3ra-240/20 — cu privire la obligarea inregistrarii dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile

3ra-240/20 — cu privire la obligarea inregistrarii dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-240/20

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central – D. Bosîi

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul – V. Movilă, N. Veleva, E. Dvurecenschii

DECIZIE

13 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

examinând recursurile declarate de către Instituția Publică „Agenția Servicii

Publice” și Elena Darii, reprezentată de către avocatul Zinaida Gîrneț,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Elena Darii împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”,

intervenient accesoriu Vasile Darii, cu privire la obligarea înregistrării dreptului de

proprietate asupra bunurilor imobile,

împotriva deciziei din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, prin care s-

au admis apelurile declarate de către Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”

și Elena Darii, reprezentată de avocatul Zinaida Gîrneț, s-a casat hotărârea din 28

martie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central,

constată :

La 29 octombrie 2018 Elena Darii s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva IP „Agenția Servicii

Publice”, intervenient accesoriu Vasile Darii, prin care a solicitat obligarea

Agenției Servicii Publice, Serviciul Cadastral Teritorial Cahul să înregistreze

dreptul de proprietate pe numele Elenei Darii conform hotărârii din 14 decembrie

2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central.

În motivarea cererii Elena Darii a invocat că prin hotărârea din 14 decembrie

2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central s-a desfăcut căsătoria încheiată între

Elena Darii (Rotari) și Vasile Darii, înregistrată la 15 iunie 1979 la Primăria satului

Taraclia de Salcie, raionul Cahul, sub nr. 23. S-a partajat bunul imobil cu nr.

cadastral XXXXX, amplasat în raionul Cahul, satul XXXXX, str. XXXXX

conform variantei din Raportul de constatare în scopul stabilirii modului de

partajare a bunului imobil întocmit la data de 13 octombrie 2017 de către

Departamentul Cadastral Serviciul Cadastral Teritorial Cahul al Agenției Servicii

1

Publice. S-a atribuit Elenei Darii (Rotari) din casa de locuit partea a II constituită

din: coridor cu suprafața de 17,7 m.p., cameră de locuit cu suprafața de 14,2 m.p.,

cameră de locuit cu suprafața de 15,3 m.p., în total 47,2 m.p.. Din lotul aferent cu

suprafața de 0,3608 ha i s-a atribuit ½ cotă-parte ce constituie 0,1804 ha.

S-a atribuit lui Vasile Darii din casa de locuit partea I formată din: cameră de

locuit cu suprafața de 15,3 m.p., baie cu suprafața de 4,5 m.p., bucătărie cu

suprafața de 12,2 m.p., coridor cu suprafața de 7,0 m.p., coridor cu suprafața de 4,5

m.p., în total 43,5 m.p.. Din lotul aferent cu suprafața de 0,3608 ha i s-a atribuit ½

cotă-parte ce constituie 0,1804 ha.

Reclamanta a menționat că hotărârea din 14 decembrie 2017 a Judecătoriei

Cahul, sediul Central a devenit definitivă și irevocabilă la data de 17 mai 2018.

În baza hotărârii a depus o cerere la Serviciul Cadastral Teritorial Cahul al

Agenției Servicii Publice cu privire la înregistrarea dreptului de proprietate asupra

bunurilor atribuite, care a fost respinsă la 01 octombrie 2018.

Consideră refuzul de înregistrare a dreptului de proprietate ilegal și

neîntemeiat, deoarece conform art. 28 alin. (1) lit. d) din Legea cadastrului

bunurilor imobile înregistrarea dreptului asupra bunului imobil se face în temeiul

hotărârii instanței de judecată.

Ca urmare a partajării bunului imobil sus menționat în două bunuri imobile,

nu mai poate fi considerat ca proprietate comună în devălmășie a soților și urmează

a fi înregistrate ca bunuri imobile separate. Astfel, Registratorul eronat a solicitat

corectarea în hotărârea instanței de judecată indicarea expresă la partajarea casei de

locuit a ½ cotă-parte, deoarece conform raportului de constatare a specialiștilor nr.

25797 din 12 octombrie 2017, suprafețele părților partajate nu sunt egale ca

suprafață.

