3r-6/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-6/22

2-18188921-011-3r-05012022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. G. Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, I. Muruianu)

D E C I Z I E

23 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de către Liudmila Ursu și Alexandru Ursu, reprezentați

de avocatul Elena Rozembac,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, intervenient principal Liudmila

Ursu împotriva Consiliului municipal Chișinău și Primăriei municipiului Chișinău,

persoane terțe Alexandru Ursu, Eugeniu Basico, Oxana Basico cu privire la contestarea

actului administrativ, anularea contractului de vânzare-cumpărare și obligarea

restabilirii situației anterioare,

împotriva încheierii din 12 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

declarat inadmisibilă cererea depusă de către Liudmila Ursu și Alexandru Ursu,

reprezentați de avocatul Elena Rozembac de alăturare la apelul depus de către Oficiul

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din 30 iulie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă :

La 19 februarie 2015, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva

Consiliului municipal Chișinău și Primăriei municipiului Chișinău, intervenienți

accesorii Eugeniu Basico, Oxana Basico cu privire la anularea deciziei nr. 9/57 din 20

noiembrie 2014 și a contractului de vânzare-cumpărare, obligarea restabilirii situației

anterioare.

Prin hotărârea din 14 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

respinsă acțiunea depusă de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

Prin decizia din 14 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul depus

de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, s-a casat hotărârea din 14

1

martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a trimis cauza spre rejudecare

în Judecătoria Chișinău, sediul Centru, în alt complet de judecată.

Prin încheierea protocolară din 4 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru a fost atrasă în proces Liudmila Ursu în calitate de intervenient principal, care

ulterior a depus cerere de chemare în judecată, prin care a formulat aceleași pretenții.

Prin încheierea protocolară din 20 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Ursu Alexandru.

Prin încheierea din 1 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

declinată competența de la examinarea cauzei nominalizate.

Prin hotărârea din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

respinsă, ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de către Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat și intervenientul principal Liudmila Ursu.

La data de 5 august 2020, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat a depus apel nemotivat, iar la 11 noiembrie 2020

motivarea apelului împotriva hotărârii din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani.

La 22 aprilie 2021, Liudmila Ursu și Alexandru Ursu, reprezentați de avocatul

Elena Rozembac au depus cerere de alăturare la cererea de apel depusă de Oficiul

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din 30 iulie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prin încheierea din 12 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost declarată

inadmisibilă cererea depusă de către Liudmila Ursu și Alexandru Ursu, reprezentați de

avocatul Elena Rozembac de alăturare la apelul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani.

La 21 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Liudmila Ursu și

Alexandru Ursu, reprezentați de avocatul Elena Rozembac au depus recurs împotriva

încheierii din 12 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care au solicitat admiterea

acestuia și anularea încheierii instanței de apel, ca fiind nefondată.

În argumentarea cererii de recurs au indicat că consideră încheierea contestată

ilegală, deoarece în cadrul examinării cauzei s-a stabilit cert că Liudmila Ursu și

Alexandru Ursu au intervenit în procesul ce se desfășura între Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat (reclamant) și Consiliul municipal Chișinău (pârât),

alături de reclamant, având aceleași pretenții, pe care le-a susținut în instanța de fond.

Recurenții au invocat că nu sunt de acord cu constatarea instanței de apel precum

că terțul atras în proces poate depune o cerere proprie la fondul cauzei doar în cazurile

prevăzute la art. 205 alin. (2) din Codul administrativ, însă norma dată nu poate

constitui drept temei pentru admiterea cererii de apel. Mai mult ca atât, instanța a

indicat că Alexandru Ursu nu și-a formulat pretenții, dar le-a susținut, inclusiv, pe ale

Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat. Respectiv, în temeiul art. 205 din

Codul administrativ, acesta are dreptul de a înainta diverse cereri de alăturare la cererea

reclamantului cu privire la fondul cauzei.

În acest sens au menționat prevederile art. 361 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, conform cărora coparticipanții și intervenienții care participă la proces din partea

apelantului se pot alătura la apel, dacă pretențiile lor coincid cu pretențiile apelantului,

2

prezentând o cerere în scris. Reieșind din faptul că pretențiile înaintate coincid cu cele

ale reclamantului, cererea de alăturare la apel urma a fi admisă.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii

Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 1 aprilie 2019.

În corespundere cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată

în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite

neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar

instanței competente să soluționeze recursul.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 12 mai 2021, fiind

comunicată recurenților la data de 7 decembrie 2021 (f.d.41-43, Vol. III).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că recursul depus de către Liudmila Ursu și Alexandru

Ursu, reprezentați de avocatul Elena Rozembac, la 21 decembrie 2021, prin intermediul

oficiului poștal, este în termen.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a

decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea

datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea

părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă

precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de către Liudmila Ursu și

Alexandru Ursu, reprezentați de avocatul Elena Rozembac, urmează a fi respins cu

menținerea încheierii contestate.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele

decizii: respinge recursul.

