3rh-22/22 — declararea ilegală și radierea înscrierii din registrul bunurilor imobile

3rh-22/22 — declararea ilegală și radierea înscrierii din registrul bunurilor imobile (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3rh-22/22

2-18020546-01-3rh-15032022

Prima instanță: Judecătoria Taraclia (jud. S. Uzun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. V. Movilă, E. Dvurecenschii, N. Veleva)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție

(jud. M. Ghervas, S. Moldovan, N. Vascan, V. Burduh, M. Pitic)

ÎNCHEIERE

15 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând cererea de revizuire depusă de Gheorghii Coev,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Gheorghii Coev împotriva Agenției Servicii Publice, Dmitri Coev și Anna Coeva,

intervenient accesoriu Primăria satului Valea-Perjei, raionul Taraclia cu privire la

declararea ilegală și radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii efectuate la data

de 31 ianuarie 2005,

împotriva deciziei din 19 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, prin care

au fost admise recursurile depuse de Anna Coeva și Agenția Servicii Publice, au fost

casate integral decizia din 25 aprilie 2019 a Curții de Apel Cahul și hotărârea din 06

decembrie 2016 a Judecătoriei Taraclia și a fost emisă o nouă decizie cu privire la

respingerea acțiunii,

constată:

La data de 06 aprilie 2015, Gheorghii Coev a depus cerere de chemare în judecată

împotriva OCT Taraclia cu privire la radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii

efectuate la data de 31 ianuarie 2005.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 12 ianuarie 2015, fiul său

Dmitri Coev i-a comunicat că în urma examinării cauzei civile la Judecătoria Taraclia

cu privire la desfacerea căsătoriei încheiată cu Anna Coeva, ultima a prezentat instanței

de judecată certificatul de la OCT Taraclia din 27 noiembrie 2014, din care rezultă că

1

proprietarii casei de locuit din XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX, sunt Dmitri Coev și

Anna Coeva.

Reclamantul a susținut că el este proprietarul imobilului enunțat în baza

contractului de vânzare-cumpărare din 01 aprilie 1989, care a fost înregistrat în cartea

de gospodării sub nr. 54 de către secretarul Comitetului executiv al Sovietului sătesc

Valea-Perjei.

A menționat că la 15 ianuarie 2015, s-a adresat la OCT Taraclia cu cerere, prin

care a solicitat să fie informat în baza căror acte a fost înregistrat dreptul de proprietate

al lui Dmitri Coev și al Annei Coeva asupra casei de locuit din XXXXX, cu nr. cadastral

XXXXX. Prin răspunsul OCT Taraclia nr. 9 din 03 februarie 2015, i-a fost comunicat

că dreptul de proprietate al lui Dmitri Coev și al Annei Coeva asupra bunului imobil

enunțat a fost înregistrat în baza certificatului nr. 354 din 06 august 2003, eliberat de

către Primăria s. Valea-Perjei.

Gheorghii Coev a relevat că la 16 februarie 2015, s-a adresat la OCT Taraclia cu

cerere prealabilă, solicitând radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii

efectuate la data de 31 mai 2003, în care a fost indicat că proprietari ai casei de locuit

din XXXXX, nr. cadastral XXXXX, sunt Dmitri Coev și Anna Coeva, însă, la 09 martie

2015 cererea sa a fost respinsă.

Reclamantul consideră că este ilegală înscrierea în Registrul bunurilor imobile a

dreptului de proprietate al lui Dmitri Coev și al Annei Coeva asupra casei de locuit,

deoarece el este proprietarul acestui imobil în baza contractului de vânzare-cumpărare

din 01 aprilie 1989, care a fost autentificat de secretarul Comitetului executiv al

Consiliului sătesc Valea-Perjei și înregistrat în cartea de gospodării sub nr. 54. Anume

din momentul înregistrării contractului de vânzare-cumpărare, el este proprietarul

bunului imobil menționat, iar înscrierile efectuate în Registrul bunurilor imobile la data

de 31 ianuarie 2005 sunt greșite.