Prin hotărârea din 28 martie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Elena Darii. S-a

obligat Serviciul Cadastral Teritorial al IP „Agenția Servicii Publice” să

înregistreze dreptul de proprietate a câte ½ cotă-parte din terenul aferent cu nr.

cadastral XXXXX, cu înregistrarea pe numele Elenei Darii și lui Vasile Darii, câte

½ cotă-parte din teren, fiecare parte cu suprafața de 0,1804 ha. S-a respins pretenția

cu privire la obligarea Serviciului Cadastral Teritorial Cahul al IP „Agenția

Servicii Publice” să înregistreze dreptul de proprietate asupra casei de locuit cu nr.

cadastral XXXXX pe numele Elenei Darii și Vasile Darii. (f.d. 33, 43-48)

Hotărârea instanței de fond a fost contestată de ambele părți.

Prin decizia din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul s-au admis

apelurile declarate de către Elena Darii și de către IP „Agenția Servicii Publice”. S-

a casat hotărârea din 28 martie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central și s-a

emis o nouă decizie, prin care s-a admis parțial acțiunea depusă de către Elena

Darii. S-a obligat IP „Agenția Servicii Publice” de a înregistra dreptul de

proprietate al Elenei Darii asupra bunului imobil construcție locativă cu numărul

cadastral XXXXX, în temeiul hotărârii din 14 decembrie 2017 a Judecătoriei

Cahul, sediul Central. S-a respins ca neîntemeiată acțiunea Elenei Darii împotriva

IP „Agenția Servicii Publice” pe capătul pretenției privind obligarea înregistrării

dreptului de proprietate asupra terenului cu numărul cadastral XXXXX. (f.d. 90-

91, 92-101)

2

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 20 decembrie 2019 IP

„Agenția Servicii Publice”, prin intermediul oficiului poștal, a declarat recurs,

solicitând casarea deciziei din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, cu

pronunțarea unei noi decizii de respingere a acțiunii depusă de către Elena Darii.

(f.d. 109-110)

În motivarea opiniei privind ilegalitatea deciziei contestate recurenta a invocat

că Elena Darii, primind decizia registratorului, urma să se adreseze către instanța

de judecată pentru emiterea unei hotărâri suplimentare, prin care să ceară indicarea

cotelor din construcție, dar nu să conteste decizia registratorului.

A menționat că hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 14 decembrie

2017, prezentată Serviciului Cadastral Teritorial Cahul pentru efectuarea

modificărilor în Registrul bunurilor imobile, nu a putut fi executată în partea

înregistrării încăperilor enumerate din cadrul construcției, ori instanța nu a stabilit

cotele-părți ce urmează a fi înregistrate pe numele fiecărui proprietar în dependență

de suprafețele atribuite în natură. Consideră că obligația de a cere instanței

stabilirea cotei-părți din construcție îi aparține Elenei Darii, dar nu Agenției

Servicii Publice.

La 14 ianuarie 2020 Elena Darii, reprezentată de avocatul Zinaida Gîrneț, a

declarat recurs, solicitând casarea deciziei din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel

Cahul și a hotărârii din 28 martie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central în

parte, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. (f.d. 116-118)

În motivarea recursului recurenta a invocat că decizia instanței de apel este

ilegală și adoptată cu încălcarea normelor de drept material.

Consideră că instanțele ierarhic inferioare eronat au reținut că raportul de

constatare a specialiștilor nr. 25797 din 13 octombrie 2017 nu este un document ce

ar confirma un drept de proprietate, or, prin acest act s-a argumentat legalitatea

hotărârii instanței de judecată cu privire la partajarea averii. Astfel, neînregistrarea

dreptului de proprietate în baza hotărârii instanței de judecată duce la încălcarea

dreptului de proprietate al reclamantei.

