegal (f.d.14-15,

vol.I). Însă, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat nu a primit răspuns la

notificarea nr. 1304/OT4 - 1257 din 28 iunie 2016, adresată Consiliului municipal

Chișinău.

Respectiv, la data de 24 august 2016, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat s-a adresat în instanța de judecată cu prezenta cerere de chemare în judecată.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a respins acțiunea

depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, ca fiind neîntemeiată.

Judecând apelul depus de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat,

instanța de apel a respins apelul și a menținut hotărârea primei instanțe, considerând că

aceasta este întemeiată și rezultă din aprecierea corectă și obiectivă a circumstanțelor

cauzei.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut ca fiind justă concluzia primei

instanțe privind netemeinicia acțiunii depuse de către reclamantul Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat, invocând că acesta nu a prezentat probe în dovedirea

faptului erorilor comise la emiterea actului administrativ contestat.

De asemenea, instanța de apel a reiterat, că deoarece terenul vizat în decizia

contestată în speță, cu suprafața de 297 m.p., este aferent casei de locuit ce aparține lui

Valentin Afanasiev și Dariei Ivașcenco, aceasta fiind parțial amplasată pe terenul

atribuit în folosința acestora prin decizia autorității publice abilitate, decizia contestată

și subsecvent, contractul de vânzare-cumpărare a terenului respectiv, sunt

emise/încheiate în corespundere cu exigențele legale.

Instanța de apel a notat că normele invocate de Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat, inclusiv dispozițiile Regulamentului privind licitațiile cu strigare și

cu reducere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009, art. 4

alin. (9) și art. 14 al Legii nr. 1308-XIII din 25 iulie 1997 privind prețul normativ și

modul de vânzare-cumpărare a pământului și art. 18 alin. (4) al Legii nr.1543-XIII din

25 februarie 1998 cadastrului bunurilor imobile reglementează situația de vânzare la

licitație a terenurilor libere ce nu pot fi atribuite la categoria terenurilor aferente

bunurilor private, motiv pentru care argumentele corespunzătoare ale Oficiului

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat sunt nefondate.

La fel, instanța de apel a apreciat ca fiind eronat argumentul Oficiului Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat cu referire la dispozițiile art. 16 al Legii nr.354-XV din

28 octombrie 2004 cu privire la formarea bunurilor imobile, deoarece faptul că terenul

vizat în decizia contestată se atribuie la categoria terenurilor aferente bunurilor private,

pentru care normele speciale citate supra instituie procedura de vânzare a acestora

proprietarilor bunurilor private amplasate pe aceste terenuri, denotă irelevanța normei

invocate de apelant în prezenta speță.

9

În afară de aceasta, instanța de apel a apreciat ca fiind nefondate argumentele

Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat cu referire la faptul că vecinătatea

terenului vizat cu alte terenuri aflate în proprietatea terților încălcă drepturile acestora

din urmă, deoarece, inițial, terenul respectiv a fost teren aferent casei private a lui

Valentin Afanasiev și Dariei Ivașcenco, iar ulterior, acest teren fiind atribuit în folosința

în calitate de grădină lui Valentin Afanasiev. Astfel, cumulul acestor circumstanțe

denotă lipsa drepturilor proprietarilor terenurilor învecinate de a pretinde la terenul

respectiv, deoarece legea atribuie prioritar acest drept proprietarului bunului imobil

privat, amplasat pe terenul corespunzător.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că prima instanță a apreciat obiectiv probele

administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele, care au importanță

pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept material și procedural,

iar soluția de respingere a acțiunii este justă, fiind rezultată din aprecierea probelor

cercetate în cadrul procesului de judecată în coraport cu normele aplicabile speței.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție constată, că concluziile instanțelor de judecată și soluția pronunțată în sensul

respingerii acțiuni sunt incorecte, fapt ce rezultă din interpretarea greșită a prevederilor

legale aplicabile raportului juridic în litigiu.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au considerat ca fiind legale decizia

Consiliului municipal Chișinău nr. 1/47-15 din 19 mai 2016 „Despre operarea unor

modificări în hotarele terenului cu numărul cadastral xxxx, aferent imobilului aflat în

proprietatea lui Valentin Afanasiev” și contractul de vânzare-cumpărare nr. xxxx,

încheiat între Primăria mun. Chișinău și Valentin Afanasiev.