A declarat că prin răspunsul Primăriei s. Valea-Perjei din 05 februarie 2015,

eliberat în baza cererii sale din 03 februarie 2015, i-a fost comunicat că certificatul

Primăriei s. Valea-Perjei nr. 354 din 06 august 2003, care a servit temei pentru

înregistrarea dreptului de proprietate după Dmitri Coev și Anna Coeva asupra bunului

imobil enunțat, a fost eliberat greșit.

Gheorghii Coev a solicitat radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii

efectuate la data de 31 ianuarie 2005 și anume, înregistrarea dreptului de proprietate

după Dmitri Coev și Anna Coeva asupra bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX, situat

în XXXXX.

Prin încheierile din 28 aprilie 2015 ale Judecătoriei Taraclia a fost dispusă

înștiințarea lui Dmitri Coev, a Annei Coeva și a ÎS ,,Cadastru” despre posibilitatea de a

interveni în proces în calitate de pârâți.

Prin încheierea din 28 aprilie 2015 a Judecătoriei Taraclia a fost atrasă în proces

Primăria s. Valea-Perjei în calitate de intervenient accesoriu.

La data de 04 septembrie 2015 Gheorghii Coev a depus cerere de concretizare a

pretențiilor, solicitând declararea ilegală și radierea din Registrul bunurilor imobile

înscrierea efectuată la data de 31 ianuarie 2005 și anume, înregistrarea dreptului de

2

proprietate după Dmitri Coev și Anna Coeva asupra bunului imobil cu nr. cadastral

XXXXX, situat în r XXXXX.

Prin hotărârea din 06 decembrie 2016 a Judecătoriei Taraclia, acțiunea depusă de

Gheorghii Coev a fost admisă și a fost radiată din Registrul bunurilor imobile înscrierea

efectuată la data de 31 ianuarie 2005 în partea ce ține de înregistrarea dreptului de

proprietate după Dmitri Coev și Anna Coeva asupra bunului imobil cu nr. cadastral

XXXXX, situat în r XXXXX.

Prin decizia din 25 mai 2017 a Curții de Apel Cahul, au fost respinse apelurile

declarate de ÎS ,,Cadastru”, Anna Coeva și reprezentantul acesteia, avocatul Anna

Mihalciuc și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Prin decizia din 27 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, au fost admise

recursurile declarate de Agenția Servicii Publice (succesor în drepturi al ÎS „Cadastru”)

și Anna Coeva, a fost casată integral decizia instanței de apel și a fost trimisă cauza spre

rejudecare în instanța de apel, de un alt complet de judecată.

Prin decizia din 25 aprilie 2019 a Curții de Apel Cahul, au fost respinse apelurile

declarate de Agenția Servicii Publice, Anna Coeva și reprezentantul acesteia, avocatul

Anna Mihalciuc și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Prin decizia din 19 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, au fost admise

recursurile depuse de Anna Coeva și Agenția Servicii Publice, au fost casate integral

decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și a fost emisă o nouă decizie, prin

care a fost respinsă acțiunea depusă de Gheorghii Coev.

La data de 24 februarie 2020 Gheorghii Coev și Olga Coeva au depus cereri de

revizuire împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea acestora, casarea

deciziei instanței de recurs și trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanță.

Prin încheierea din 22 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție, cererile de revizuire

depuse de Gheorghii Coev și Olga Coeva au fost respinse ca fiind inadmisibile.

La data de 18 martie 2022 Gheorghii Coev a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei din 19 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea

acesteia, casarea deciziei instanței de recurs și trimiterea cauzei spre rejudecare în primă

instanță. Totodată, a solicitat examinarea cererii de revizuire în ședință publică.

În motivarea cererii de revizuire a invocat drept temei al declarării revizuirii art.

449 lit. b) și c) din Codul de procedură civilă.

A menționat că la 09 decembrie 2021 s-a adresat cu cerere la Biroul Asociat de

Expertiză Judiciară „CEXIN” privind efectuarea expertizei grafologice a unui șir de

documente din dosarul cadastral nr. XXXXX. Astfel, conform raportului de expertiză

extrajudiciară din 28 decembrie 2021, copia documentului „Titlu de autentificare a

dreptului deținătorului de teren” nr. XXXXX din 31 ianuarie 2005, anexată la fila nr.

