3rh-27/20 — declararea ilegală si radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii efectuate la data de 31 ianuarie 2005

Dosarul nr. 3rh-27/20 prima instanță: Judecătoria Taraclia (jud. S. Uzun) instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. V. Movilă, E. Dvurecenschii, N. Veleva) instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. M. Ghervas, S. Moldovan, N. Vascan, V. Burduh, M. Pitic) ÎNCHEIERE 22 iulie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Iurie Bejenaru Victor Burduh Mariana Pitic examinând cererile de revizuire depuse de către Gheorghii Coev și Olga Coeva, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghii Coev împotriva Agenției Servicii Publice, lui Dmitri Coev și Annei Coeva, intervenient accesoriu Primăria satului Valea-Perjei, raionul Taraclia cu privire la declararea ilegală și radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii efectuate la data de 31 ianuarie 2005, împotriva deciziei din 19 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, prin care au fost admise recursurile depuse de către Anna Coeva și Agenția Servicii Publice, au fost casate integral decizia din 25 aprilie 2019 a Curții de Apel Cahul și hotărârea din 06 decembrie 2016 a Judecătoriei Taraclia și a fost emisă o nouă decizie cu privire la respingerea acțiunii, constată: La data de 06 aprilie 2015 Gheorghii Coev a depus cerere de chemare în judecată împotriva OCT Taraclia cu privire la radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii efectuate la data de 31 ianuarie 2005. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 12 ianuarie 2015 fiul său, Dmitri Coev i-a comunicat că,

în urma examinării cauzei civile la Judecătoria Taraclia cu privire la desfacerea căsătoriei încheiată cu Anna Coeva, ultima a prezentat instanței de judecată certificatul de la OCT Taraclia din 27 noiembrie 2014, din care rezultă că, proprietarii casei de locuit din xxxx, sunt Dmitri Coev și Anna Coeva. 1 A menționat că, el este proprietarul imobilului enunțat în baza contractului de vânzare-cumpărare din 01 aprilie 1989, care a fost înregistrat în cartea de gospodării sub nr. 54 de către secretarul Comitetului executiv al Sovietului sătesc Valea-Perjei. A susținut că, la data de 15 ianuarie 2015 s-a adresat la OCT Taraclia cu cerere, prin care a solicitat să fie informat în baza căror acte a fost înregistrat dreptul de proprietate al lui Dmitri Coev și al Annei Coeva asupra casei de locuit din str.xxxx.

A afirmat că, prin răspunsul OCT Taraclia nr. 9 din 03 februarie 2015 i-a fost comunicat că, dreptul de proprietate al lui Dmitri Coev și al Annei Coeva asupra bunului imobil enunțat a fost înregistrat în baza certificatului nr. 354 din 06 august 2003, eliberat de către Primăria s. Valea-Perjei. A relevat că, la data de 16 februarie 2015 s-a adresat la OCT Taraclia cu cerere prealabilă, solicitând radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii efectuate la data de 31 mai 2003, în care a fost indicat că, proprietari ai casei de locuit din xxxx, sunt Dmitri Coev și Anna Coeva, însă la data de 09 martie 2015 cererea sa a fost respinsă.

A considerat că, este ilegală înscrierea în Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate al lui Dmitri Coev și al Annei Coeva asupra casei de locuit enunțate, deoarece el este proprietarul casei de locuit în baza contractului de vânzare-cumpărare din 01 aprilie 1989, care a fost autentificat de secretarul Comitetului executiv al Consiliului sătesc Valea-Perjei și înregistrat în cartea de gospodării sub nr. 54. A invocat că, anume din momentul înregistrării contractului de vânzare- cumpărare enunțat, el este proprietarul bunului imobil menționat, iar înscrierile efectuate în Registrul bunurilor imobile la data de 31 ianuarie 2005 sunt greșite.

