3ra-489/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

3ra-489/20 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-489/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – L. Holevițcaia

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Negru, E. Palanciuc, A. Malîi

ÎNCHEIERE

08 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Primarul general al

municipiul Chișinău,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primarului general

interimar al municipiului Chișinău, persoane terțe Aurel Sobețchi și Mihail Buga

privind anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din data de 04 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul declarat de către Primarul general al municipiul Chișinău,

constată:

La 28 februarie 2019 Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva

Primarului general interimar al municipiului Chișinău, persoane terțe Aurel Sobețchi

și Mihail Buga cu privire la anularea dispoziției nr.474/1-dc din 19 noiembrie 2018 „cu

privire la concedierea lui Aurel Sobețchi din funcție și numirea lui Mihail Buga în

funcția de șef interimar ÎMPSL Ciocana”.

În motivarea cererii de chemare în judecată Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat a indicat că prin dispoziția nr.474/1-dc din 19 noiembrie 2018 emisă

de către Primarul general interimar al municipiului Chișinău, Aurel Sobețchi a fost

concediat, în temeiul art. 86, alin. (1), lit. p) din Codul muncii din funcția de șef al

întreprinderii municipale pentru servicii locative, a sectorului Ciocana, începând cu 19

noiembrie 2018 pentru lipsa controlului asupra procesului de gestionare a parcului auto

din dotarea întreprinderii municipale și încălcarea gravă a obligațiilor de muncă.

Totodată, Mihail Buga a fost numit în funcția de șef interimar, până la desfășurarea

concursului pentru ocuparea funcției vacante.

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat în baza Regulamentul cu privire

la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 845 din data de 18 decembrie 2009 a efectuat controlul de

legalitate al dispoziției nr.474/1-dc din 19 noiembrie 2018 și a constatat că a fost emisă

contrar prevederilor legislației muncii.

1

La 09 ianuarie 2019 Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a înaintat

Primarului general interimar al municipiului Chișinău notificarea nr.1304/OT4-9, prin

care a solicitat abrogarea actului administrativ.

Prin răspunsul nr.02-119/128 din 30 ianuarie 2019 Primarul general interimar al

municipiului Chișinău a informat că actul administrativ este legal și nu sunt careva

temeiuri în vederea abrogării acestuia.

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a menționat că prin dispoziția

nominalizată a fost dispusă concedierea lui Aurel Sobețchi din funcția de șef al

întreprinderii municipale pentru servicii locative sectorul Ciocana și numirea lui Mihail

Buga în funcția de șef interimar.

În opinia Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat la emiterea dispoziției

de concediere a lui Aurel Sobețchi a fost încălcată legislația muncii, deoarece

angajatorul urma să solicite salariatului o explicație scrisă privind fapta comisă, iar în

cazul refuzului de a prezenta explicația scrisă privind fapta comisă, angajatorul urma

să emită dispoziția cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare numai în baza

procesului - verbal privind refuzul semnat, atât de un reprezentant al angajatorului, cât

și de un reprezentant al salariatului.

Prin hotărârea din data de 09 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

s-a admis cererea de chemare în judecată, s-a anulat dispoziția Primarului general

interimar al municipiului Chișinău nr.474/1-dc din 19 noiembrie 2018 „cu privire la

concedierea lui Aurel Sobețchi din funcție și numirea lui Mihail Buga în funcția de șef

interimar IMPSL Ciocana”. (f.d. 158,164 -168, vol.I)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 04 decembrie 2019 a respins

apelul declarat de către Primarul general al municipiul Chișinău. (f.d. 206, 207-216,

vol. I)

În susținerea soluțiilor sale instanțele de judecată au concluzionat că cererea de

chemare în judecată depusă de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

este întemeiată, deoarece angajatorul la concedierea lui Aurel Sobețchi nu a respectat

prevederile art. 206, alin. (1) și (5), art. 207, alin. (1), 208, 209 și 210, alin. (1) din

Codul muncii.

Instanțele de judecată au constatat că până la aplicarea sancțiunii disciplinare

angajatorul nu a solicitat de la Aurel Sobețchi explicație scrisă referitor la faptele

stabilite în nota informativă a șefului Direcției generale locativ comunale și amenajare

a Consiliului mun. Chișinău, care nu a fost adusă la cunoștință salariatului, ceia ce

constituie o abatere de la prevederile legislației muncii.

De asemenea, temei de concediere a fost invocat încălcarea gravă a obligațiilor de

muncă din partea lui Aurel Sobețchi, cât și cauzarea unor pretinse daune materiale

considerabile, aici instanțele de judecată au conchis că încălcările presupuse nu au fost

individualizate și probate, iar angajatorul, contrar art. 342 din Codul muncii, nu a

efectuat o anchetă de serviciu pentru stabilirea mărimii prejudiciului material cauzat,

cât și pentru stabilirea încălcărilor obligațiilor de muncă săvârșite de Aurel Sobețchi.

Instanțele de judecată au respins argumentele reprezentantului Primarului general

interimar al mun. Chișinău, precum că încălcarea obligațiilor de muncă se atestă prin

prescripția Inspecției Financiare, or din conținutul dispoziției de eliberare din funcție a

lui Aurel Sobețchi reiese că drept temei a servit doar nota informativă a șefului

Direcției generale locativ comunale și amenajare a Consiliului mun. Chișinău, fără a

se indica raportul Inspecției Financiare. Mai mult, instanțele de judecată au reținut că

2

raportul Inspecției Financiare este datat cu 12 martie 2019, ceia ce denotă că a fost emis

după eliberarea din serviciu a lui Aurel Sobețchi.

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Primarul general al

municipiului Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea acțiunii.

