3rh-27/20 — declararea ilegală si radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii efectuate la data de 31 ianuarie 2005

3rh-27/20 — declararea ilegală si radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii efectuate la data de 31 ianuarie 2005 (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3rh-27/20

prima instanță: Judecătoria Taraclia (jud. S. Uzun)

instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. V. Movilă, E. Dvurecenschii, N. Veleva)

instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. M. Ghervas, S. Moldovan, N. Vascan,

V. Burduh, M. Pitic)

ÎNCHEIERE

22 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând cererile de revizuire depuse de către Gheorghii Coev și Olga

Coeva,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Gheorghii Coev împotriva Agenției Servicii Publice, lui Dmitri Coev și

Annei Coeva, intervenient accesoriu Primăria satului Valea-Perjei, raionul Taraclia

cu privire la declararea ilegală și radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii

efectuate la data de 31 ianuarie 2005,

împotriva deciziei din 19 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, prin care

au fost admise recursurile depuse de către Anna Coeva și Agenția Servicii Publice,

au fost casate integral decizia din 25 aprilie 2019 a Curții de Apel Cahul și hotărârea

din 06 decembrie 2016 a Judecătoriei Taraclia și a fost emisă o nouă decizie cu

privire la respingerea acțiunii,

constată:

La data de 06 aprilie 2015 Gheorghii Coev a depus cerere de chemare în

judecată împotriva OCT Taraclia cu privire la radierea din Registrul bunurilor

imobile a înscrierii efectuate la data de 31 ianuarie 2005.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 12 ianuarie 2015 fiul

său, Dmitri Coev i-a comunicat că, în urma examinării cauzei civile la Judecătoria

Taraclia cu privire la desfacerea căsătoriei încheiată cu Anna Coeva, ultima a

prezentat instanței de judecată certificatul de la OCT Taraclia din 27 noiembrie

2014, din care rezultă că, proprietarii casei de locuit din xxxx, sunt Dmitri Coev și

Anna Coeva.

1

A menționat că, el este proprietarul imobilului enunțat în baza contractului de

vânzare-cumpărare din 01 aprilie 1989, care a fost înregistrat în cartea de gospodării

sub nr. 54 de către secretarul Comitetului executiv al Sovietului sătesc Valea-Perjei.

A susținut că, la data de 15 ianuarie 2015 s-a adresat la OCT Taraclia cu

cerere, prin care a solicitat să fie informat în baza căror acte a fost înregistrat dreptul

de proprietate al lui Dmitri Coev și al Annei Coeva asupra casei de locuit din

str.xxxx.

A afirmat că, prin răspunsul OCT Taraclia nr. 9 din 03 februarie 2015 i-a fost

comunicat că, dreptul de proprietate al lui Dmitri Coev și al Annei Coeva asupra

bunului imobil enunțat a fost înregistrat în baza certificatului nr. 354 din 06 august

2003, eliberat de către Primăria s. Valea-Perjei.

A relevat că, la data de 16 februarie 2015 s-a adresat la OCT Taraclia cu cerere

prealabilă, solicitând radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii efectuate

la data de 31 mai 2003, în care a fost indicat că, proprietari ai casei de locuit din

xxxx, sunt Dmitri Coev și Anna Coeva, însă la data de 09 martie 2015 cererea sa a

fost respinsă.

A considerat că, este ilegală înscrierea în Registrul bunurilor imobile a

dreptului de proprietate al lui Dmitri Coev și al Annei Coeva asupra casei de locuit

enunțate, deoarece el este proprietarul casei de locuit în baza contractului de

vânzare-cumpărare din 01 aprilie 1989, care a fost autentificat de secretarul

Comitetului executiv al Consiliului sătesc Valea-Perjei și înregistrat în cartea de

gospodării sub nr. 54.

A invocat că, anume din momentul înregistrării contractului de vânzare-

cumpărare enunțat, el este proprietarul bunului imobil menționat, iar înscrierile

efectuate în Registrul bunurilor imobile la data de 31 ianuarie 2005 sunt greșite.

A declarat că, prin răspunsul Primăriei s. Valea-Perjei din 05 februarie 2015,

eliberat în baza cererii sale din 03 februarie 2015, i-a fost comunicat că, certificatul

Primăriei s. Valea-Perjei nr. 354 din 06 august 2003, care a servit temei pentru

înregistrarea dreptului de proprietate după Dmitri Coev și Anna Coeva asupra

bunului imobil enunțat, a fost eliberat greșit.