A declarat că, prin răspunsul Primăriei s. Valea-Perjei din 05 februarie 2015, eliberat în baza cererii sale din 03 februarie 2015, i-a fost comunicat că, certificatul Primăriei s. Valea-Perjei nr. 354 din 06 august 2003, care a servit temei pentru înregistrarea dreptului de proprietate după Dmitri Coev și Anna Coeva asupra bunului imobil enunțat, a fost eliberat greșit. A notat că, la data de 27 noiembrie 2014 Annei Coeva i-a fost eliberat certificatul din Registrul bunurilor imobile, în care ea a fost indicată în calitate de proprietar al bunului imobil litigios, în baza certificatului Primăriei s. Valea-Perjei nr. 354 din 06 august 2003, însă ținând cont de certificatul nr. 34 din 05 februarie 2015, eliberat de către Primăria s. Valea-Perjei, această circumstanță duce la radierea înscrierii efectuate în Registrul bunurilor imobile și a faptului că, Dmitri Coev și Anna Coeva ar avea calitatea de proprietari ai casei de locuit enunțate.

A solicitat radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii efectuate la data de 31 ianuarie 2005 și, anume, înregistrarea dreptului de proprietate după Dmitri Coev și Anna Coeva asupra bunului imobil cu xxxx. Prin încheierile din 28 aprilie 2015 ale Judecătoriei Taraclia a fost dispusă înștiințarea lui Dmitri Coev, a Annei Coeva și a ÎS ,,Cadastru” despre posibilitatea de a interveni în proces în calitate de pârâți. Prin încheierea din 28 aprilie 2015 a Judecătoriei Taraclia a fost atrasă în proces Primăria s. Valea-Perjei în calitate de intervenient accesoriu. 2 La data de 04 septembrie 2015 Gheorghii Coev a depus cerere de concretizare a pretențiilor, solicitând de a declara ilegală și de a radia din Registrul bunurilor imobile înscrierea efectuată la data de 31 ianuarie 2005 și, anume, înregistrarea dreptului de proprietate după Dmitri Coev și Anna Coeva asupra bunului imobil cu xxxx.

Prin hotărârea din 06 decembrie 2016 a Judecătoriei Taraclia acțiunea depusă de către Gheorghii Coev a fost admisă și a fost radiată din Registrul bunurilor imobile înscrierea efectuată la data de 31 ianuarie 2005 în partea ce ține de înregistrarea dreptului de proprietate după Dmitri Coev și Anna Coeva asupra bunului imobil cu nr. cadastral xxxx. Prin decizia din 25 mai 2017 a Curții de Apel Cahul au fost respinse apelurile declarate de către ÎS ,,Cadastru”, Anna Coeva și reprezentantul acesteia, avocatul Anna Mihalciuc și a fost menținută hotărârea primei instanțe. Prin decizia din 27 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție au fost admise recursurile declarate de către Agenția Servicii Publice (succesor în drepturi al ÎS „Cadastru”) și Anna Coeva, a fost casată integral decizia instanței de apel și a fost remisă cauza spre rejudecare în instanța de apel, de un alt complet de judecată.

Prin decizia din 25 aprilie 2019 a Curții de Apel Cahul au fost respinse apelurile declarate de către Agenția Servicii Publice, Anna Coeva și reprezentantul acesteia, avocatul Anna Mihalciuc și a fost menținută hotărârea primei instanțe. Prin decizia din 19 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție au fost admise recursurile depuse de către Anna Coeva și Agenția Servicii Publice, au fost casate integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și a fost emisă o nouă decizie, prin care a fost respinsă acțiunea depusă de către Gheorghii Coev. La data de 24 februarie 2020 Gheorghii Coev a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de recurs și trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanță.

Totodată, a solicitat examinarea cererii de revizuire în ședință publică. În motivarea cererii de revizuire a invocat drept temei al declarării revizuirii art. 449 lit. b) și c) CPC. A menționat că, la data de 15 octombrie 2019 soția sa, Olga Coeva s-a adresat la registratorul Serviciului cadastral teritorial Taraclia, Gheorghe Calinenco cu cerere, prin care a solicitat înregistrarea dreptului de proprietate asupra casei de locuit din str. xxxx în temeiul deciziei din 25 aprilie 2019 a Curții de Apel Cahul. A susținut că, registratorul Serviciului cadastral teritorial Taraclia, Gheorghe Calinenco, neexaminând documentele, pe care le-a anexat la cererea enunțată, a informat-o că, refuză să-i înregistreze dreptul de proprietate asupra casei de locuit menționate, deoarece această casă de locuit nu a fost dată în exploatare.