La 05 februarie 2020 Elena Darii, reprezentată de avocatul Zinaida Gîrneț,

prin intermediul oficiului poștal, a depus referință în întâmpinarea recursului depus

de către IP „Agenția Servicii Publice”, solicitând de a declara acest recurs

inadmisibil și a admite recursul său. (f.d. 133-134)

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii

contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ a

intrat în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie

2000 a fost abrogată.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

3

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 din același cod, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursurile depuse la 20 decembrie 2019 de către IP

„Agenția Servicii Publice” (f.d. 109-110) și la 14 ianuarie 2020 de către Elena

Darii, reprezentată de avocatul Zinaida Gîrneț (f.d. 116-118) sunt în termen, or,

decizia instanței de apel a fost adoptată la 28 noiembrie 2019 (f.d. 90-91, 92-101),

fiind expediată în adresa recurenților IP „Agenția Servicii Publice”, Elena Darii și

avocatului Zinaida Gîrneț la data de 19 decembrie 2019, iar confirmarea

recepționării este doar de la avocatul Zinaida Gîrneț la data de 30 decembrie 2019.

(f.d. 119).

Prin încheierea din 19 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție recursurile

depuse de către Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” și Elena Darii,

reprezentată de către avocatul Zinaida Gîrneț, au fost numite pentru examinare în

complet din 5 judecători.

Conform articolului 247 din Codul administrativ Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1) lit. c) că la

examinarea recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizia, prin care

casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Verificând cele invocate în recursurile depuse de către IP „Agenția Servicii

Publice” și Elena Darii, reprezentată de avocatul Zinaida Gîrneț, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul depus de către Elena Darii, reprezentată de avocatul Zinaida

Gîrneț, neîntemeiat și care urmează a fi respins, iar recursul depus de către IP

„Agenția Servicii Publice” întemeiat, urmând a fi admis, cu casarea deciziei

instanței de apel, a hotărârii instanței de fond și emiterii unei noi decizii din

următoarele considerente.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Elena Darii a solicitat

obligarea IP „Agenția Servicii Publice”, Serviciul Cadastral Teritorial Cahul să

înregistreze dreptul ei de proprietate asupra bunurilor imobile teren și construcții

conform hotărârii din 14 decembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central.

Fiind investită cu examinarea în fond a prezentei cauze, Judecătoria Cahul,

sediul Central, prin hotărârea din 29 martie 2019 a admis parțial acțiunea depusă

de către Elena Darii, a obligat IP „Agenția Servicii Publice” să înregistreze dreptul

Elenei Darii asupra ½ cotă-parte din teren și a respins acțiunea în partea obligării

4

înregistrării dreptului asupra construcției.

Ulterior, instanța de apel, judecând apelurile declarate de către Elena Darii și

IP „Agenția Servicii Publice”, a casat hotărârea instanței de fond, cu emiterea unei

noi hotărâri de admitere a acțiunii depusă de către Elena Darii, în partea obligării

IP „Agenția Servicii Publice” să înregistreze dreptul de proprietate al Elenei Darii

asupra construcției și respingerii acțiunii privind obligarea IP „Agenția Servicii

Publice” să înregistreze dreptul de proprietate asupra terenului.

Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recurs IP „Agenția Servicii

Publice” și Elena Darii, reprezentantă de avocatul Zinaida Gîrneț, criticând-o

pentru nelegalitate.

IP „Agenția Servicii Publice” a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu

emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii în totalmente, invocând art. 40 al

Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, iar Elena Darii

a solicitat admiterea integrală a acțiunii.

La recursul depus de către IP „Agenția Servicii Publice” a reacționat printr-o

referință Elena Darii, reprezentată de avocatul Zinaida Gîrneț, în care a criticat

argumentele recursului, insistând că decizia instanței de apel este întemeiată numai

pe circumstanțele constatate nemijlocit în intanța de judecată și în baza probelor

cercetate. (f.d. 133-134)

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu

legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că

soluția dată de către instanțele judecătorești este greșită.

Din materialele cauzei rezultă că Elena Darii și Vasile Darii s-au aflat în

căsătorie până la 14 decembrie 2017.

La situația din 14 decembrie 2017 ei dețineau în proprietate comună în

devălmășie un teren cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 0,3608 ha, casă de

locuit individuală cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 126,4 m.p., construcții

accesorii cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 24.6 m.p., nr. cadastral XXXXX

cu suprafața de 18.5 m.p., nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 29.9 m.p., fapt

confirmat prin extrasul din Registrul bunurilor imobile. (f.d. 14)

Conform alin. (3) al art. 345 Cod Civil (în redacția până la 01 martie 2019)

coproprietarii devălmași pot atribui bunurilor comune regimul proprietății comune

pe cote-părți. Dacă există divergențe referitoare la atribuirea bunurilor din

proprietatea comună în devălmășie regimului juridic al proprietății comune pe

cote-părți, atunci litigiul se soluționează de către instanța de judecată.

