3rh-22/22 — declararea ilegală și radierea înscrierii din registrul bunurilor imobile

Dosarul nr. 3rh-22/22 2-18020546-01-3rh-15032022 Prima instanță: Judecătoria Taraclia (jud. S. Uzun) Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. V. Movilă, E. Dvurecenschii, N. Veleva) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. M. Ghervas, S. Moldovan, N. Vascan, V. Burduh, M. Pitic) ÎNCHEIERE 15 iunie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari Victor Burduh Mariana Pitic examinând cererea de revizuire depusă de Gheorghii Coev, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghii Coev împotriva Agenției Servicii Publice, Dmitri Coev și Anna Coeva, intervenient accesoriu Primăria satului Valea-Perjei, raionul Taraclia cu privire la declararea ilegală și radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii efectuate la data de 31 ianuarie 2005, împotriva deciziei din 19 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, prin care au fost admise recursurile depuse de Anna Coeva și Agenția Servicii Publice, au fost casate integral decizia din 25 aprilie 2019 a Curții de Apel Cahul și hotărârea din 06 decembrie 2016 a Judecătoriei Taraclia și a fost emisă o nouă decizie cu privire la respingerea acțiunii, constată: La data de 06 aprilie 2015, Gheorghii Coev a depus cerere de chemare în judecată împotriva OCT Taraclia cu privire la radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii efectuate la data de 31 ianuarie 2005. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 12 ianuarie 2015,

fiul său Dmitri Coev i-a comunicat că în urma examinării cauzei civile la Judecătoria Taraclia cu privire la desfacerea căsătoriei încheiată cu Anna Coeva, ultima a prezentat instanței de judecată certificatul de la OCT Taraclia din 27 noiembrie 2014, din care rezultă că 1 proprietarii casei de locuit din XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX, sunt Dmitri Coev și Anna Coeva. Reclamantul a susținut că el este proprietarul imobilului enunțat în baza contractului de vânzare-cumpărare din 01 aprilie 1989, care a fost înregistrat în cartea de gospodării sub nr. 54 de către secretarul Comitetului executiv al Sovietului sătesc Valea-Perjei. A menționat că la 15 ianuarie 2015, s-a adresat la OCT Taraclia cu cerere, prin care a solicitat să fie informat în baza căror acte a fost înregistrat dreptul de proprietate al lui Dmitri Coev și al Annei Coeva asupra casei de locuit din XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX.

Prin răspunsul OCT Taraclia nr. 9 din 03 februarie 2015, i-a fost comunicat că dreptul de proprietate al lui Dmitri Coev și al Annei Coeva asupra bunului imobil enunțat a fost înregistrat în baza certificatului nr. 354 din 06 august 2003, eliberat de către Primăria s. Valea-Perjei. Gheorghii Coev a relevat că la 16 februarie 2015, s-a adresat la OCT Taraclia cu cerere prealabilă, solicitând radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii efectuate la data de 31 mai 2003, în care a fost indicat că proprietari ai casei de locuit din XXXXX, nr. cadastral XXXXX, sunt Dmitri Coev și Anna Coeva, însă, la 09 martie 2015 cererea sa a fost respinsă.

Reclamantul consideră că este ilegală înscrierea în Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate al lui Dmitri Coev și al Annei Coeva asupra casei de locuit, deoarece el este proprietarul acestui imobil în baza contractului de vânzare-cumpărare din 01 aprilie 1989, care a fost autentificat de secretarul Comitetului executiv al Consiliului sătesc Valea-Perjei și înregistrat în cartea de gospodării sub nr. 54. Anume din momentul înregistrării contractului de vânzare-cumpărare, el este proprietarul bunului imobil menționat, iar înscrierile efectuate în Registrul bunurilor imobile la data de 31 ianuarie 2005 sunt greșite.

A declarat că prin răspunsul Primăriei s. Valea-Perjei din 05 februarie 2015, eliberat în baza cererii sale din 03 februarie 2015, i-a fost comunicat că certificatul Primăriei s. Valea-Perjei nr. 354 din 06 august 2003, care a servit temei pentru înregistrarea dreptului de proprietate după Dmitri Coev și Anna Coeva asupra bunului imobil enunțat, a fost eliberat greșit. Gheorghii Coev a solicitat radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii efectuate la data de 31 ianuarie 2005 și anume, înregistrarea dreptului de proprietate după Dmitri Coev și Anna Coeva asupra bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX, situat în XXXXX. Prin încheierile din 28 aprilie 2015 ale Judecătoriei Taraclia a fost dispusă înștiințarea lui Dmitri Coev, a Annei Coeva și a ÎS ,,Cadastru” despre posibilitatea de a interveni în proces în calitate de pârâți.