Totodată, acesta a mai informat-o că, acțiunile M. Nichiforova în vederea înregistrării dreptului de proprietate al lui Dmitri Coev asupra casei de locuit enunțate sunt ilegale, iar în cazul prezentării procesului-verbal de dare a casei de locuit în exploatare, va înregistra dreptul de proprietate asupra acesteia. A afirmat că, din certificatul nr. 278 din 14 octombrie 2015, eliberat de către Primăria s. Valea-Perjei rezultă că, Primăria s. Valea-Perjei nu poate să elibereze procesul-verbal de dare în exploatare lui Gheorghii Coev a casei de locuit din xxxx, deoarece primăria nu dispune de acest document. De asemenea, din certificatul 3 enunțat rezultă că, la primărie a fost înregistrat la data de 01 aprilie 1989 sub nr. 54 contractul de vânzare-cumpărare a casei de locuit din str. xxxx, încheiat între Ivan Jelev și Gheorghii Coev, iar contract de vânzare-cumpărare a casei de locuit enunțate, încheiat între Gheorghii Coev și Dmitri Coev nu există.

A relevat că, la data de 28 octombrie 2019 a fost întocmit procesul-verbal de recepție finală nr. 55. A declarat că, soția sa, Olga Coeva și M. Ivanova, care este reprezentantul său, prezentându-se la Serviciul cadastral teritorial Taraclia pentru a transmite procesul-verbal de recepție finală nr. 55 din 28 octombrie 2019, au fost informate că, registratorul Gheorghe Calinenco este bolnav. A notat că, la data de 25 septembrie 2019 Dmitri Coev, în baza art. 537 din Codul civil, a întocmit o declarație autentificată notarial, prin care a renunțat la dreptul de proprietate asupra terenului din xxxx, pe care este situată casa de locuit în litigiu, iar ulterior, această declarație a fost înregistrată la Serviciul cadastral teritorial Taraclia.

A invocat că, la data de 18 decembrie 2019 Dmitri Coev s-a adresat la Primăria s. Valea-Perjei cu cerere, prin care a solicitat anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu xxxx, însă pîna la data depunerii cererii de revizuire nu a fost emisă o decizie în acest sens. A menționat că, la data de 15 ianuarie 2020, examinând cererea lui Dmitri Coev din 18 decembrie 2019, avocatul său a depistat că, titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu xxxx, eliberat pe numele lui Dmitri Coev, care a fost prezentat în original primarului și consiliului local, nu corespunde cu copia titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, care se află în dosarul cadastral.

A susținut că, la eliberarea creditului în anul 2005, M. Nichiforova, neavând licență de evaluator, a falsificat certificatul nr. 1100 din 18 aprilie 2005 despre valoarea casei de locuit din str. xxxx și a eliberat ilegal extrasul din Registrul bunurilor imobile pentru prezentare la bancă și primirea creditului. A afirmat că, originalul certificatului nr. 1100 din 18 aprilie 2005, care a fost falsificat de către M. Nichiforova, se află la notarul O. Caraiania, însă acesta a refuzat să-i elibereze originalul certificatului. În legătură cu acesta fapt, a depus în Judecătoria Comrat cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat obligarea eliberării certificatului enunțat. A relatat că, casa de locuit din str. xxxx a fost construită de el și soția sa, Olga Coeva, cu care se află în căsătorie până în prezent.

A mai relatat că, Olga Coeva nu a fost atrasă în calitate de parte în proces, iar prin hotărârile judecătorești emise în prezenta cauză i-a fost lezat dreptul de proprietate asupra casei de locuit în litigiu. La data de 24 februarie 2020 Olga Coeva a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de recurs și trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanță. Totodată, a solicitat examinarea cererii de revizuire în ședință publică. În motivarea cererii de revizuire a invocat drept temei al declarării revizuirii art. 449 lit. c) CPC. 4 A menționat că, prin decizia instanței de recurs i-a fost lezat dreptul de proprietate asupra casei de locuit din str. xxxx, care a fost construită în timpul căsătoriei cu Gheorghii Coev și care constituie proprietate comună pe cote-părți.

