ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție

Sursă originală

CSJ 25.01.2023

3ra-1096/22 — contestarea actelor administrative individuale defavorabile si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

HOTĂRÂRE

25.01.2023

Pe scurt

Instanță: Curtea Supremă de Justiție
Obiect: contestarea actelor administrative individuale defavorabile si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
Temei legal: Examinarea admisibilitatii cererii de recurs

RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2023
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

3ra-1096/22 — contestarea actelor administrative individuale defavorabile si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1096/22

2-18188921-01-3ra-20102022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (G. Ciobanu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

25 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Liudmila Ursu și Alexandru

Ursu, reprezentați de avocatul Elena Rozembac,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și

intervenientul principal Liudmila Ursu împotriva Primăriei și Consiliului

mun. Chișinău, persoane terțe Alexandru Ursu, Eugeniu Basico și Oxana Basico

privind contestarea actelor administrative individuale defavorabile și obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul depus de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva

hotărârii din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 19 februarie 2015 Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată, completată la 18 martie 2016 împotriva Consiliului

mun. Chișinău, Primăriei mun. Chișinău, Eugeniu Basico și Oxana Basico privind

anularea deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 9/57 din 20 noiembrie 2014 și a

contractului de vânzare-cumpărare, încheiat între Primăria mun. Chișinău și

Eugeniu Basico (f.d.3-6; 41-42, Vol.I).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a indicat că, prin

decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 9/57 din 20 noiembrie 2014 „Despre

operarea unor modificări în hotarele terenului cu numărul cadastral XXXXXX”,

s-a modificat configurația lotului de pământ din str. XXXXXX, cu numărul

cadastral XXXXXX, proprietate privată a lui Eugeniu Basico și a Oxanei Basico.

Exercitând controlul sub aspectul legalității deciziei nominalizate, în

corespundere cu art. 64 alin. (l) lit. a) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006

privind administrația publică locală, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat a conchis că aceasta a fost adoptată cu încălcarea prevederilor legale.

Astfel, prin notificarea nr. 1304/OT4-2288 din 30 decembrie 2014, Oficiul

teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat Consiliului mun. Chișinău

abrogarea, în termen de 30 de zile a deciziei vizate, însă până la depunerea acțiunii

în instanță, autoritatea publică locală emitentă nu a adoptat nicio decizie cu privire

la examinarea notificării înaintate.

Iar, prin scrisoarea nr. 03-119/9295 din 22 ianuarie 2015, viceprimarul

mun. Chișinău a informat Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat că

temeiuri pentru abrogarea deciziei nr. 9/57 din 20 noiembrie 2014 nu au fost

stabilite.

Invocând dispozițiile art. 2 alin. (7) al Legii nr. 91 din 05 aprilie 2007 privind

terenurile proprietate publică și delimitarea lor, art. 14 alin. (2) lit. d), art. 77

alin. (3) și (5) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația

publică locală, art. 4 alin. (10) din Legea nr. 1308 din 25 iulie 1997 privind prețul

normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului, precum și prevederile

Regulamentului privind licitațiile cu strigare și cu reducere, Anexa nr. 1 la

Hotărârea Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009 cu privire la aprobarea

Regulamentului privind licitațiile cu strigare și cu reducere, Oficiul teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat a conchis că decizia Consiliului mun. Chișinău

nr. 9/57 din 20 noiembrie 2014 contravine legislației în vigoare și urmează a fi

anulată.

Or, în opinia reclamantului, lotul de pământ cu suprafața de 0,0253 ha poate fi

format ca bun imobil separat, întrucât întrunește condițiile principale de formare a

bunurilor imobile, prevăzute de art. 7 din Legea nr. 354 din 28 octombrie 2004 cu

privire la formarea bunurilor imobile. Iar, în decizia contestată, în mod eronat s-a

făcut trimitere la art. 4 alin. (9) din Legea nr. 1308 din 25 iulie 1997 privind prețul

normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului, care reglementează

vânzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică utilizate în procesul

tehnologic, aferente obiectivelor privatizate sau supuse privatizării, aferente

obiectivelor private, precum și celor aferente construcțiilor nefinalizate.