A notat că, la data de 27 noiembrie 2014 Annei Coeva i-a fost eliberat

certificatul din Registrul bunurilor imobile, în care ea a fost indicată în calitate de

proprietar al bunului imobil litigios, în baza certificatului Primăriei s. Valea-Perjei

nr. 354 din 06 august 2003, însă ținând cont de certificatul nr. 34 din 05 februarie

2015, eliberat de către Primăria s. Valea-Perjei, această circumstanță duce la radierea

înscrierii efectuate în Registrul bunurilor imobile și a faptului că, Dmitri Coev și

Anna Coeva ar avea calitatea de proprietari ai casei de locuit enunțate.

A solicitat radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii efectuate la

data de 31 ianuarie 2005 și, anume, înregistrarea dreptului de proprietate după Dmitri

Coev și Anna Coeva asupra bunului imobil cu xxxx.

Prin încheierile din 28 aprilie 2015 ale Judecătoriei Taraclia a fost dispusă

înștiințarea lui Dmitri Coev, a Annei Coeva și a ÎS ,,Cadastru” despre posibilitatea

de a interveni în proces în calitate de pârâți.

Prin încheierea din 28 aprilie 2015 a Judecătoriei Taraclia a fost atrasă în

proces Primăria s. Valea-Perjei în calitate de intervenient accesoriu.

2

La data de 04 septembrie 2015 Gheorghii Coev a depus cerere de concretizare

a pretențiilor, solicitând de a declara ilegală și de a radia din Registrul bunurilor

imobile înscrierea efectuată la data de 31 ianuarie 2005 și, anume, înregistrarea

dreptului de proprietate după Dmitri Coev și Anna Coeva asupra bunului imobil cu

xxxx.

Prin hotărârea din 06 decembrie 2016 a Judecătoriei Taraclia acțiunea depusă

de către Gheorghii Coev a fost admisă și a fost radiată din Registrul bunurilor

imobile înscrierea efectuată la data de 31 ianuarie 2005 în partea ce ține de

înregistrarea dreptului de proprietate după Dmitri Coev și Anna Coeva asupra

bunului imobil cu nr. cadastral xxxx.

Prin decizia din 25 mai 2017 a Curții de Apel Cahul au fost respinse apelurile

declarate de către ÎS ,,Cadastru”, Anna Coeva și reprezentantul acesteia, avocatul

Anna Mihalciuc și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Prin decizia din 27 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție au fost admise

recursurile declarate de către Agenția Servicii Publice (succesor în drepturi al ÎS

„Cadastru”) și Anna Coeva, a fost casată integral decizia instanței de apel și a fost

remisă cauza spre rejudecare în instanța de apel, de un alt complet de judecată.

Prin decizia din 25 aprilie 2019 a Curții de Apel Cahul au fost respinse

apelurile declarate de către Agenția Servicii Publice, Anna Coeva și reprezentantul

acesteia, avocatul Anna Mihalciuc și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Prin decizia din 19 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție au fost admise

recursurile depuse de către Anna Coeva și Agenția Servicii Publice, au fost casate

integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și a fost emisă o nouă

decizie, prin care a fost respinsă acțiunea depusă de către Gheorghii Coev.

La data de 24 februarie 2020 Gheorghii Coev a depus cerere de revizuire

împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei

instanței de recurs și trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanță. Totodată, a

solicitat examinarea cererii de revizuire în ședință publică.

În motivarea cererii de revizuire a invocat drept temei al declarării revizuirii

art. 449 lit. b) și c) CPC.

A menționat că, la data de 15 octombrie 2019 soția sa, Olga Coeva s-a adresat

la registratorul Serviciului cadastral teritorial Taraclia, Gheorghe Calinenco cu

cerere, prin care a solicitat înregistrarea dreptului de proprietate asupra casei de

locuit din str. xxxx în temeiul deciziei din 25 aprilie 2019 a Curții de Apel Cahul.