La acest capitol, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție menționează prevederile art. 77 alin.(3) și (5) din Legea

nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, care stipulează

că, bunurile domeniului privat al unității administrativ-teritoriale pot fi înstrăinate, date

în administrare, în arendă ori în locațiune, în condițiile legii. Înstrăinarea,

concesionarea, darea în arendă ori în locațiune a bunurilor proprietate a unității

administrativ-teritoriale se fac prin licitație publică, organizată în condițiile legii, cu

excepția cazurilor stabilite expres prin lege.

La rândul său, Regulamentul privind licitațiile cu strigare și cu reducere, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.136 din 10 februarie 2009 stabilește că organizarea și

desfășurarea licitației este condiționată de proprietatea prețului maxim propus.

Prin urmare, organizarea licitației publice presupune liberul acces și egalitatea

tuturor doritorilor de a obține dreptul de proprietate asupra bunurilor proprietate

publică a unității administrativ-teritoriale.

Conform art. 14 alin.(2) lit.d) din Legea nr.436-XVI din 28 decembrie 2006

privind administrația publică locală, pornind de la domeniile de activitate ale

autorităților administrației publice locale de nivelul întâi stabilite la art.4 al Legii

privind descentralizarea administrativă, consiliul local decide vânzarea, privatizarea,

10

concesionarea sau darea în arendă ori în locațiune a bunurilor domeniului privat al

satului (comunei), orașului (municipiului), după caz, în condițiile legii.

Concomitent, dispozițiile art.4 alin.(9) din Legea nr. 1308-XIII din 25 iulie 1997

privind prețul normative și modul de vânzare-cumărare a pământului stipulează că

vânzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică utilizate în procesul tehnologic,

aferente obiectivelor privatizate sau supuse privatizării, aferente obiectivelor private,

precum și celor aferente construcțiilor nefinalizate, se efectuează la prețul normativ al

pământului. Terenul care, după parametri și amplasare, nu poate fi format ca bun imobil

de sine stătător se vinde prin concurs sau la licitație deținătorilor de terenuri adiacente.

În cazul în care există un singur deținător de teren adiacent, vânzarea-cumpărarea

terenului care nu poate fi format ca bun imobil de sine stătător se efectuează la prețul

normativ al pământului. Această prevedere se aplică și relațiilor de arendă a unor astfel

de terenuri. Celelalte terenuri se vând prin concurs sau la licitație, cu excepțiile

prevăzute de lege.

Iar, conform art.16 din Legea nr.354-XV din 28 octombrie 2004 cu privire la

formarea bunurilor imobile, după primirea cererii, inginerul cadastral elaborează un

studiu privind posibilitatea formării bunului imobil. În funcție de concluzia din studiu,

cererea de formare a bunului imobil va fi acceptată sau respinsă de executantul

lucrărilor cadastrale. Refuzul formării bunului imobil poate fi atacat în instanță de

judecată. În studiu se va stabili dacă legislația permite formarea unui asemenea bun

imobil; este posibilă formarea bunului imobil din punct de vedere tehnic cu

caracteristicile solicitate în cerere ori se propune o variantă posibilă; este păstrată

destinația inițială a bunului imobil; poate exista un eventual impact al formării bunului

imobil asupra modului de folosință a bunurilor imobile adiacente, inclusiv asupra

accesului la căile de transport, pot fi lezate, la formarea bunului imobil, alte persoane

în drepturile lor (se va menționa numele sau denumirea acestora); există posibilitatea

asigurării bunului imobil ce se va forma cu acces la drumul public prin stabilirea

dreptului de trecere, cu conducte de canalizare, de apă etc. sau posibilitatea asigurării

cu ieșire separată a încăperii izolate; f) există alte probleme ce privesc formarea bunului

imobil. În baza studiului efectuat, inginerul cadastral elaborează avizul cu privire la

formarea bunului imobil care se prezintă solicitantului. Dacă avizul de la alin.(3) este

pozitiv, executantul lucrărilor cadastrale indică lucrările, precum și autorizațiile

necesare efectuării lor, condițiile de care trebuie să se țină cont la elaborarea proiectului

de formare a bunului imobil, inclusiv stabilirea autorităților care urmează să coordoneze

proiectul de formare a bunului imobil.

De asemenea, articolul 18 alin.(4) lit.a) din Legea nr.1543-XIII din 25 februarie

1998 cadastrului bunurilor imobile, prevede că planul cadastral și/sau geometric pot fi

modificate numai în cazul acordului scris al tuturor titularilor de drepturi asupra

bunurilor imobile ale căror interese sînt atinse, în condițiile ca această modificare să fie

conformă normelor tehnice caracteristice pentru bunurile imobile respective, să fie

necesară pentru o mai bună administrare a acestor bunuri și să nu contribuie la tăinuirea

tranzacțiilor cu suprafețele de teren.