Astfel, în privința lotului de pământ cu suprafața de 0,0253 ha din

str. XXXXXX și numărul cadastral XXXXXX, Consiliul mun. Chișinău urma să

decidă în conformitate cu prevederile legale enunțate și anume să respecte

prevederile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 317 din 18 iulie 2003 privind actele

normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice centrale și

locale, fapt însă ignorat de către acesta.

Subsecvent, reclamantul a notat că, prin demersul nr. 1304/OT4-240 din

30 ianuarie 2015, a solicitat furnizarea, în termen de 10 zile, a copiei contractului

de vânzare-cumpărare, încheiat în baza deciziei contestate, însă până la depunerea

acțiunii această informație nu i-a fost prezentată.

De altfel, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a subliniat că, la

adoptarea deciziei contestate, Consiliul mun. Chișinău nu a respectat prevederile

art. 5 alin. (4) din Legea nr. 91 din 05 aprilie 2007 privind terenurile proprietate

publică și delimitarea lor, art. 77 alin. (3) și (5) din Legea nr. 436 din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, Regulamentului privind

licitațiile cu strigare și cu reducere, Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 136

din 10 februarie 2009 cu privire la aprobarea Regulamentului privind licitațiile cu

strigare și cu reducere, art. 9 alin. (2) din Legea nr. 317 din 18 iulie 2003 privind

actele normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice

centrale și locale.

Prin urmare, anularea actului administrativ inițial atrage după sine și anularea

actului juridic subsecvent, în speța, contractul de vânzare-cumpărare încheiat în

baza deciziei nr. 9/57 din 20 noiembrie 2014.

Prin hotărârea din 14 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

respins ca fiind neîntemeiată acțiunea Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat împotriva Consiliului mun. Chișinău, Primăriei mun. Chișinău, Oxanei Basico

și a lui Eugeniu Basico privind anularea deciziei Consiliului mun. Chișinău

nr. 9/57 din 20 noiembrie 2014 privind operarea modificărilor în hotarele terenului

din str. XXXXXX, mun. XXXXXX și anularea contractului de vânzare-cumpărare

a terenului din str. XXXXXX, mun. XXXXXX, încheiat între Primăria

mun. Chișinău și Eugeniu Basico (f.d.159, Vol. I).

Prin decizia din 14 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, s-a casat hotărârea din

14 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din motivul neatragerii în

proces a proprietarului terenului adiacent celui înstrăinat prin decizia contestată

Liudmila Ursu, cu trimiterea cauzei pentru rejudecare în instanța de fond, în alt

complet de judecată (f.d.219-225, Vol. I).

Prin încheierea protocolară din 04 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru Liudmila Ursu a fost atrasă în proces în calitate de intervenient

accesoriu (f.d.239, Vol. I).

La 01 februarie 2019 Liudmila Ursu, reprezentată de avocatul Elena

Rozembac a depus cerere de intervenirea în proces în calitate de intervenient

principal, prin care a solicitat admiterea cererii de intervenție în nume propriu în

procesul inițiat de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, anularea

deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 9/57 din 20 noiembrie 2014, a contractului

de vânzare-cumpărare încheiat între Primăria mun. Chișinău și Eugeniu Basico și

obligarea Consiliului mun. Chișinău la restabilirea situației juridice anterioare a

terenului aferent cu suprafața de 0,0253 ha, existentă la momentul aprobării

deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 9/57 din 20 noiembrie 2014 și încheierii

contractului de vânzare-cumpărare cu cet. Eugeniu Basico, prin desființarea

construcțiilor existente și restabilirea celor anterioare ce aparțineau cu drept de

proprietate Liudmilei Ursu și lui Alexandru Ursu, precum și repararea prejudiciului

cauzat de către Consiliul mun. Chișinău ca urmare a anulării deciziei Consiliului

mun. Chișinău nr. 9/57 din 20 noiembrie 2014 și contractului de vânzare-

cumpărare încheiat între Primăria mun. Chișinău și Eugeniu Basico

(f.d.240-243, Vol. I).