A susținut că, registratorul Serviciului cadastral teritorial Taraclia, Gheorghe

Calinenco, neexaminând documentele, pe care le-a anexat la cererea enunțată, a

informat-o că, refuză să-i înregistreze dreptul de proprietate asupra casei de locuit

menționate, deoarece această casă de locuit nu a fost dată în exploatare. Totodată,

acesta a mai informat-o că, acțiunile M. Nichiforova în vederea înregistrării

dreptului de proprietate al lui Dmitri Coev asupra casei de locuit enunțate sunt

ilegale, iar în cazul prezentării procesului-verbal de dare a casei de locuit în

exploatare, va înregistra dreptul de proprietate asupra acesteia.

A afirmat că, din certificatul nr. 278 din 14 octombrie 2015, eliberat de către

Primăria s. Valea-Perjei rezultă că, Primăria s. Valea-Perjei nu poate să elibereze

procesul-verbal de dare în exploatare lui Gheorghii Coev a casei de locuit din xxxx,

deoarece primăria nu dispune de acest document. De asemenea, din certificatul

3

enunțat rezultă că, la primărie a fost înregistrat la data de 01 aprilie 1989 sub nr. 54

contractul de vânzare-cumpărare a casei de locuit din str. xxxx, încheiat între Ivan

Jelev și Gheorghii Coev, iar contract de vânzare-cumpărare a casei de locuit

enunțate, încheiat între Gheorghii Coev și Dmitri Coev nu există.

A relevat că, la data de 28 octombrie 2019 a fost întocmit procesul-verbal de

recepție finală nr. 55.

A declarat că, soția sa, Olga Coeva și M. Ivanova, care este reprezentantul

său, prezentându-se la Serviciul cadastral teritorial Taraclia pentru a transmite

procesul-verbal de recepție finală nr. 55 din 28 octombrie 2019, au fost informate

că, registratorul Gheorghe Calinenco este bolnav.

A notat că, la data de 25 septembrie 2019 Dmitri Coev, în baza art. 537 din

Codul civil, a întocmit o declarație autentificată notarial, prin care a renunțat la

dreptul de proprietate asupra terenului din xxxx, pe care este situată casa de locuit

în litigiu, iar ulterior, această declarație a fost înregistrată la Serviciul cadastral

teritorial Taraclia.

A invocat că, la data de 18 decembrie 2019 Dmitri Coev s-a adresat la Primăria

s. Valea-Perjei cu cerere, prin care a solicitat anularea titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren cu xxxx, însă pîna la data depunerii cererii de

revizuire nu a fost emisă o decizie în acest sens.

A menționat că, la data de 15 ianuarie 2020, examinând cererea lui Dmitri

Coev din 18 decembrie 2019, avocatul său a depistat că, titlul de autentificare a

dreptului deținătorului de teren cu xxxx, eliberat pe numele lui Dmitri Coev, care a

fost prezentat în original primarului și consiliului local, nu corespunde cu copia

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, care se află în dosarul

cadastral.

A susținut că, la eliberarea creditului în anul 2005, M. Nichiforova, neavând

licență de evaluator, a falsificat certificatul nr. 1100 din 18 aprilie 2005 despre

valoarea casei de locuit din str. xxxx și a eliberat ilegal extrasul din Registrul

bunurilor imobile pentru prezentare la bancă și primirea creditului.

A afirmat că, originalul certificatului nr. 1100 din 18 aprilie 2005, care a fost

falsificat de către M. Nichiforova, se află la notarul O. Caraiania, însă acesta a

refuzat să-i elibereze originalul certificatului. În legătură cu acesta fapt, a depus în

Judecătoria Comrat cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat obligarea

eliberării certificatului enunțat.

A relatat că, casa de locuit din str. xxxx a fost construită de el și soția sa, Olga

Coeva, cu care se află în căsătorie până în prezent.

A mai relatat că, Olga Coeva nu a fost atrasă în calitate de parte în proces, iar

prin hotărârile judecătorești emise în prezenta cauză i-a fost lezat dreptul de

proprietate asupra casei de locuit în litigiu.

La data de 24 februarie 2020 Olga Coeva a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței

de recurs și trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanță. Totodată, a solicitat

examinarea cererii de revizuire în ședință publică.

În motivarea cererii de revizuire a invocat drept temei al declarării revizuirii

art. 449 lit. c) CPC.

4

A menționat că, prin decizia instanței de recurs i-a fost lezat dreptul de

proprietate asupra casei de locuit din str. xxxx, care a fost construită în timpul

căsătoriei cu Gheorghii Coev și care constituie proprietate comună pe cote-părți.