A susținut că, la data de 15 octombrie 2019 s-a adresat la registratorul Serviciului cadastral teritorial Taraclia, Gheorghe Calinenco cu cerere, prin care a solicitat înregistrarea dreptului de proprietate asupra casei de locuit din xxxx în temeiul deciziei din 25 aprilie 2019 a Curții de Apel Cahul. A afirmat că, registratorul Serviciului cadastral teritorial Taraclia, Gheorghe Calinenco, neexaminând documentele, pe care le-a anexat la cererea enunțată, a informat-o că, refuză să-i înregistreze dreptul de proprietate asupra casei de locuit menționate, deoarece această casă de locuit nu a fost dată în exploatare, iar în cazul prezentării procesului-verbal de dare a casei de locuit în exploatare, va înregistra dreptul de proprietate asupra acesteia.

A relevat că, la data de 28 octombrie 2019 a fost întocmit procesul-verbal de recepție finală nr. 55. A declarat că, prezentându-se împreună cu M. Ivanova, care reprezenta interesele soțului său, Gheorghii Coev, la Serviciul cadastral teritorial Taraclia pentru a transmite procesul-verbal de recepție finală nr. 55 din 28 octombrie 2019, au fost informate că, registratorul Gheorghe Calinenco este bolnav. A invocat că, ulterior, a depus în Judecătoria Cahul, sediul central cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat anularea deciziei registratorului Serviciului cadastral teritorial Taraclia din 12 octombrie 2019 cu privire la refuzul înregistrării bunurilor imobile și a dreptului asupra lor, însă cauza a fost strămutată spre judecare la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art.169–171. În conformitate cu 452 alin. (11) Codul de procedură civilă, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor. Astfel, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererile depuse de către Gheorghii Coev și Olga Coeva cu privire la examinarea cererilor de revizuire în ședință publică, or, este inoportună invitarea participanților la proces, întrucât argumentele expuse în cererile de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie, nefiind necesară prezența participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios 5 administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererile de revizuire neîntemeiate și care urmează a fi respinse ca fiind inadmisibile din următoarele motive. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Din dispozițiile legale sus-arătate urmează că, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare, prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că, circumstanțele invocate de către revizuentul Gheorghii Coev nu pot servi drept temei pentru admiterea cererii de revizuire, deoarece acestea nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC.

Or, în sensul art. 449 lit. b) CPC este de înțeles că, circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire să fi existat obiectiv pînă la pronunțarea hotărârii, iar revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei, precum și circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei. În conformitate cu art. 449 lit. c) CPC, revizuirea se declară în cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

Din sensul art. 449 lit. c) CPC rezultă că, instanța de judecată urmează să constate dacă persoana care nu a fost implicată în proces este subiect al raportului material litigios și dacă, prin hotărârea supusă revizuirii, persoanei neimplicate în proces i-au fost încălcate careva drepturi, urmând a fi prezentate probe pertinente și concludente în acest sens. Analizând materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că, la caz, nu au fost 6 prezentate probe pertinente în acest sens și nici nu s-a demonstrat faptul că, prin actul judecătoresc emis în speța dată au fost lezate careva drepturi ale Olgăi Coeva.

Mai mult, revizuenta Olga Coeva, considerând că îi sunt încălcate drepturile, nu a fost lipsită de dreptul, prin prisma art. 67 Cod de procedură civilă, să intervină în el alături de reclamant sau de pârât până la închiderea dezbaterilor judiciare în prima instanță dacă hotărârea pronunțată ar putea să influențeze drepturile sau obligațiile sale, fapt, însă, nerealizat de aceasta în cadrul examinării cauzei în fond. Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, admiterea cererilor de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine și principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea din 31 ianuarie 2012 în cauza Pîrnău și alții contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii. Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, temeiurile invocate în cererile de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit.b) și c) CPC, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererile de revizuire ca fiind inadmisibile.