Iar la 20 martie 2019 Liudmila Ursu, reprezentată de avocatul Elena

Rozembac a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului

mun. Chișinău, intervenienți accesorii Eugeniu Basico și Oxana Basico, prin care a

solicitat anularea deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 9/57 din

20 noiembrie 2014 „Despre operarea unor modificări în hotarele terenului cu

numărul cadastral XXXXXX” și obligarea Consiliului mun. Chișinău și lui

Eugeniu Basico să restabilească situația juridică anterioară a terenului cu suprafața

de 0,0253 ha, existentă la momentul aprobării deciziei Consiliului mun. Chișinău

nr. 9/57 din 20 noiembrie 2014 și încheierii contractului de vânzare-cumpărare cu

cet. Eugeniu Basico, prin desființarea construcțiilor ridicate și reintegrării părții

separate de 0,0253 ha în limita hotarelor terenului cu nr. cadastral XXXXXX,

situat în mun. XXXXXX str. XXXXXX și notarea faptului dat în Registrul

bunurilor imobile (f.d.250-253, Vol.I)

În susținerea cererii înaintate, Liudmila Ursu, reprezentată de avocatul Elena

Rozembac a indicat că, prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 9/57 din

20 noiembrie 2014 „Despre operarea unor modificări în hotarele terenului cu

numărul cadastral XXXXXX”, s-au operat modificări în configurația lotului de

pământ din str. XXXXXX ce aparține cu drept de proprietate lui Eugeniu Basico și

Oxanei Basico, precum și în configurația lotului de pământ din str. XXXXXX aflat

în posesia și folosința sa și a lui Alexandru Ursu. Sau altfel spus, este coproprietară

a imobilului locativ situat pe str. XXXXXX, vecin cu imobilul locativ situat pe

str. XXXXXX, care deține dreptul de posesie și folosință asupra terenului aferent

imobilului dat cu nr. cadastral XXXXXX, și suprafața de 0,0683 ha.

Astfel, până la aprobarea deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 9/57 din

20 noiembrie 2014, terenul aferent construcțiilor sale avea suprafața totală de 0,094

ha, precum și o plantație de pomi fructiferi, fiind ingrădit cu gard.

Prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 9/57 din 20 noiembrie 2014,

suprafața de 0,0253 ha a fost separată din suprafața totală a terenului din

str. XXXXXX și privatizată în limita hotarelor terenului aferent imobilului din

str. XXXXXX, fără a se lua în considerare faptul că pe suprafața dată era plantată

livada nominalizată, construită o parte din gard, precum și faptul că această

suprafață este folosită și posedată de familia sa din anul 1957 în baza Hotărârii

Comitetului Executiv Raional Lenin de deputați ai oamenilor muncii din

or. Chișinău nr. 537, iar în folosința nemijlocită a sa începând cu anul 2008, când a

devenit proprietară în baza contractului de donație nr. 7138 din 29 august 2008.

Subsecvent, Liudmila Ursu, reprezentată de avocatul Elena Rozembac a

susținut că la momentul emiterii deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 9/57 din

20 noiembrie 2014, pentru suprafața totală de 0,094 ha, încadrată în limita

hotarelor terenului aferent, situat pe str. XXXXXX, achita impozitul pentru

bunurile imobiliare proporțional cotei deținute, pe care a continuat să-l achite și

după emiterea deciziei contestate.

Astfel, Consiliul mun. Chișinău, prin decizia nr. 9/57 din 20 noiembrie 2014,

a strămutat hotarul și a micșorat suprafața terenului cu nr. cadastral XXXXXX,

contrar voinței și fără acordul său și a lui Alexandru Ursu, revocând în felul dat,

fără înștiințare dreptul lor de posesie și folosință asupra unei părți din terenul

aferent imobilului locativ cu suprafața de 0,0253 ha. Or, confirmarea achitării

impozitului demonstrează faptul că acesta se afla în posesia și folosința lor și l-au

posedat dintotdeauna cu bună-credință, iar anumite pretenții din partea Consiliul

mun. Chișinău nu au fost înaintate în timp.

