3rh-27/20 — declararea ilegală si radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii efectuate la data de 31 ianuarie 2005

Dosarul nr. 3rh-27/20

ÎNCHEIERE

08 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând cererea de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție,

Tamara Chișca-Doneva depusă de către Gheorghii Coev,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Gheorghii Coev împotriva Agenției Servicii Publice, Dmitri Coev și Annei

Coeva, intervenient accesoriu Primăria satului Valea-Perjei, raionul Taraclia cu

privire la declararea ilegală și radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii

efectuate la data de 31 ianuarie 2005,

constată:

La data de 06 aprilie 2015 Gheorghii Coev a depus cerere de chemare în

judecată împotriva OCT Taraclia cu privire la radierea din Registrul bunurilor

imobile a înscrierii efectuate la data de 31 ianuarie 2005.

Prin încheierile din 28 aprilie 2015 ale Judecătoriei Taraclia a fost dispusă

înștiințarea lui Dmitri Coev, a Annei Coeva și a ÎS ,,Cadastru” despre posibilitatea

de a interveni în proces în calitate de pârâți.

Prin încheierea din 28 aprilie 2015 a Judecătoriei Taraclia a fost atrasă în

proces Primăria s. Valea-Perjei în calitate de intervenient accesoriu.

La data de 04 septembrie 2015 Gheorghii Coev a depus cerere de concretizare

a pretențiilor, solicitând de a declara ilegală și de a radia din Registrul bunurilor

imobile înscrierea efectuată la data de 31 ianuarie 2005 și, anume, înregistrarea

dreptului de proprietate după Dmitri Coev și Anna Coeva asupra bunului imobil cu

nr. cadastral xxxx.

Prin hotărârea din 06 decembrie 2016 a Judecătoriei Taraclia acțiunea depusă

de către Gheorghii Coev a fost admisă și a fost radiată din Registrul bunurilor

imobile înscrierea efectuată la data de 31 ianuarie 2005 în partea ce ține de

înregistrarea dreptului de proprietate după Dmitri Coev și Anna Coeva asupra

bunului imobil cu nr. cadastral xxxx.

1

Prin decizia din 25 mai 2017 a Curții de Apel Cahul au fost respinse apelurile

declarate de către ÎS ,,Cadastru”, Anna Coeva și reprezentantul acesteia, avocatul

Anna Mihalciuc și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Prin decizia din 27 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție au fost admise

recursurile declarate de către Agenția Servicii Publice (succesor în drepturi al ÎS

„Cadastru”) și Anna Coeva, a fost casată integral decizia instanței de apel și a fost

remisă cauza spre rejudecare în instanța de apel, de un alt complet de judecată.

Prin decizia din 25 aprilie 2019 a Curții de Apel Cahul au fost respinse

apelurile declarate de către Agenția Servicii Publice, Anna Coeva și reprezentantul

acesteia, avocatul Anna Mihalciuc și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Prin decizia din 19 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție au fost admise

recursurile depuse de către Anna Coeva și Agenția Servicii Publice, au fost casate

integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și a fost emisă o nouă

decizie, prin care a fost respinsă acțiunea depusă de către Gheorghii Coev.

La data de 24 februarie 2020 Gheorghii Coev a depus cerere de revizuire

împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei

instanței de recurs și trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanță. Totodată, a

solicitat examinarea cererii de revizuire în ședință publică.

Tot la data de 24 februarie 2020 Olga Coeva a depus cerere de revizuire

împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei

instanței de recurs și trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanță. Totodată, a

solicitat examinarea cererii de revizuire în ședință publică.

La data de 07 iulie 2020 Gheorghii Coev a depus cerere de recuzare a

judecătorului Curții Supreme de Justiție, Tamara Chișca-Doneva, solicitând

admiterea acesteia și examinarea cererii de recuzare a judecătorului cu prezența

părților în proces.

În motivarea cererii de recuzare a invocat drept temei al recuzării art. 50

alin.(1) lit. d) și e) CPC.

A menționat că, judecătorul Tamara Chișca-Doneva nu poate să participe la

examinarea cererii de revizuire, deoarece anterior a participat la examinarea

recursului declarat la 27 decembrie 2017 în această cauză și a emis o decizie ilegală.

A susținut că, judecătorul menționat are un interes personal în soluționarea

cauzei.