Astfel, prin hotărârea din 14 decembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul

Central s-au partajat două bunuri imobile comune în devălmășie ale Elenei și

Vasile Darii: terenul cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 0,3608 ha și casa

de locuit cu nr. cadastral XXXXX. Elenei Darii (Rotari) i s-a atribuit conform

dispozitivului hotărârii 1/2 cotă-parte din teren, ce constituie 0,1804 ha, iar din

casa de locuit i s-au atribuit încăperi cu suprafața totală de 47,2 m.p., iar lui

Vasile Darii i s-a atribuit 1/2 cotă-parte din teren, ce constituie 0,1804 ha și din

casa de locuit încăperi cu suprafața totală de 43,5 m. p..(f.d. 8-9)

Atribuind Elenei Darii încăperi cu suprafața de 47,2 m.p., iar lui Vasile Darii

5

încăperi cu suprafața 43,5 m.p. din casa de locuit, instanța de judecată a omis să

stabilească câte cote-părți le revine fiecăruia din acest bun comun.

La 29 octombrie 2018 Elena Darii s-a adresat cu o cerere către Serviciul

Cadastral Teritorial Cahul al IP „Agenția Servicii Publice”, prin care, în temeiul

art. 28 alin. (1) lit. d) al Legii cadastrului bunurilor imobile a solicitat înregistrarea

dreptului de proprietate pe numele ei conform hotărârii din 14 decembrie 2017 a

Judecătoriei Cahul, sediul Central. (f.d. 7)

Examinând cererea, Departamentul Cadastru, Serviciul Cadastral Teritorial

Cahul al IP „Agenția Servicii Publice” i-a comunicat Elenei Darii că conform art.

27 alin. (2) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998

pentru ca dreptul de proprietate să fie intabulat în Registrul bunurilor imobile este

necesar ca actele prezentate pentru înregistrare să corespundă cerințelor din art. 28,

29 alin. (1), (2), (21), (3), (31), (4), (5), art. 40 alin. (1) lit. a), b), c), alin. (2).

Raportul de constatare a specialistului, prezentat de Elena Darii nu este un

document care ar confirma un drept de proprietate.

Nefiind de acord cu acest răspuns, Elena Darii l-a contestat în instanță,

solicitând obligarea IP „Agenția Servicii Publice” să-i înregistreze dreptul de

proprietate asupra terenului și construcției conform hotărârii din 14 decembrie

2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central și Raportului de constatare a

specialistului nr. 25797 din 13 octombrie 2017.

Colegiul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ține să menționeze că Raportul de constatare a specialistului

nr. 25797 din 13 octombrie 2017, întocmit în scopul stabilirii modului de folosință

a bunului imobil amplasat în r-nul Cahul, com. XXXXX, str. XXXXX nu

reprezintă un document specificat în art. 28 al Legii cadastrului bunurilor imobile,

în baza căruia registratorul ar înregistra dreptul de proprietate al Elenei Darii

asupra bunului imobil partajat și în acest sens acest document corect nu a fost luat

în calcul de către IP „Agenția Servicii Publice” .

IP „Agenția Servicii Publice” a respins cererea Elenei Darii și pe motivul că

hotărârea judecătorească prezentată drept act de proprietate nu corespunde

cerințelor din art. 28, 29 alin. (1), (2), (21), (3), (31), (4), (5), art. 40 alin. (1) lit. a),

b), c), alin. (2) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie

1998.