De altfel, Liudmila Ursu, reprezentată de avocatul Elena Rozembac a notat că

normele juridice anterioare, cât și normelor juridice actuale ale Codului Civil

republicat, și anume art. 498 indică că, posesorul poate invoca dobândirea

dreptului asupra bunului posedat din momentul intrării în posesie (dobândirea cu

bună-credință, ocupațiunea, accesiunea) sau, după caz, din momentul împlinirii

termenului de posesie prevăzut de lege (uzucapiune sau prescripție achizitivă).

Totodată, a enunțat că decizia Consiliului mun Chișinău nr. 9/57 din

20 noiembrie 2014, a fost emisă în afara cadrului normativ, nefiind respectate

procedura formării bunului imobil, norma legală, potrivit căreia terenul care după

parametri și amplasare nu poate fi format ca bun imobil de sine stătător se vinde

prin concurs sau la licitație deținătorilor de terenuri adiacente, precum și nici

norma legală ce prevede că terenul de pe lângă casă atribuit în folosință temporară

și terenul cu care lotul de pământ de pe lângă casă depășește norma prevăzută de

legislație se vând la prețul normativ persoanelor în a căror folosință se află.

Iar, la caz, persoanele în drept pot fi considerate Liudmila Ursu și Alexandru

Ursu, care totodată dețin și dreptul și interesul de a participa la viitoarele licitații,

concursuri organizate în scopul vinderii terenului dat. Or, art. 2 alin. (7) al Legii

nr. 91 din 05 aprilie 2007 privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor,

prevede că concesionarea, arendarea și locațiunea terenurilor se fac prin licitație

publică.

Complementar, Liudmila Ursu, reprezentată de avocatul Elena Rozembac a

menționat că prin decizia contestată, s-au operat modificări ale planului cadastral

și/sau geometric pentru două terenuri și anume din str. XXXXXX și

str. XXXXXX, care conform art. 18 alin. (4) al Legii nr. 1543 din

25 februarie 1998 cadastrului bunurilor imobile poate fi modificat numai în cazul

acordului scris al tuturor titularilor de drepturi asupra bunurilor imobile ale căror

interese sunt atinse, acord care nu i-a fost cerut.

Astfel, în consecință, Consiliul mun. Chișinău urmează să restabilească

situația juridică anterioară a terenului cu suprafața de 0,0253 ha existentă la

momentul aprobării deciziei vizate prin desființarea construcțiilor existente, ca

efect al anulării deciziei respective, precum și reîncadrării suprafeței de teren de

0,0253 ha în suprafața totală a terenului situate pe str. XXXXXX, mun. XXXXXX

cu notarea faptului în Registrul bunurilor imobile.

Prin încheierea protocolară din 20 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, s-a primit în procedură cererea de chemare în judecată a intervenientului

principal Liudmila Ursu (f.d.262, Vol.I).

Prin încheierea protocolară din 20 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, Alexandru Ursu s-a atras în proces, în calitate de intervenient accesoriu

(f.d.263, Vol.I).

Prin hotărârea din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

respins, ca fiind neîntemeiată, acțiunea înaintată de Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat și intervenientul principal Liudmila Ursu împotriva Consiliului

mun. Chișinău, Primăriei mun. Chișinău, intervenienți accesorii Alexandru Ursu,

Eugeniu Basico, Oxana Basico privind anularea deciziei nr. 9/57 din

20 noiembrie 2014, anularea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între

Primăria mun. Chișinău și Eugeniu Basico și obligarea restabilirii situației

anterioare (f.d.116, Vol.II).

La 05 august 2020, în termenul prevăzut de art. 232 din Codul administrativ,

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus apel, iar la

11 noiembrie 2020 a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din

30 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a solicitat casarea

hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei decizii noi de admitere integrală a

cererii sale de chemare în judecată (f.d.139-140; 149-152, Vol.II).