A susținut că, la data de 15 octombrie 2019 s-a adresat la registratorul

Serviciului cadastral teritorial Taraclia, Gheorghe Calinenco cu cerere, prin care a

solicitat înregistrarea dreptului de proprietate asupra casei de locuit din xxxx în

temeiul deciziei din 25 aprilie 2019 a Curții de Apel Cahul.

A afirmat că, registratorul Serviciului cadastral teritorial Taraclia, Gheorghe

Calinenco, neexaminând documentele, pe care le-a anexat la cererea enunțată, a

informat-o că, refuză să-i înregistreze dreptul de proprietate asupra casei de locuit

menționate, deoarece această casă de locuit nu a fost dată în exploatare, iar în cazul

prezentării procesului-verbal de dare a casei de locuit în exploatare, va înregistra

dreptul de proprietate asupra acesteia.

A relevat că, la data de 28 octombrie 2019 a fost întocmit procesul-verbal de

recepție finală nr. 55.

A declarat că, prezentându-se împreună cu M. Ivanova, care reprezenta

interesele soțului său, Gheorghii Coev, la Serviciul cadastral teritorial Taraclia

pentru a transmite procesul-verbal de recepție finală nr. 55 din 28 octombrie 2019,

au fost informate că, registratorul Gheorghe Calinenco este bolnav.

A invocat că, ulterior, a depus în Judecătoria Cahul, sediul central cerere de

chemare în judecată, prin care a solicitat anularea deciziei registratorului Serviciului

cadastral teritorial Taraclia din 12 octombrie 2019 cu privire la refuzul înregistrării

bunurilor imobile și a dreptului asupra lor, însă cauza a fost strămutată spre judecare

la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu

excepția art.169–171.

În conformitate cu 452 alin. (11) Codul de procedură civilă, dacă examinarea

cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de

apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța

care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la

proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Astfel, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererile depuse de către

Gheorghii Coev și Olga Coeva cu privire la examinarea cererilor de revizuire în

ședință publică, or, este inoportună invitarea participanților la proces, întrucât

argumentele expuse în cererile de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie,

nefiind necesară prezența participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

5

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererile de revizuire

neîntemeiate și care urmează a fi respinse ca fiind inadmisibile din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în

scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu

temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Din dispozițiile legale sus-arătate urmează că, revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu de reformare, prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la

încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția

definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea

admite revizuirea numai în cazuri strict determinate.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care

au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a cauzei.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține că, circumstanțele invocate de către revizuentul

Gheorghii Coev nu pot servi drept temei pentru admiterea cererii de revizuire,

deoarece acestea nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC.

Or, în sensul art. 449 lit. b) CPC este de înțeles că, circumstanțele sau faptele

prezentate ca temei de revizuire să fi existat obiectiv pînă la pronunțarea hotărârii,

iar revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire

se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și a întreprins toate măsurile pentru a

afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei, precum

și circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire să influențeze esențial

soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe sau fapte pot servi

temei de revizuire, ci doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a

cauzei.

În conformitate cu art. 449 lit. c) CPC, revizuirea se declară în cazul în care

instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost

implicate în proces.

Din sensul art. 449 lit. c) CPC rezultă că, instanța de judecată urmează să

constate dacă persoana care nu a fost implicată în proces este subiect al raportului

material litigios și dacă, prin hotărârea supusă revizuirii, persoanei neimplicate în

proces i-au fost încălcate careva drepturi, urmând a fi prezentate probe pertinente și

concludente în acest sens.

Analizând materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că, la caz, nu au fost

6

prezentate probe pertinente în acest sens și nici nu s-a demonstrat faptul că, prin actul

judecătoresc emis în speța dată au fost lezate careva drepturi ale Olgăi Coeva.

Mai mult, revizuenta Olga Coeva, considerând că îi sunt încălcate drepturile,

nu a fost lipsită de dreptul, prin prisma art. 67 Cod de procedură civilă, să intervină

în el alături de reclamant sau de pârât până la închiderea dezbaterilor judiciare în

prima instanță dacă hotărârea pronunțată ar putea să influențeze drepturile sau

obligațiile sale, fapt, însă, nerealizat de aceasta în cadrul examinării cauzei în fond.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că, admiterea cererilor de revizuire, în

asemenea împrejurări, ar contravine și principiului securității raporturilor juridice,

care presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a

art.6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea din 31 ianuarie

2012 în cauza Pîrnău și alții contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor

Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea

principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept

să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei

reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a instanțelor

superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile

justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată

ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar

atunci când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și

obligatorii.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, temeiurile

invocate în cererile de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449

lit.b) și c) CPC, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererile de revizuire ca

fiind inadmisibile.