Conform art. 28 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din

25 februarie 1998, înregistrarea dreptului asupra bunului imobil se face în temeiul

următoarelor documente: a) actele administrative emise de autoritățile publice

abilitate în modul stabilit de legislație, în vigoare la data adoptării lor, precum și

certificatele constatatoare emise în conformitate cu prevederile Legii nr. 163/2010

privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, în procedura de aprobare

tacită; b) contractele asupra bunului imobil, încheiate conform legislației în vigoare

la data adoptării lor; c) certificatele de succesiune; d) hotărârile instanței de

judecată; e) procesele-verbale privind procurarea bunului imobil la licitație,

întocmite de executorul judecătoresc și confirmate de către instanța de judecată,

sau procesele-verbale de transmitere silită a dreptului de proprietate asupra bunului

imobil, întocmite de către executorul judecătoresc; e1) procesele-verbale ale

6

licitației, actele de ridicare a bunurilor imobile adjudecate și certificatele de

achitare integrală, eliberate de lichidator, sau actele de ridicare a bunurilor imobile

neadjudecate la licitație și certificatele de achitare integrală, eliberate de lichidator,

ori actele de separare a bunului imobil din masa debitoare, întocmite de către

administratorul de insolvabilitate/lichidator, și actele ce confirmă dreptul real sau

personal al persoanei care a solicitat separarea bunului imobil din masa debitoare;

f) titlurile de autentificare a drepturilor deținătorului de teren și alte acte

(adeverințe) privind drepturile asupra bunului imobil, eliberate de autoritățile

publice abilitate, în modul stabilit de legislația în vigoare la data eliberării lor; g)

alte documente privind nașterea sau transmiterea drepturilor asupra bunurilor

imobile, eliberate conform legislației în vigoare la data nașterii sau transmiterii

acestor drepturi.

În conformitate cu art. 29 alin. (1) al legii menționate supra documentele

prezentate pentru înregistrarea drepturilor trebuie să corespundă exigențelor

prezentei legi și ale altor acte normative. (3) Documentele prezentate pentru

înregistrarea drepturilor trebuie să identifice bunul imobil (să conțină descrierea

lui) sau dreptul intabulat asupra căruia se cere a face înscrierea, să indice dreptul ce

urmează a fi înscris sau radiat, să conțină numele părților, semnăturile de rigoare,

iar în cazurile stabilite de lege, să fie autentificate notarial și ștampilate.

Potrivit art. 40 alin. (1) al Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25

februarie 1998 la înregistrarea dreptului de proprietate comună pe cote-părți asupra

bunului imobil, în registrul bunurilor imobile se indică cota ideală a fiecărui

proprietar în patrimoniu, care: a) se determină reieșind din mărimea suprafeței

totale sau suprafeței locative fie din valoarea unor încăperi și/sau a suprafețelor

unor terenuri, fie în alt mod convenit între cotitularii dreptului de proprietate

comună pe cote-părți; și b) se exprimă sub formă de fracție ordinară sau în

procente la mărimea sau valoarea bunului imobil; și c) se indică în contract sau în

alt document ce confirmă drepturile, făcându-se referire la modul de determinare a

ei. Alin. (2) indică că înscrierea în registrul bunurilor imobile privind mărimea

cotei se efectuează în baza documentului ce confirmă cotele determinate în bunul

imobil. În cazul în care cotele dintr-un teren, dintr-o construcție sau dintr-un alt

bun imobil stabilite separat sunt indicate în diferite documente ce confirmă

drepturile, înscrierea se efectuează conform acestor documente. (3) În cazul în care

bunul imobil proprietate comună pe cote-părți a fost reconstruit sau supus

distrugerii (demolării) parțiale, pentru efectuarea înregistrării în registrul bunurilor

imobile, suplimentar la actele ce confirmă reconstruirea sau distrugerea parțială a

bunului, se prezintă contractul coproprietarilor privind recalcularea cotelor-părți

sau contractul privind încetarea proprietății comune pe cote-părți, după caz.

În temeiul art. 31 alin. (1) lit. d) al Legii Legii cadastrului bunurilor imobile

nr. 1543 din 25 februarie 1998 cererea se respinge dacă documentele prezentate nu

corespund cerințelor stabilite de legislație.

În acest context instanța de recurs observă că potrivit extrasului din registrul

bunurilor imobile, foștii soți dețin în devălmășie dreptul de proprietate asupra

imobilului cu nr. cadastral XXXXX, compus din teren cu suprafața de 0,3608 ha,

casă de locuit individuală (01) cu suprafața de 126.4 m.p., construcții accesorii cu

suprafețe de 24,6 m.p. (02), 18.5 m.p. (03), 29.9 m.p. (04), care constituie cota de

7

1.0.