Prin încheierea din 28 aprilie 2015 a Judecătoriei Taraclia a fost atrasă în proces Primăria s. Valea-Perjei în calitate de intervenient accesoriu. La data de 04 septembrie 2015 Gheorghii Coev a depus cerere de concretizare a pretențiilor, solicitând declararea ilegală și radierea din Registrul bunurilor imobile înscrierea efectuată la data de 31 ianuarie 2005 și anume, înregistrarea dreptului de 2 proprietate după Dmitri Coev și Anna Coeva asupra bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX, situat în r XXXXX. Prin hotărârea din 06 decembrie 2016 a Judecătoriei Taraclia, acțiunea depusă de Gheorghii Coev a fost admisă și a fost radiată din Registrul bunurilor imobile înscrierea efectuată la data de 31 ianuarie 2005 în partea ce ține de înregistrarea dreptului de proprietate după Dmitri Coev și Anna Coeva asupra bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX, situat în r XXXXX.

Prin decizia din 25 mai 2017 a Curții de Apel Cahul, au fost respinse apelurile declarate de ÎS ,,Cadastru”, Anna Coeva și reprezentantul acesteia, avocatul Anna Mihalciuc și a fost menținută hotărârea primei instanțe. Prin decizia din 27 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, au fost admise recursurile declarate de Agenția Servicii Publice (succesor în drepturi al ÎS „Cadastru”) și Anna Coeva, a fost casată integral decizia instanței de apel și a fost trimisă cauza spre rejudecare în instanța de apel, de un alt complet de judecată. Prin decizia din 25 aprilie 2019 a Curții de Apel Cahul, au fost respinse apelurile declarate de Agenția Servicii Publice, Anna Coeva și reprezentantul acesteia, avocatul Anna Mihalciuc și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Prin decizia din 19 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, au fost admise recursurile depuse de Anna Coeva și Agenția Servicii Publice, au fost casate integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și a fost emisă o nouă decizie, prin care a fost respinsă acțiunea depusă de Gheorghii Coev. La data de 24 februarie 2020 Gheorghii Coev și Olga Coeva au depus cereri de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea acestora, casarea deciziei instanței de recurs și trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanță. Prin încheierea din 22 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție, cererile de revizuire depuse de Gheorghii Coev și Olga Coeva au fost respinse ca fiind inadmisibile.

La data de 18 martie 2022 Gheorghii Coev a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 19 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de recurs și trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanță. Totodată, a solicitat examinarea cererii de revizuire în ședință publică. În motivarea cererii de revizuire a invocat drept temei al declarării revizuirii art. 449 lit. b) și c) din Codul de procedură civilă. A menționat că la 09 decembrie 2021 s-a adresat cu cerere la Biroul Asociat de Expertiză Judiciară „CEXIN” privind efectuarea expertizei grafologice a unui șir de documente din dosarul cadastral nr. XXXXX.

Astfel, conform raportului de expertiză extrajudiciară din 28 decembrie 2021, copia documentului „Titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren” nr. XXXXX din 31 ianuarie 2005, anexată la fila nr. 47 în copie la dosarul cadastral nr. XXXXX, nu a fost primită de pe originalul „Titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren” nr. XXXXX din 31 ianuarie 2005, care a fost prezentată pentru examinare, dar a fost primită de pe alt document. A indicat că din concluzia expertului rezultă că copia neautentificată a exemplarului titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, ce se află în dosarul cadastral, pe care registratorul Nichiforova M. a primit-o de la o persoană neidentificată în lipsa unei procuri din numele lui Dmitri Coev, nu a fost copiată de pe 3 originalului titlului de autentificare eliberat pe numele ultimului, care a fost prezentat experților, dar a fost obținut de pe alt document.

Prin urmare, revizuentul consideră că dreptul de proprietate asupra casei de locuit din XXXXX, a fost înregistrat ilegal de către registratorul Nichiforova M. la 31 ianuarie 2005 pe numele lui Dmitri Coev, în lipsa originalului titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren. A notat că la data de 25 septembrie 2019 Dmitri Coev, în baza art. 537 din Codul civil, a întocmit o declarație autentificată notarial, prin care a renunțat la dreptul de proprietate asupra terenului din XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX, pe care este situată casa de locuit în litigiu. Ulterior, această declarație a fost înregistrată la Serviciul cadastral teritorial Taraclia, Dmitri Coev primind un extras din registrul bunurilor imobile din 01 octombrie 2019, care atestă că dreptul de proprietate asupra terenului nr. cadastral XXXXX nu este înregistrat după Dmitri Coev.

Gheorghii Coev a afirmat că, în afară de copia neautentificată a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, în dosarul cadastral nr. XXXXX se află un șir de documente falsificate de către registratorul Nichiforova M. (în total 12 documente, în privința a 6 documente fiind efectuată expertiza), inclusiv copia certificatului nr. 1100 din 18 aprilie 2004 privind valoarea casei de locuit XXXXX, fapt negat de către aceasta la darea explicațiilor instanței. A precizat că originalul certificatului nr. 1100 din 18 aprilie 2005 se află la notarul O. Caraiani, care a refuzat să îi elibereze originalul certificatului. În legătură cu acest fapt, la 05 octombrie 2018 a depus la Judecătoria Comrat cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat obligarea eliberării certificatului enunțat.