În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ și art. 270 și 453 alin. (1) lit. a) CPC, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție dispune: Se resping ca fiind inadmisibile cererile de revizuire depuse de către Gheorghii Coev și Olga Coeva, împotriva deciziei din 19 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghii Coev împotriva Agenției Servicii Publice, lui Dmitri Coev și Annei Coeva, intervenient accesoriu Primăria satului Valea-Perjei, 7 raionul Taraclia cu privire la declararea ilegală și radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii efectuate la data de 31 ianuarie 2005. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Iurie Bejenaru Victor Burduh Mariana Pitic 8 Dosarul nr. 3rh-27/20 ÎNCHEIERE 22 iulie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Iurie Bejenaru Victor Burduh Mariana Pitic examinând cererea depusă de către Gheorghii Coev cu privire la solicitarea unui aviz consultativ din partea Plenului Curții Supreme de Justiție, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghii Coev împotriva Agenției Servicii Publice, lui Dmitri Coev și Annei Coeva, intervenient accesoriu Primăria satului Valea-Perjei, raionul Taraclia cu privire la declararea ilegală și radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii efectuate la data de 31 ianuarie 2005, constată: La data de 06 aprilie 2015 Gheorghii Coev a depus cerere de chemare în judecată împotriva OCT Taraclia cu privire la radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii efectuate la data de 31 ianuarie 2005. Prin încheierile din 28 aprilie 2015 ale Judecătoriei Taraclia a fost dispusă înștiințarea lui Dmitri Coev, a Annei Coeva și a ÎS ,,Cadastru” despre posibilitatea de a interveni în proces în calitate de pârâți.

Prin încheierea din 28 aprilie 2015 a Judecătoriei Taraclia a fost atrasă în proces Primăria s. Valea-Perjei în calitate de intervenient accesoriu. La data de 04 septembrie 2015 Gheorghii Coev a depus cerere de concretizare a pretențiilor, solicitând de a declara ilegală și de a radia din Registrul bunurilor imobile înscrierea efectuată la data de 31 ianuarie 2005 și, anume, înregistrarea dreptului de proprietate după Dmitri Coev și Anna Coeva asupra bunului imobil cu nr. cadastral xxxx. Prin hotărârea din 06 decembrie 2016 a Judecătoriei Taraclia acțiunea depusă de către Gheorghii Coev a fost admisă și a fost radiată din Registrul bunurilor imobile înscrierea efectuată la data de 31 ianuarie 2005 în partea ce ține de înregistrarea dreptului de proprietate după Dmitri Coev și Anna Coeva asupra bunului imobil cu nr. cadastral xxxx.

Prin decizia din 25 mai 2017 a Curții de Apel Cahul au fost respinse apelurile declarate de către ÎS ,,Cadastru”, Anna Coeva și reprezentantul acesteia, avocatul Anna Mihalciuc și a fost menținută hotărârea primei instanțe. 9 Prin decizia din 27 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție au fost admise recursurile declarate de către Agenția Servicii Publice (succesor în drepturi al ÎS „Cadastru”) și Anna Coeva, a fost casată integral decizia instanței de apel și a fost remisă cauza spre rejudecare în instanța de apel, de un alt complet de judecată. Prin decizia din 25 aprilie 2019 a Curții de Apel Cahul au fost respinse apelurile declarate de către Agenția Servicii Publice, Anna Coeva și reprezentantul acesteia, avocatul Anna Mihalciuc și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Prin decizia din 19 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție au fost admise recursurile depuse de către Anna Coeva și Agenția Servicii Publice, au fost casate integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și a fost emisă o nouă decizie, prin care a fost respinsă acțiunea depusă de către Gheorghii Coev. La data de 24 februarie 2020 Gheorghii Coev a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de recurs și trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanță. Totodată, a solicitat examinarea cererii de revizuire în ședință publică. Tot la data de 24 februarie 2020 Olga Coeva a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de recurs și trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanță.