47 în copie la dosarul cadastral nr. XXXXX, nu a fost primită de pe originalul „Titlu de

autentificare a dreptului deținătorului de teren” nr. XXXXX din 31 ianuarie 2005, care

a fost prezentată pentru examinare, dar a fost primită de pe alt document.

A indicat că din concluzia expertului rezultă că copia neautentificată a

exemplarului titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, ce se află în

dosarul cadastral, pe care registratorul Nichiforova M. a primit-o de la o persoană

neidentificată în lipsa unei procuri din numele lui Dmitri Coev, nu a fost copiată de pe

3

originalului titlului de autentificare eliberat pe numele ultimului, care a fost prezentat

experților, dar a fost obținut de pe alt document.

Prin urmare, revizuentul consideră că dreptul de proprietate asupra casei de locuit

din XXXXX, a fost înregistrat ilegal de către registratorul Nichiforova M. la 31 ianuarie

2005 pe numele lui Dmitri Coev, în lipsa originalului titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren.

A notat că la data de 25 septembrie 2019 Dmitri Coev, în baza art. 537 din Codul

civil, a întocmit o declarație autentificată notarial, prin care a renunțat la dreptul de

proprietate asupra terenului din XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX, pe care este situată

casa de locuit în litigiu. Ulterior, această declarație a fost înregistrată la Serviciul

cadastral teritorial Taraclia, Dmitri Coev primind un extras din registrul bunurilor

imobile din 01 octombrie 2019, care atestă că dreptul de proprietate asupra terenului nr.

cadastral XXXXX nu este înregistrat după Dmitri Coev.

Gheorghii Coev a afirmat că, în afară de copia neautentificată a titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren, în dosarul cadastral nr. XXXXX se află

un șir de documente falsificate de către registratorul Nichiforova M. (în total 12

documente, în privința a 6 documente fiind efectuată expertiza), inclusiv copia

certificatului nr. 1100 din 18 aprilie 2004 privind valoarea casei de locuit XXXXX, fapt

negat de către aceasta la darea explicațiilor instanței.

A precizat că originalul certificatului nr. 1100 din 18 aprilie 2005 se află la

notarul O. Caraiani, care a refuzat să îi elibereze originalul certificatului. În legătură cu

acest fapt, la 05 octombrie 2018 a depus la Judecătoria Comrat cerere de chemare în

judecată, prin care a solicitat obligarea eliberării certificatului enunțat. Astfel, abia la

06 decembrie 2021 a primit copia coloră a certificatului, dată până la care nu a fost

posibilă efectuarea expertizei grafologice. Potrivit concluziei expertului, certificatul nr.

1100 din 18 aprilie 2005, precum și textul scris de mână, de rând cu documentele

falsificate din dosarul cadastral (în total 6), au fost întocmite de către aceeași persoană

– Nichiforova M.

Cu referire la temeiul de revizuire prevăzut la art. 449 li. c) din Codul de

procedură civilă, revizuentul a indicat că, casa de locuit din XXXXX a fost construită

de el și soția sa, Olga Coeva, cu care se află în căsătorie până în prezent și care a dat

casa în exploatare la 28 octombrie 2019, despre ce a fost anunțat Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție la depunerea

referinței suplimentare din 19 februarie 2019.

Astfel, Olga Coeva nu a fost atrasă în calitate de parte în proces, iar, prin

hotărârile judecătorești emise în prezenta cauză i-a fost lezat dreptul de proprietate

asupra casei de locuit în litigiu. Anterior, Olga Coeva a depus cerere de revizuire

împotriva deciziei din 19 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, însă, aceasta a

fost respinsă.

Gheorghii Coev a menționat că la data de 15 octombrie 2019, Olga Coeva s-a

adresat la registratorul Serviciului cadastral teritorial Taraclia, Gheorghe Calinenco cu

cerere, prin care a solicitat înregistrarea dreptului de proprietate asupra casei de locuit

din XXXXX în temeiul deciziei din 25 aprilie 2019 a Curții de Apel Cahul.