La 08 septembrie 2020, Liudmila Ursu și Alexandru Ursu, reprezentați de

avocatul Elena Rozembac au depus apel împotriva hotărârii din 30 iulie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a solicitat repunerea apelului în

termen, casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei decizii noi de

admitere acțiunii depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și

intervenientului principal Liudmila Ursu (f.d.141-144, Vol.II).

Iar, la 22 aprilie 2021 Liudmila Ursu și Alexandru Ursu, reprezentați de

avocatul Elena Rozembac au prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din

30 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a solicitat

repunerea în termenul de prezentare a motivării apelului, casarea hotărârii primei

instanțe cu pronunțarea unei decizii noi de admitere acțiunii depusă de Oficiul

teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și intervenientului principal Liudmila

Ursu (f.d.178-187, Vol.II).

Totodată, la 22 aprilie 2021 Liudmila Ursu și Alexandru Ursu, reprezentați de

avocatul Elena Rozembac au depus cerere de alăturare la apelul depus de Oficiul

teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din 30 iulie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.201-202, Vol.II).

Prin încheierea din 12 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins din

lipsă de temei cererea depusă de Liudmila Ursu și Alexandru Ursu, reprezentați de

avocatul Elena Rozembac privind repunerea în termenul de apel și în termenul de

prezentare a motivării apelului și s-a declarat inadmisibil apelul depus de Liudmila

Ursu și Alexandru Ursu, reprezentați de avocatul Elena Rozembac împotriva

hotărârii din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

(f.d.210-223, Vol.II).

Prin încheierea din 12 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat

inadmisibilă cererea depusă de către Liudmila Ursu și Alexandru Ursu, reprezentați

de avocatul Elena Rozembac de alăturare la apelul depus de Oficiul teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din 30 iulie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani (f.d.224-233, Vol.II).

Prin decizia din 23 februarie 2022 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins

recursul depus de către Liudmila Ursu și Alexandru Ursu, reprezentați de avocatul

Elena Rozembac și s-a menținut încheierea din 12 mai 2021 a Curții de Apel

Chișinău, prin care s-a declarat inadmisibilă cererea depusă de către Liudmila Ursu

și Alexandru Ursu de alăturare la apelul Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat împotriva hotărârii din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani (f.d.59-63, Vol.III).

Prin decizia din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

depus de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din

30 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.80-96, Vol. III).

În susținerea deciziei emise, Curtea de Apel Chișinău coroborând dispozițiile

Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (în vigoare până

la 01 aprilie 2019), Codului administrativ, art.4 al Legii privind descentralizarea

administrativă nr.435 din 28 decembrie 2006, art. 4 alin. (9) din Legea privind

prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului nr.1308 din

25 iulie 1997, art. 9 din Codul funciar (în redacția legii la momentul emiterii

actului contestat), art. 18 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din

25 februarie 1998 (în redacția legii la momentul emiterii actului contestat) și

prevederile art. 14 alin. (1), (2) lit. b)-e), art. 61 alin. (1) și (2), art. 63 alin. (1),

art. 68 alin. (1)-(2), art. 77 alin. (3) ale Legii privind administrația publică locală

nr. 436 din 28 decembrie 2006 cu materialele cauzei, a conchis că decizia

Consiliului mun. Chișinău nr. 9/57 din 20 noiembrie 2014, a fost emisă cu

respectarea dispozițiilor legale, prevederilor legislației în vigoare, a competenței și

procedurii stabilite de lege.

În context, instanța de apel a desconsiderat argumentele apelantului că la

emiterea deciziei contestate au fost admise derogări de la prevederile art. 18 din

Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25 februarie 1998. Or, terenul cu

numărul cadastral XXXXXX, din str. XXXXXX, mun. XXXXXX, aparținea cu

drept de proprietate autorității publice locale a mun. Chișinău.

Astfel, la data emiterii deciziei vizate, nu au fost încălcate drepturile

proprietarilor terenurilor învecinate, așa cum, terenul învecinat aparținea cu drept

de proprietate emitentului deciziei contestate – autorității publice locale, adică

mun. Chișinău.