În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ și art. 270 și 453 alin. (1)

lit. a) CPC, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se resping ca fiind inadmisibile cererile de revizuire depuse de către

Gheorghii Coev și Olga Coeva, împotriva deciziei din 19 februarie 2020 a Curții

Supreme de Justiție, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în

judecată depusă de către Gheorghii Coev împotriva Agenției Servicii Publice, lui

Dmitri Coev și Annei Coeva, intervenient accesoriu Primăria satului Valea-Perjei,

7

raionul Taraclia cu privire la declararea ilegală și radierea din Registrul bunurilor

imobile a înscrierii efectuate la data de 31 ianuarie 2005.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

Mariana Pitic

8

Dosarul nr. 3rh-27/20

ÎNCHEIERE

22 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând cererea depusă de către Gheorghii Coev cu privire la solicitarea

unui aviz consultativ din partea Plenului Curții Supreme de Justiție,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Gheorghii Coev împotriva Agenției Servicii Publice, lui Dmitri Coev și

Annei Coeva, intervenient accesoriu Primăria satului Valea-Perjei, raionul Taraclia

cu privire la declararea ilegală și radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii

efectuate la data de 31 ianuarie 2005,

constată:

La data de 06 aprilie 2015 Gheorghii Coev a depus cerere de chemare în

judecată împotriva OCT Taraclia cu privire la radierea din Registrul bunurilor

imobile a înscrierii efectuate la data de 31 ianuarie 2005.

Prin încheierile din 28 aprilie 2015 ale Judecătoriei Taraclia a fost dispusă

înștiințarea lui Dmitri Coev, a Annei Coeva și a ÎS ,,Cadastru” despre posibilitatea

de a interveni în proces în calitate de pârâți.

Prin încheierea din 28 aprilie 2015 a Judecătoriei Taraclia a fost atrasă în

proces Primăria s. Valea-Perjei în calitate de intervenient accesoriu.

La data de 04 septembrie 2015 Gheorghii Coev a depus cerere de concretizare

a pretențiilor, solicitând de a declara ilegală și de a radia din Registrul bunurilor

imobile înscrierea efectuată la data de 31 ianuarie 2005 și, anume, înregistrarea

dreptului de proprietate după Dmitri Coev și Anna Coeva asupra bunului imobil cu

nr. cadastral xxxx.

Prin hotărârea din 06 decembrie 2016 a Judecătoriei Taraclia acțiunea depusă

de către Gheorghii Coev a fost admisă și a fost radiată din Registrul bunurilor

imobile înscrierea efectuată la data de 31 ianuarie 2005 în partea ce ține de

înregistrarea dreptului de proprietate după Dmitri Coev și Anna Coeva asupra

bunului imobil cu nr. cadastral xxxx.

Prin decizia din 25 mai 2017 a Curții de Apel Cahul au fost respinse apelurile

declarate de către ÎS ,,Cadastru”, Anna Coeva și reprezentantul acesteia, avocatul

Anna Mihalciuc și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

9

Prin decizia din 27 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție au fost admise

recursurile declarate de către Agenția Servicii Publice (succesor în drepturi al ÎS

„Cadastru”) și Anna Coeva, a fost casată integral decizia instanței de apel și a fost

remisă cauza spre rejudecare în instanța de apel, de un alt complet de judecată.

Prin decizia din 25 aprilie 2019 a Curții de Apel Cahul au fost respinse

apelurile declarate de către Agenția Servicii Publice, Anna Coeva și reprezentantul

acesteia, avocatul Anna Mihalciuc și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Prin decizia din 19 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție au fost admise

recursurile depuse de către Anna Coeva și Agenția Servicii Publice, au fost casate

integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și a fost emisă o nouă

decizie, prin care a fost respinsă acțiunea depusă de către Gheorghii Coev.