Astfel, abia la 06 decembrie 2021 a primit copia coloră a certificatului, dată până la care nu a fost posibilă efectuarea expertizei grafologice. Potrivit concluziei expertului, certificatul nr. 1100 din 18 aprilie 2005, precum și textul scris de mână, de rând cu documentele falsificate din dosarul cadastral (în total 6), au fost întocmite de către aceeași persoană – Nichiforova M. Cu referire la temeiul de revizuire prevăzut la art. 449 li.

c) din Codul de procedură civilă, revizuentul a indicat că, casa de locuit din XXXXX a fost construită de el și soția sa, Olga Coeva, cu care se află în căsătorie până în prezent și care a dat casa în exploatare la 28 octombrie 2019, despre ce a fost anunțat Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție la depunerea referinței suplimentare din 19 februarie 2019. Astfel, Olga Coeva nu a fost atrasă în calitate de parte în proces, iar, prin hotărârile judecătorești emise în prezenta cauză i-a fost lezat dreptul de proprietate asupra casei de locuit în litigiu. Anterior, Olga Coeva a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 19 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, însă, aceasta a fost respinsă.

Gheorghii Coev a menționat că la data de 15 octombrie 2019, Olga Coeva s-a adresat la registratorul Serviciului cadastral teritorial Taraclia, Gheorghe Calinenco cu cerere, prin care a solicitat înregistrarea dreptului de proprietate asupra casei de locuit din XXXXX în temeiul deciziei din 25 aprilie 2019 a Curții de Apel Cahul. Registratorul Gheorghe Calinenco, fără a examina documentele anexate la cerere, a 4 informat-o pe Olga Coeva că refuză să înregistreze dreptul de proprietate asupra casei de locuit, deoarece imobilul nu a fost dată în exploatare, iar în cazul prezentării procesului-verbal de dare a casei de locuit în exploatare, va înregistra dreptul de proprietate asupra acesteia.

A relevat că la data de 28 octombrie 2019 a fost întocmit procesul-verbal de recepție finală nr. 55. A indicat că, ulterior, Olga Coeva a depus la Judecătoria Cahul, sediul Central cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat anularea deciziei registratorului Serviciului cadastral teritorial Taraclia din 12 octombrie 2019 cu privire la refuzul înregistrării bunurilor imobile și a dreptului asupra lor, însă cauza a fost strămutată spre judecare la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art.169–171. În conformitate cu 452 alin. (11) Codul de procedură civilă, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor. Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea lui Gheorghii Coev cu privire la examinarea cererii de revizuire în ședință publică, deoarece este inoportună invitarea participanților la proces, întrucât argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie, nefiind necesară prezența participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele motive. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Conform art. 449 lit. b) și c) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care: au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul 5 judecării anterioare a cauzei; instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; Din dispozițiile legale menționate urmează că, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare, prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că circumstanțele invocate de către revizuentul Gheorghii Coev nu pot servi drept temei pentru admiterea cererii de revizuire, deoarece acestea nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

Or, în sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă este de înțeles că, circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire să fi existat obiectiv până la pronunțarea hotărârii, iar revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei, precum și circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

Astfel, raportul de expertiză extrajudiciară nr. 158 din 28 decembrie 2021 nu poate fi considerat drept circumstanță nou-descoperită în sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, deoarece nu a existat obiectiv până la pronunțarea hotărârii, fiind întocmit după emiterea deciziei din 19 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție. În continuare, se reține că, din sensul art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă, rezultă că instanța de judecată urmează să constate dacă persoana care nu a fost implicată în proces este subiect al raportului material litigios și dacă, prin hotărârea supusă revizuirii, persoanei neimplicate în proces i-au fost încălcate careva drepturi, urmând a fi prezentate probe pertinente și concludente în acest sens.

Analizând materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că, la caz, nu au fost prezentate probe pertinente în acest sens și nici nu s-a demonstrat faptul că prin actul judecătoresc emis în speța dată au fost lezate drepturile Olgăi Coeva. Mai mult ca atât, Olga Coeva, considerând că îi sunt încălcate drepturile, nu a fost lipsită de dreptul, prin prisma art. 67 din Codul de procedură civilă, să intervină în proces alături de reclamant sau de pârât până la închiderea dezbaterilor judiciare în prima instanță dacă hotărârea pronunțată ar putea să influențeze drepturile sau obligațiile sale, fapt, însă, nerealizat de aceasta în cadrul examinării cauzei în fond.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine și principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul față 6 de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea din 31 ianuarie 2012 în cauza Pîrnău și alții contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză.

Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii. Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că circumstanțele invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) și c) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ și art. 270 și 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Gheorghii Coev împotriva deciziei din 19 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghii Coev împotriva Agenției Servicii Publice, lui Dmitri Coev și Annei Coeva, intervenient accesoriu Primăria satului Valea-Perjei, raionul Taraclia cu privire la declararea ilegală și radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii efectuate la data de 31 ianuarie 2005. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari Victor Burduh Mariana Pitic 7