Din conținutul recursului depus de către Liudmila Ursu și Alexandru Ursu,

reprezentați de avocatul Elena Rozembac, reiese că recurenții nu sunt de acord cu

3

încheierea din 12 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care cererea de alăturare la

apelul depus de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva

hotărârii din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost considerată

inadmisibilă (f.d.225-233), iar din conținutul încheierii recurate rezultă că, Codul

administrativ nu prevede procedura de alăturare la cererea de apel, ci doar depunerea

cererii de apel (f.d.126-127).

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră concluzia instanței de apel despre necesitatea declarării inadmisibile

a cererii de alăturare la apel, justă.

În conformitate cu art. 232 din Codul administrativ, apelul se depune la instanța de

judecată, care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea

dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de

judecată, care a emis hotărârea contestată, transmite neîntârziat apelul împreună cu

dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel. Motivarea apelului se

prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii

motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța

de judecată care a emis hotărârea contestată.

Sub acest aspect, Colegiul conchide că, instanța de apel corect a declarat

inadmisibilă cerere depusă de către Liudmila Ursu și Alexandru Ursu, reprezentați de

avocatul Elena Rozembac de alăturare la cererea de apel depusă de Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat.

Aceasta deoarece Codul administrativ nu prevede procedura de alăturare la cererea

de apel, ci doar depunerea cererii de apel.

Argumentele invocate în recurs, precum că prevederile art. 205 alin. (5) din Codul

administrativ permit Liudmilei Ursu și lui Alexandru Ursu de a depune cerere de

alăturare la apel, completul specializat le consideră neîntemeiate și urmează a fi

respinse.

Într-adevăr, în temeiul art. 205 alin. (5) din Codul administrativ, care face parte din

cap. II din cartea a treia, orice terț atras în proces poate înainta atât cereri procesuale,

cât și cereri de alăturare la cererea reclamantului sau pârâtului cu privire la fondul

cauzei. Terțul atras în proces poate depune o cerere proprie cu privire la fondul cauzei

doar în cazurile prevăzute la alin.(2), însă această normă de drept procedural, în speță,

nu poate constitui drept temei pentru admiterea recursului, casarea încheierii recurate

și restituirea cauzei în instanța de apel, or, alăturarea poate avea loc numai la cererea

reclamantului cu privire la fondul cauzei.

Conform art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, pentru procedura în apel se

aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva.

La caz, însă, din dispozițiile cap. III din cartea a treia intitulat ,,Procedura în apel”

rezultă dreptul și posibilitatea părților doar de a depune apel împotriva hotărârii primei

instanțe și nicidecum dreptul de a depune cerere de alăturare la apel.

Respectiv, ținând cont de faptul că cap. III din cartea a treia nu instituie remediul

cererii de alăturare la apel, instanța de apel corect a declarat inadmisibilă cererea de

alăturare la apel.

4

Subsidiar, întru răsturnarea soluției nu pot fi reținute nici alegațiile recursului

referitor la faptul că procedura de alăturare la cererea de apel este reglementată de

legislația procesual civilă, întrucât această instituție nu poate fi aplicată prin derogare

și în acțiunile de contencios administrativ, având în vedere că legislația administrativă

este unicul cadru juridic care reglementează procedura de examinare a acțiunilor în

contenciosul administrativ și reglementează căile de atac.

În consecință, completul specializat menționează că neînțelegerea de către

recurenți/reprezentant a textului de lege expus în Codul administrativ nu exonerează

pe ultimii de sancțiunea procedurală aplicată, în speță, de către instanța de apel.

La aspectul dat, instanța de recurs taxează că certitudinea legală impusă, regulilor

procedurii de contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui

proces echitabil, vizează atât drepturile recurentului, cât și ale intimatului, astfel încât

instanța de judecată nefiind în drept de a substitui voința legislatorului materializată în

conținutul normelor de procedură, în vederea exonerării litiganților de sancțiunile

procedurale din motivul înțelegerii greșite de către acestea a efectelor legale.

Luând în considerație cele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că argumentele invocate în

recurs sunt neîntemeiate, fapt pentru care recursul urmează a fi respins cu menținerea

încheierii instanței de apel.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de către Liudmila Ursu și Alexandru Ursu, reprezentați

de avocatul Elena Rozembac și se menține încheierea din 12 mai 2021 a Curții de Apel

Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

5