Registratorul Gheorghe Calinenco, fără a examina documentele anexate la cerere, a

4

informat-o pe Olga Coeva că refuză să înregistreze dreptul de proprietate asupra casei

de locuit, deoarece imobilul nu a fost dată în exploatare, iar în cazul prezentării

procesului-verbal de dare a casei de locuit în exploatare, va înregistra dreptul de

proprietate asupra acesteia.

A relevat că la data de 28 octombrie 2019 a fost întocmit procesul-verbal de

recepție finală nr. 55.

A indicat că, ulterior, Olga Coeva a depus la Judecătoria Cahul, sediul Central

cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat anularea deciziei registratorului

Serviciului cadastral teritorial Taraclia din 12 octombrie 2019 cu privire la refuzul

înregistrării bunurilor imobile și a dreptului asupra lor, însă cauza a fost strămutată spre

judecare la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu

excepția art.169–171.

În conformitate cu 452 alin. (11) Codul de procedură civilă, dacă examinarea

cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel,

ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care

examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces,

aceasta dispune înștiințarea lor.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea lui Gheorghii Coev cu

privire la examinarea cererii de revizuire în ședință publică, deoarece este inoportună

invitarea participanților la proces, întrucât argumentele expuse în cererea de revizuire

au fost formulate cu suficientă precizie, nefiind necesară prezența participanților la

proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele motive.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Conform art. 449 lit. b) și c) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară

în cazul în care: au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei

care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

5

judecării anterioare a cauzei; instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile

persoanelor care nu au fost implicate în proces;

Din dispozițiile legale menționate urmează că, revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu de reformare, prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate

de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea

principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a

oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite

revizuirea numai în cazuri strict determinate.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție constată că circumstanțele invocate de către revizuentul Gheorghii Coev nu

pot servi drept temei pentru admiterea cererii de revizuire, deoarece acestea nu se

încadrează în temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

Or, în sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă este de înțeles că,

circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire să fi existat obiectiv până la

pronunțarea hotărârii, iar revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării

hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a cauzei, precum și circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de

revizuire să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice

circumstanțe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt

determinante pentru judecarea justă a cauzei.

Astfel, raportul de expertiză extrajudiciară nr. 158 din 28 decembrie 2021 nu

poate fi considerat drept circumstanță nou-descoperită în sensul art. 449 lit. b) din Codul

de procedură civilă, deoarece nu a existat obiectiv până la pronunțarea hotărârii, fiind

întocmit după emiterea deciziei din 19 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție.

În continuare, se reține că, din sensul art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă,

rezultă că instanța de judecată urmează să constate dacă persoana care nu a fost

implicată în proces este subiect al raportului material litigios și dacă, prin hotărârea

supusă revizuirii, persoanei neimplicate în proces i-au fost încălcate careva drepturi,

urmând a fi prezentate probe pertinente și concludente în acest sens.

Analizând materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că, la caz, nu au fost prezentate

probe pertinente în acest sens și nici nu s-a demonstrat faptul că prin actul judecătoresc

emis în speța dată au fost lezate drepturile Olgăi Coeva.

Mai mult ca atât, Olga Coeva, considerând că îi sunt încălcate drepturile, nu a

fost lipsită de dreptul, prin prisma art. 67 din Codul de procedură civilă, să intervină în

proces alături de reclamant sau de pârât până la închiderea dezbaterilor judiciare în

prima instanță dacă hotărârea pronunțată ar putea să influențeze drepturile sau

obligațiile sale, fapt, însă, nerealizat de aceasta în cadrul examinării cauzei în fond.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar

contravine și principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul față

6

de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenției Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea din 31 ianuarie

2012 în cauza Pîrnău și alții contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor

Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului

autorității lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite

revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei

noi soluții în cauză. Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie

exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua

o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare

de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de

circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că circumstanțele

invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit.

b) și c) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ și art. 270 și 453 alin. (1) lit.

a) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Gheorghii Coev

împotriva deciziei din 19 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghii Coev

împotriva Agenției Servicii Publice, lui Dmitri Coev și Annei Coeva, intervenient

accesoriu Primăria satului Valea-Perjei, raionul Taraclia cu privire la declararea ilegală

și radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii efectuate la data de 31 ianuarie

2005.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Mariana Pitic

7