Totodată, a solicitat examinarea cererii de revizuire în ședință publică. La data de 14 iulie 2020 Gheorghii Coev a depus cerere cu privire la solicitarea unui aviz consultativ din partea Plenului Curții Supreme de Justiție, formulând următoarele întrebări: 1. Dacă la data de 08 iulie 2020 Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența judecătorilor Ala Cobăneanu, Dumitru Mardari, Iurie Bejenaru, Mariana Pitic și Nicolae Craiu, a aplicat corect normele Codului de procedură civilă, ce reglementează temeiurile de recuzare a judecătorului și dacă corect i-a respins cererea de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Tamara Chișca-Doneva, cu toate că, art. 49 alin. (3) și 50 alin. (1) lit. d) CPC prevăd că, judecătorul menționat nu mai poate participa la judecarea cauzei, deoarece anterior deja s-a expus opinia asupra cauzei care se judecă?

2. Dacă la data de 08 iulie 2020 Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența judecătorilor Ala Cobăneanu, Dumitru Mardari, Iurie Bejenaru, Mariana Pitic și Nicolae Craiu, examinând cererea de recuzare a judecătorului Tamara Chișca-Doneva în lipsa sa, a aplicat corect art. 53 alin. (1) CPC, cu toate că, norma de drept enunțată prevede că, cererea de recuzare se examinează în ședință publică, cu acordarea dreptului participanților la proces de a-și expune opinia? Examinând cererea cu privire la solicitarea unui aviz consultativ din partea Plenului Curții Supreme de Justiție, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, aceasta urmează a fi respinsă din următoarele considerente.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. 10 În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. În conformitate cu art. 122 alin. (1)-(2) din Codul de procedură civilă, dacă în procesul judecării cauzei într-o instanță de judecată se atestă dificultăți la aplicarea corectă a normelor de drept material sau procedural, instanța de judecată solicită Plenului Curții Supreme de Justiție, din oficiu sau la cererea participanților la proces, să emită un aviz consultativ cu privire la modul de punere în aplicare a legii.

Avizul consultativ se publică pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Solicitarea avizului consultativ trebuie să se refere la dificultăți de aplicare corectă a normei de drept susceptibile de interpretări diferite. Solicitarea avizului consultativ nu va conține formularea unei simple întrebări cu privire la aplicarea unui text de lege. Obiectul solicitării îl constituie o veritabilă problemă de drept dacă întrunește următoarele condiții: a) solicitarea este formulată în legătură cu existența unei cauze aflate în curs de examinare în instanța de judecată; b) lămurirea problemei de drept este determinantă pentru soluționarea în fond a cauzei în care a fost ridicată; c) problema este nouă, interpretarea dată problemei de drept nu a fost soluționată printr-un aviz consultativ anterior.

În cazul în care instanța de judecată respinge demersul participanților la proces privind solicitarea unui aviz consultativ din partea Plenului Curții Supreme de Justiție, aceasta va emite o încheiere nesusceptibilă de recurs. Pornind de la prevederile normei de drept menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție atestă că, solicitarea avizului consultativ nu trebuie să conțină formularea unei simple întrebări cu privire la aplicarea unui text de lege. Or, din cererea cu privire la solicitarea unui aviz consultativ din partea Plenului Curții Supreme de Justiție rezultă că, Gheorghii Coev a formulat simple întrebări cu privire la aplicarea unor norme de drept procedural.

Mai mult ca atât, obiectul solicitării avizului consultativ de către Gheorghii Coev nu întrunește condițiile prevăzute în art. 122 alin. (12) CPC. Astfel, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea cu privire la solicitarea unui aviz consultativ din partea Plenului Curții Supreme de Justiție. În conformitate cu art. 195 și 230 din Codul administrativ, art. 122 și 270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție 11 dispune: Se respinge cererea depusă de către Gheorghii Cpev cu privire la solicitarea unui aviz consultativ din partea Plenului Curții Supreme de Justiție.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Iurie Bejenaru Victor Burduh Mariana Pitic 12