Subsecvent, instanța ierarhic inferioară a catalogat ca fiind neîntemeiate

argumentele Liudmilei Ursu și ale lui Alexandru Ursu precum că, prin răspunsul

Întreprinderii de Stat „Cadastru” se confirmă că, terenul cu numărul cadastral

XXXXXX, din str. XXXXXX nr. 17, este modificat conform deciziei Consiliului

mun. Chișinău nr. 9/57 din 20 noiembrie 2014 și după modificări, suprafața

terenului cu numărul cadastral XXXXXX constituie 0,063 ha, iar terenul aferent cu

suprafața de 0,0253 ha, este format și privatizat în hotarele terenului cu

nr. cadastral XXXXXX din str. XXXXXX, cu suprafața totală de 0,0853 ha. Or,

acest răspuns în niciun mod nu confirmă că Liudmila Ursu și Alexandru Ursu ar fi

deținut dreptul de proprietate asupra porțiunii de teren cu suprafața de 0,0253 ha,

din terenul cu numărul cadastral XXXXXX.

Luând în considerare cele menționate și având în vedere faptul că, prima

instanță a elucidat pe deplin toate circumstanțele cauzei, a apreciat obiectiv și sub

toate aspectele probele administrate la dosar, adoptând o hotărâre legală și

întemeiată, cu aplicarea și interpretarea corectă a normelor legale, iar cererea de

apel declarată de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat este

neîntemeiată, instanța de apel a respins apelul declarat de Oficiul teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din 30 iulie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani.

La 20 iulie 2022 Liudmila Ursu și Alexandru Ursu, reprezentați de avocatul

Elena Rozembac au depus recurs, iar la 09 noiembrie 2022 au prezentat motivarea

recursului împotriva deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău

solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi decizii privind admiterea acțiunii

Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, cu anularea deciziei Consiliului

mun. Chisinau nr. 9/57 din 20 noiembrie 2014, a contractului de vânzare-

cumpărare încheiat între Primăria mun. Chișinău și Eugeniu Basico, obligarea

Consiliului mun. Chișinău și a lui Eugeniu Basico să restabilească situația juridică

anterioară a terenului cu suprafața de 0,0253 ha, separat din suprafața totală a

terenului situat în mun. XXXXXX, str. XXXXXX nr. 17, existentă până la

momentul aprobării deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 9/57 din

20 noiembrie 2014, prin desființarea construcțiilor ridicate de Eugeniu Basico și

reintegrării părții separate de 0.0253 ha în limita hotarelor terenului cu nr. cadastral

XXXXXX, situat pe str. XXXXXX nr. 17 mun. XXXXXX cu notarea faptului dat

în Registrul bunurilor imobile.

În motivarea cererii de recurs, Liudmila Ursu și Alexandru Ursu, reprezentați

de avocatul Elena Rozembac au indicat motivele de fapt și de drept invocate pe

parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, suplimentar

menționând dezacordul cu decizia din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău pe

care o consideră nefondată și pasibilă casării, deoarece a fost emisă cu

interpretarea eronată a normelor de drept și fără aprecierea probelor și declarațiilor

sale și ale reclamantului Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

Subsecvent, recurenții au enunțat că instanța de apel a examinat superficial

cauza, nu a determinat corect circumstanțele care au importanță pentru soluționarea

cauzei, iar concluzia precum că argumentele intervenientului principal au un

caracter declarativ și nu pot fi reținute în condițiile în care, prin informația din

Registrul bunurilor imobile se confirmă că terenul cu nr. cadastral XXXXXX cu

suprafața de 0,0605 ha și construcțiile cu numerele cadastrale XXXXXX.01 și 02

aparțin cu drept de proprietate Liudmilei Ursu în mărime de 2/3 și lui Alexandru

Ursu în mărime de 1/3 este neînțeleasă.