Colegiul lărgit constată că bunul imobil - casa de locuit individuală cu cota

1.0 , cu suprafața de 126.4 m.p. a fost partajată în baza hotărârii judecătorești din

14 decembrie 2017, care conform dispozitivului s-a atribuit în proprietate Elenei

Darii încăperi cu suprafața de 47,2 m.p., iar lui Vasile Darii încăperi cu suprafața

de 43,5 m.p., fără a se indica câte cote-părți din bunul imobil 1.0 le revine

fiecăruia, așa cum stabilește art. 345 Cod Civil (în redacția până la 01 martie 2019)

și art. 40 al Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998.

Fiindcă bunul imobil comun poate fi înregistrat în devălmășie sau pe cote-

părți, iar stabilirea cotelor părți ține de oportunitatea proprietarilor, instanța de

recurs va respinge alegațiile Elenei Darii, care a invocat în recurs că hotărârea din

14 decembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central corespunde prevederilor

art. 29 al Legii cadastrului bunurilor imobile, iar în cazul în care hotărârea

judecătorească nu conține toate datele necesare pentru înscrierea în registrul

bunurilor imobile, registratorul va solicita instanței de judecată explicarea hotărârii,

ori la caz hotărârea nu urmează a fi explicată, dar completată.

Instanța de recurs respinge și argumentul recurentei Elena Darii precum că

prin neînregistrarea dreptului de proprietate în baza hotărârii judecătorești din 14

decembrie 2017 i se încalcă dreptul de proprietate prevăzut de art. 1 Protocolul 1

adițional la Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, ori dreptul de proprietate nu este afectat, iar înregistrarea acestuia

urmează în condițiile stabilite de lege, condiții obligatorii atât pentru autoritatea

publică cât și pentru titularul bunului.

Cu referire la pretenția privind înregistrarea dreptului de proprietate al Elenei

Darii asupra la ½ cotă-parte din teren, instanța de recurs observă că Serviciul

Cadastral Teritorial Cahul, prin răspunsul său, nu a refuzat înregistrarea a ½ cotă-

parte din teren pe numele Elenei Darii, explicându-i procedura primirii

documentelor pentru înregistrarea dreptului de proprietate de către Registrator,

precum și tarifele stabilite conform Hotărârii Guvernului nr. 770 din 02.07.2007

pentru serviciile prestate.

Astfel, Elena Darii nu este lipsită de dreptul de a depune la Serviciul

Cadastral Teritorial Cahul cerere pentru înregistrarea dreptului de proprietate

asupra terenului nr. cadastral XXXXX în modul stabilit de Legea cadastrului

bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, Instrucțiunii cu privire la

înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor și Hotărârii Guvernului

nr. 770 din 02 iulie 2007.

În aceste circumstanțe, Colegiul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că, acțiunile

registratorului, care a respins înregistrarea dreptului de proprietate a încăperilor, pe

care le posedă în natură Elena Darii din casa de locuit individuală, sunt legale și,

prin urmare, consideră necesar de a respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a respinge recursul declarat de către Elena Darii, reprezentată de avocatul Zinaida

8

Gîrneț, de a admite recursul declarat de către IP „Agenția Servicii Publice”, a casa

integral decizia instanței de apel, hotărârea instanței de fond și a emite o nouă

decizie, prin care a respinge acțiunea depusă de către Elena Darii împotriva IP

„Agenția Servicii Publice”, intervenient accesoriu Vasile Darii cu privire la

obligarea înregistrării dreptului de proprietate supra bunurilor imobile.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul depus de către Elena Darii, reprezentată de avocatul

Zinaida Gîrneț.

Se admite recursul depus de către Instituția Publică „Agenția Servicii

Publice”.

Se casează integral decizia din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul și

hotărârea din 28 martie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, emise în cauza

de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către

Elena Darii împotriva IP „Agenția Servicii Publice”, intervenient accesoriu Vasile

Darii cu privire la obligarea înregistrării dreptului de proprietate supra bunurilor

imobile și se emite o nouă decizie.

Se respinge acțiunea depusă de către Elena Darii împotriva IP „Agenția

Servicii Publice”, intervenient accesoriu Vasile Darii cu privire la obligarea

înregistrării dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

9