11

În conformitate cu Planul lotului nr.1/47-15 din 01 aprilie 2016, suprafața totală

a terenului situat în xxxx este de 897 m.p. (f.d.11, vol.I).

Pe terenul nominalizat este amplasat bunul imobil-construcție, cu numărul

cadastral xxxx, cu suprafața de 160,8 m.p., care aparține cu drept de proprietate lui

Valentin Afanasiev.

Prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 1/47-15 din 19 mai 2016

„Despre operarea unor modificări în hotarele terenului cu numărul cadastral xxxx

aferent imobilului aflat în proprietatea lui Valentin Afanasiev” s-au operat modificări

în configurația terenului cu suprafața totală de 897 m.p. din xxxx, cu condiția achitării

prețului lotului de pământ supranormă cu suprafața de 297 m.p. la preț normativ,

conform planului anexă la prezenta decizie.

În temeiul contractului de vânzare-cumpărare din 25 iulie 2016, încheiat între

Primăria mun.Chișinău și Valentin Afanasiev, în baza deciziei Consiliului municipal

Chișinău nr. 1/47-15 din 19 mai 2016 „Despre operarea unor modificări în hotarele

terenului cu numărul cadastral xxxx, aferent imobilului aflat în proprietatea lui Valentin

Afanasiev”, ultimul a procurat terenul situat în xxxx cu suprafața de 297 m.p., pentru

deservirea și exploatarea casei de locuit particulare (f.d.54, vol.I).

Instanța de recurs considera neîntemeiate concluziile instanțelor ierarhic

inferioare, care au stat la baza respingerii acțiunii reclamantului Oficiului Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat privind anularea deciziei Consiliului municipal

Chișinău nr. 1/47-15 din 19 mai 2016 „Despre operarea unor modificări în hotarele

terenului cu numărul cadastral xxxx, aferent imobilului aflat în proprietatea lui

Valentin Afanasiev”, precum că la caz, nu urma a fi efectuată licitație în scopul

înstrăinării terenului în litigiu prin vânzarea acestuia, întrucât pe terenul, cu suprafața

de 297 m.p. se află o parte a construcției, ce aparține cu drept de proprietate lui Valentin

Afanasiev.

Or, conform planului geometric din 16 august 2013, planului de amplasare a

construcțiilor și amenajărilor din 05 septembrie 2013, contractului de vânzare-

cumpărare a bunului imobil din 15 iulie 2013 și extrasului din Registrul bunurilor

imobile din 27 septembrie 2016, construcția ce aparține cu drept de proprietate lui

Valentin Afanasiev are o suprafață de 160,8 m2 (f.d.25, 77-80, vol.I).

Totodată, este de precizat că conform extrasului din Registrul bunurilor imobile

din 27 septembrie 2016, terasa cu suprafața de 20,9 m.p., specificată în planul de

amplasare a construcțiilor și amenajărilor din 05 septembrie 2013 cu litera „A”, care

este amplasată pe terenul în litigiu, nu este înregistrată în Registrul bunurilor imobile,

iar la materialele dosarului lipsesc date ce ar demonstra cu certitudine faptul, că această

construcție este autorizată și înregistrată după Valentin Afanasiev, în conformitate cu

prevederile legislației în vigoare.

Cu referire la argumentele și probele invocate de Valentin Afanasiev și Daria

Ivașcenco, reprezentați de avocatul Vasile Tarnovschi în referința prezentată

suplimentar, Colegiul relevă că judecând recursul depus împotriva deciziei contestate,

instanța de recurs verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de

către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi.

12

Astfel, din considerentele nominalizate, instanța de recurs va lăsa fără apreciere

probele noi, anexate de Valentin Afanasiev și Daria Ivașcenco, reprezentați de avocatul

Vasile Tarnovschi, la referința depusă împotriva cererii de recurs în susținerea

argumentelor privind netemeinicia acțiunii depuse de Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat. Or, aceștia de la data înaintării acțiunii în instanța de judecată de

la 24 august 2016 și până în prezent, au avut termen suficient și posibilitatea de a

prezenta instanțelor ierarhic inferioare, probele și argumentele invocate.

În afară de aceasta, instanța de recurs consideră neîntemeiate argumentele

reprezentantului terțului Valentin Afanasiev, precum că constructia cu suprafața de 20,9

m.p. nu are statut de încapere, dar aceasta este o terasă, fiind doar o simplă amenajare

deschisă amplasată la sol, fara pereți și din acest motiv nu este inregistrată în Registrul

bunurilor imobile, însă urmează a fi luată in considerare la atribuirea terenului în litigiu.