Complementar, recurenții au notat că instanța de apel eronat a catalogat ca

fiind neîntemeiat argumentul lor că, prin răspunsul Întreprinderii de Stat

„Cadastru” se confirmă că, terenul cu nr. cadastral XXXXXX, din str. XXXXXX

nr. 17, este modificat conform deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 9/57 din

20 noiembrie 2014 și după modificări, suprafața terenului cu numărul cadastral

XXXXXX constituie 0,063 ha, iar terenul aferent cu suprafața de 0,0253 ha, este

format și privatizat în hotarele terenului cu nr. cadastral XXXXXX din

str. XXXXXX. Or, dimpotrivă, înscrisul nominalizat, prin suprapunere cu extrasele

din Registrul bunurilor imobile, eliberate pentru terenul cu nr. cadastral

XXXXXX, atestă faptul că suprafața de 0,0253 ha a făcut parte din terenul cu

nr. cadastral XXXXXX, aferent casei de locuit ce aparține cu drept de proprietate

2/3 Liudmilei Ursu și confirmă procedura de formare a unui bun imobil prin

separare și combinare, în cadrul căreia era strict necesar acordul scris al

proprietarilor imobilelor adiacente, adică a lui Alexandru și Liudmilei Ursu.

În final, concluzionând, recurenții au menționat că decizia instanței de apel

este ilegală, nefondată, nu corespunde cerințelor procesului echitabil, iar motivarea

pune la îndoială calitatea actului de justiție, precum și le îngrădește dreptul

prioritar de a dobândi în proprietate terenul posedat și folosit de foarte mulți ani,

necesar pentru buna exploatare și deservire a construcțiilor deținute.

La 10 noiembrie 2022 la adresa de e-mail a Primăriei și Consiliului

mun. Chișinău, Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și

reprezentantului lui Eugeniu și Oxanei Basico, avocatului Alexandr Boodnariuc a

fost expediată copia recursului depus de Liudmila Ursu și Alexandru Ursu,

reprezentați de avocatul Elena Rozembac, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței.

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului depus de

Liudmila Ursu și Alexandru Ursu, reprezentați de avocatul Elena Rozembac,

intimații nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 din același Cod, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia în prezenta cauză de contencios

administrativ la 22 iunie 2022.

Din materialele cauzei rezultă că, instanța ierarhic inferioară a expediat la

adresa de e-mail a participanților la proces, inclusiv reprezentantului recurenților

Liudmila Ursu și Alexandru Ursu, avocatului Elena Rozembac copia dispozitivului

deciziei din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău la data de 30 iunie 2022, iar

decizia motivată la 13 octombrie 2022, fapte confirmate prin extrasele din poșta

electronică, anexate la dosar (f.d.98, 104, Vol.III).

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că Liudmila Ursu și Alexandru Ursu, reprezentați de

avocatul Elena Rozembac s-au conformat dispozițiilor art. 245 din Codul

administrativ și au depus în termen recursul la 20 iulie 2022 și motivarea

recursului la 09 noiembrie 2022.

Examinând din oficiu admisibilitatea cererii de recurs, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

necesar de a declara inadmisibil recursul depus de Liudmila Ursu și Alexandru

Ursu, reprezentați de avocatul Elena Rozembac, din următoarele considerente.

Articolul 246 din Codul administrativ stipulează examinarea admisibilității

cererii de recurs.

Conform alin. (1) și (2) lit. a)-f) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

Recursul se declară inadmisibil în special cînd:

a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;

b) recursul este depus în mod repetat;

c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;

d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1);

e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea

termenului prevăzut la art.245 alin.(2);

f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art.244 alin.(2),

art.233 alin.(1) și (2) și art.234 alin.(2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în

termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.

La acest capitol, instanța de recurs relevă că temeiurile de inadmisibilitate

stipulate la art. 246 alin. (2) Cod administrativ nu poartă un caracter exhaustiv și

respectiv, în alte cazuri prevăzute de lege, pot fi reglementate și alte temeiuri, care

necesită a fi verificate.

Din actele cauzei rezultă că la 08 septembrie 2020, Liudmila Ursu și

Alexandru Ursu, reprezentați de avocatul Elena Rozembac au depus apel împotriva

hotărârii din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a

solicitat repunerea apelului în termen, casarea hotărârii primei instanțe cu

pronunțarea unei decizii noi de admitere acțiunii depusă de Oficiul teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat și intervenientului principal Liudmila Ursu

(f.d.141-144, Vol.II).