Examinând cererea cu privire la examinarea cererii de recuzare a judecătorului

Tamara Chișca-Doneva în prezența părților la proces, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea

depusă de către Gheorghii Coev ca fiind neîntemeiată din următoarele considerente.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

2

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului, conform prevederilor

prezentului cod.

În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, recuzarea sau

abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură

civilă.

Conform practicii judiciare și în virtutea modificărilor operate la Codul de

procedură civilă, prin Legea nr. 155 din 05 iulie 2012, în vigoare din 30 noiembrie

2012, Curtea Supremă de Justiție examinează cererile de recuzare fără înștiințarea

participanților la proces.

Astfel, în contextul celor menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea depusă de către Gheorghii Coev cu privire la examinarea cererii de

recuzare în prezența părților în proces.

Examinând cererea de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție,

Tamara Chișca-Doneva, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererea de recuzare este

neîntemeiată și urmează a fi respinsă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, judecătorul care

examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi

recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50.

În conformitate cu art. 50 din Codul administrativ, pentru o autoritate publică

într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința

cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a

funcției. Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana

care acționează pentru autoritatea publică:

a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura

administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;

b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate

fi contestat în privința unui participant la această procedură;

c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la

aprecierea probelor până la încheierea procedurii;

d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii

administrative.

Prin urmare, legiuitorul prin sintagma „în special” din conținutul normei

art.50 alin. (2) din Codul administrativ nu stabilește că, motivele de justificare a

neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura

contenciosului administrativ ar purta un caracter exhaustiv, respectiv, pot fi invocate

și alte astfel de motive.

În continuare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție conchide că, în conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul

administrativ, recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea

prevăzută în Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 52 alin. (2) din Codul de procedură civilă, propunerea

de abținere de la judecată trebuie să fie motivată și prezentată până la începerea

dezbaterii cauzei în fond.

3

În conformitate cu art. 52 alin. (4) din Codul de procedură civilă, procedura

soluționării cererii de abținere de la judecată și efectele admiterii ei se determină

conform prevederilor art. 53 și 54.

Art. 53 alin. (5) din Codul de procedură civilă statuează că, instanța decide

asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se

supune niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că, argumentul indicat în cererea de recuzare nu cade

sub incidența prevederilor art. 50 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă.

La acest capitol este necesar de a reitera că, în conformitate cu art. 49 alin.(1)–

(3) CPC, judecătorul care a luat parte la judecarea cauzei în primă instanță nu mai

poate participa la judecarea acesteia în instanță de apel, de recurs și nici la

rejudecarea ei în primă instanță, după casare.

Judecătorul care a luat parte la judecarea cauzei în instanță de apel nu mai

poate participa la judecarea ei în primă instanță, repetat, în instanță de apel și nici în

instanță de recurs.

Judecătorul care a luat parte la judecarea cauzei în instanță de recurs nu mai

poate participa la judecarea ei în primă instanță și nici în instanță de apel sau în cea

de recurs.

Din sensul acestei norme de drept rezultă că, legiuitorul a prevăzut

inadmisibilitatea participării repetate a judecătorului la examinarea cauzei în prima

instanță, în instanța de apel și în instanța de recurs.

Prin urmare, judecătorul Tamara Chișca-Doneva este în drept să participe la

examinarea cererii de revizuire.

De asemenea, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că, argumentele indicate în cererea de recuzare

nu cade nici sub incidența prevederilor art. 50 alin. (2) din Codul administrativ în

coroborare cu art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, acestea fiind pur

declarative, bazate pe suspiciuni în imparțialitatea judecătorului.

Mai mult ca atât, prin încheierea din 06 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție

a fost respinsă declarația de abținere de la judecată a judecătorului Curții Supreme

de Justiție, Tamara Chișca-Doneva.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Tamara

Chișca-Doneva depusă de către Gheorghii Coev.

În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ și art. 53, 54 și

270 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge cererea depusă de către Gheorghii Coev cu privire la examinarea

cererii de recuzare în prezența părților în proces.

4

Se respinge cererea de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție,

Tamara Chișca-Doneva depusă de către Gheorghii Coev, în cauza de contencios

administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghii Coev

împotriva Agenției Servicii Publice, Dmitri Coev și Annei Coeva, intervenient

accesoriu Primăria satului Valea-Perjei, raionul Taraclia cu privire la declararea

ilegală și radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii efectuate la data de 31

ianuarie 2005.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

5