La data de 24 februarie 2020 Gheorghii Coev a depus cerere de revizuire

împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei

instanței de recurs și trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanță. Totodată, a

solicitat examinarea cererii de revizuire în ședință publică.

Tot la data de 24 februarie 2020 Olga Coeva a depus cerere de revizuire

împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei

instanței de recurs și trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanță. Totodată, a

solicitat examinarea cererii de revizuire în ședință publică.

La data de 14 iulie 2020 Gheorghii Coev a depus cerere cu privire la

solicitarea unui aviz consultativ din partea Plenului Curții Supreme de Justiție,

formulând următoarele întrebări:

administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența judecătorilor Ala

Cobăneanu, Dumitru Mardari, Iurie Bejenaru, Mariana Pitic și Nicolae Craiu, a

aplicat corect normele Codului de procedură civilă, ce reglementează temeiurile de

recuzare a judecătorului și dacă corect i-a respins cererea de recuzare a judecătorului

Curții Supreme de Justiție, Tamara Chișca-Doneva, cu toate că, art. 49 alin. (3) și 50

alin. (1) lit. d) CPC prevăd că, judecătorul menționat nu mai poate participa la

judecarea cauzei, deoarece anterior deja s-a expus opinia asupra cauzei care se

judecă?

administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența judecătorilor Ala

Cobăneanu, Dumitru Mardari, Iurie Bejenaru, Mariana Pitic și Nicolae Craiu,

examinând cererea de recuzare a judecătorului Tamara Chișca-Doneva în lipsa sa, a

aplicat corect art. 53 alin. (1) CPC, cu toate că, norma de drept enunțată prevede că,

cererea de recuzare se examinează în ședință publică, cu acordarea dreptului

participanților la proces de a-și expune opinia?

Examinând cererea cu privire la solicitarea unui aviz consultativ din partea

Plenului Curții Supreme de Justiție, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, aceasta urmează a fi

respinsă din următoarele considerente.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

10

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.

În conformitate cu art. 122 alin. (1)-(2) din Codul de procedură civilă, dacă în

procesul judecării cauzei într-o instanță de judecată se atestă dificultăți la aplicarea

corectă a normelor de drept material sau procedural, instanța de judecată solicită

Plenului Curții Supreme de Justiție, din oficiu sau la cererea participanților la proces,

să emită un aviz consultativ cu privire la modul de punere în aplicare a legii. Avizul

consultativ se publică pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Solicitarea avizului consultativ trebuie să se refere la dificultăți de aplicare

corectă a normei de drept susceptibile de interpretări diferite. Solicitarea avizului

consultativ nu va conține formularea unei simple întrebări cu privire la aplicarea

unui text de lege.

Obiectul solicitării îl constituie o veritabilă problemă de drept dacă întrunește

următoarele condiții:

a) solicitarea este formulată în legătură cu existența unei cauze aflate în curs

de examinare în instanța de judecată;

b) lămurirea problemei de drept este determinantă pentru soluționarea în fond

a cauzei în care a fost ridicată;

c) problema este nouă, interpretarea dată problemei de drept nu a fost

soluționată printr-un aviz consultativ anterior.

În cazul în care instanța de judecată respinge demersul participanților la proces

privind solicitarea unui aviz consultativ din partea Plenului Curții Supreme de

Justiție, aceasta va emite o încheiere nesusceptibilă de recurs.

Pornind de la prevederile normei de drept menționate, Completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție atestă

că, solicitarea avizului consultativ nu trebuie să conțină formularea unei simple

întrebări cu privire la aplicarea unui text de lege. Or, din cererea cu privire la

solicitarea unui aviz consultativ din partea Plenului Curții Supreme de Justiție

rezultă că, Gheorghii Coev a formulat simple întrebări cu privire la aplicarea unor

norme de drept procedural.

Mai mult ca atât, obiectul solicitării avizului consultativ de către Gheorghii

Coev nu întrunește condițiile prevăzute în art. 122 alin. (12) CPC.

Astfel, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea cu privire la

solicitarea unui aviz consultativ din partea Plenului Curții Supreme de Justiție.

În conformitate cu art. 195 și 230 din Codul administrativ, art. 122 și 270 din

Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

11

dispune:

Se respinge cererea depusă de către Gheorghii Cpev cu privire la solicitarea

unui aviz consultativ din partea Plenului Curții Supreme de Justiție.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

Mariana Pitic

12