De asemenea, instanța de recurs relevă că nu poate fi reținut faptul că suprafața

interioară si totală a casei, ce aparține cu drept de proprietate lui Valentin Afanasiev

este de 424 m.p. or, la înregistrarea în Registrul bunurilor imobile și la atribuirea

terenului în proprietate se i-a în consdierare doar suprafața exterioară de la nivelul

superior al solului, care este de 160,8 m.p., fapt care nu a fost negat nici de

reprezentantul lui Valentin Afanasiev in referința depusă.

Astfel, această construcție nu poate fi catalogată ca fiind parte integrantă a

imobilului cu suprafața de 160,8 m.p., specificată în planul de amplasare a construcțiilor

și amenajărilor din 05 septembrie 2013 cu litera „A” și care conform extrasului din

Registrul bunurilor imobile din 27 septembrie 2016, aparține cu drept de proprietate lui

Valentin Afanasiev.

Mai mult, instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au luat în considerare că

la emiterea deciziei Consiliului municipal Chișinău nr.1/47-15 din 19 mai 2016 „Despre

operarea unor modificări în hotarele terenului nr.cadastral xxxx, aferent imobilului aflat

în proprietatea lui Valentin Afanasiev” au fost atinse interesele proprietarilor terenurilor

cu numerele cadastrale xxxx xxxx xxxx. Terenul cu numărul cadastral xxxx, cu

suprafața de 297 m.p, înstrăinat lui Valentin Afanasiev este învecinat cu terenurile cu

numerele cadastrale menționate supra.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție constată, că terenul situat în xxxx, a fost deja format ca bun imobil

separat, fiind înregistrat în Registrul bunurilor imobile.

Acest fapt se confirmă prin decizia nr. 27/5-32 din 26 decembrie 2000 „Cu

privire la autentificarea dreptului de proprietate asupra lotului de pământ din

str. xxxx lui Valeriu Bazarenco”, din care rezultă că lui Valeriu Bazarenco i-a fost

autentificat dreptul de proprietate asupra lotului de pămînt cu suprafața de 600 m.p.

din str. xxxx, pentru exploatarea și deservirea casei de locuit particulare, și dreptul de

folosință provizorie ca grădină, a lotului de pămînt cu suprafața de 297 m.p., conform

planurilor loturilor anexate (f.d.74, vol.I).

Astfel, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

13

Supreme de Justiție conchide că la emiterea deciziei contestate nr.1/47-15 din

19 mai 2016 „Despre operarea de modificări în hotarele terenului cu numărul cadastral

xxxx aferent imobilului aflat în proprietatea lui Valentin Afanasiev”, Consiliul

mun. Chișinău a depășit limitele competențelor prevăzute de legislația în vigoare și nu

a reținut actele de identificare a terenului, locul aflării și hotarele acestuia. Or, depășirea

limitelor competenței de către autoritatea publică constituie temei de anulare a actelor

administrative adoptate și a actelor subsecvente actului administrativ.

Din considerentele menționate și reieșind din faptul, că cererea de recurs este

întemeiată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial se de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral

decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și de a emite o nouă decizie de

admitere a acțiunii depuse de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

împotriva Consiliului mun.Chișinău, Primăriei mun.Chișinău, Valentin Afanasiev, terț

Daria Ivașcenco cu privire la contestarea actului administrativ și anularea contractului

de vânzare- cumpărare nr. 2450 din 25 iulie 2016.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c), art. 248 alin. (2) Cod administrativ,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

Se casează decizia din 15 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din

23 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în cauza de contencios

administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău

al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului mun.Chișinău, Primăriei mun.Chișinău,

Valentin Afanasiev, terț Daria Ivașcenco cu privire la contestarea actului administrativ

și anularea contractului de vânzare- cumpărare și se emite o nouă decizie, prin care:

Se admite acțiunea depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

împotriva Consiliului mun.Chișinău, Primăriei mun.Chișinău, Valentin Afanasiev, terț

Daria Ivașcenco cu privire la contestarea actului administrativ.

Se anulează decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 1/47-15 din 19 mai 2016

„Despre operarea unor modificări în hotarele terenului cu numărul cadastral xxxx

aferent imobilului aflat în proprietatea lui Valentin Afanasiev” și contractul de

vânzare-cumpărare nr. xxxx, încheiat între Primăria mun. Chișinău și Valentin

Afanasiev.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii

14

Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Nina Vascan

15