În motivarea recursului Primarul general al municipiului Chișinău a menționat că

decizia este neîntemeiată, nefondată, lipsita de suport juridic, având la bază o

examinare superficială și neobiectivă, fiind emisă cu aplicarea eronată a normelor de

drept material, inclusiv nefiind constatate și elucidate pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii.

În opinia recurentului, atât instanța de fond, cât și instanța de apel și-au motivat

hotărârea doar în baza argumentelor prezentate de către Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat și nu au luat în considerate probele și argumentele prezentate de

reprezentatul Primarului general al municipiului Chișinău.

Primarul general al municipiului Chișinău a susținut că dispoziția contestată de

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat este legală, deoarece a fost emisă de

către organul competent, conform legislației în vigoare și cu respectarea procedurii

stabilite.

Prin nota informativă a Direcției generale locativ comunală și amenajare a

Consiliului municipal Chișinău și prin prescripția Inspecției Financiare s-au stabilit

încălcări la întreprinderea municipală pentru servicii locative sectorul Ciocana, iar

concluzia instanțelor de judecată că neregulile nu pot fi imputate lui Aurel Sobețchi

sunt eronate, ori potrivit pct. 9, lit. b) din contractul individual de muncă șeful

întreprinderii dispune de averea și mijloacele întreprinderii, poartă răspundere

completă pentru îndeplinirea planurilor de activitate financiară și de producție,

disciplina financiară și de muncă, exercită controlul asupra folosirii iraționale a

materialelor și a combustibilului, ia masuri pentru apărarea contra incendiilor, protecția

muncii și tehnica securității, este responsabil de a reduce cheltuielile și alte pierderi

neproductive, s.a.

În susținerea legalității dispoziției contestate Primarul general al municipiului

Chișinău a prezentat înscrisuri, care dovedesc și confirmă existența neregulilor

depistate în activitatea întreprinderii și anume Inspecția Financiară în urma controlului

efectuat a informat despre nerespectarea cadrului legislativ, despre faptul că mijloacele

financiare au fost gestionate necorespunzător, fapt ce a generat suportarea cheltuielilor

neîntemeiate și neregulamentare. Prin aceste nereguli se includ: achitarea neîntemeiata

de plăți suplimentare la salariu, foile de parcurs nu au fost completate regulamentar,

fiind decontat neregulamentar combustibilul, au fost stabilite deficiențe în organizarea

managementului financiar contabil, au fost stabilite deficiențe ce țin de exercitarea de

către fondator a controlului asupra activității economico-financiare a întreprinderii.

Direcția generala finanțe a Consiliului Municipal Chișinău, în urma analizei

raportului privind rezultatele inspectării financiare, a constatat gestionarea

necorespunzătoare a mijloacelor financiare, fapt ce a generat cheltuieli neîntemeiate în

sumă de 244,6 mii lei și neregulamentare în sumă de 393.1 mii lei, astfel, ținând cont

de faptul că din suma totală a veniturilor înregistrate de către ÎMPSL Ciocana în anii

2016-2018, mai mult de 50% au fost obținute din prestarea serviciilor publice achitate

din contul bugetului municipal, cheltuielile în cauză sunt calificate drept prejudiciu

bugetului municipal în aceeași proporție.

3

La fel, recurentul a considerat eronată constatarea instanței precum că angajatorul

avea obligația să inițieze o ancheta de serviciu, ori conform art.208, alin.(2) din Codul

mucii în funcție de gravitatea faptei comise de salariat, angajatorul este în drept să

organizeze și o anchetă de serviciu, a cărei durată nu poate depăși o luna. În opinia

recurentului acesta este un drept discreționar al angajatorului.

Recurentul a mai indicat că în cadrul unui alt proces de judecată în faza

dezbaterilor judiciare, la data de 14 mai 2019 Aurel Sobetchi a prezentat explicațiile

referitor la neregulile depistate în Nota Informativă, astfel, instanțele de judecată

neîntemeiat au ignorat acest fapt, ori audierea participantului a fost recuperată până la

finalizarea dezbaterilor judiciare, care au avut loc la 27 iunie 2019.

La 05 martie 2020 a depus referință Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat, prin care a solicitat respingerea recursului cu menținerea deciziei instanței de apel

și a hotărârii instanței de fond, menționând că recursul are un caracter declarativ,

deoarece nu este pasibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei Curții de Apel

Chișinău, care urmează a fi supusă controlului judiciar. ( f.d. 3-4, vol.II)

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a susținut că la adoptarea

dispoziției precizate Primarul general interimar al municipiului Chișinău a ignorat

prevederile art. 9, alin.(2) din Legea nr. 317 din 18 iulie 2003 privind actele normative

ale autorităților administrației publice locale trebuie să corespundă întocmai

prevederilor constituționale, legilor, precum și hotărârilor și ordonanțelor Guvernului.

La caz, până la emiterea ordinului de concediere angajatorul urma să solicite

salariatului o explicație scrisă privind fapta comisă, iar în cazul refuzului de a prezenta

explicația scrisă, angajatorul urma să emită dispoziția cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare numai în baza procesului-verbal privind refuzul semnat, atât de un

reprezentant al angajatorului, cât și de un reprezentant al salariatului.

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor

expuse în recurs și referință, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018 a

fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257

alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258, alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului

administrativ.

Prin urmare, legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a

Codului administrativ se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici instanța

de recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că conform art. 245,

alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de 30

zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai

4

mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună

cu dosarul judiciar.

Potrivit art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 04 decembrie 2019, notificată

Primarul general al municipiului Chișinău, prin intermediul poștei electronice la 03

ianuarie 2020, ora 17:55. (f.d. 2017, vol.I)

Primarul general al municipiului Chișinău în conformitate cu prevederile art. 245

din Codul administrativ a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs motivat la data de

10 februarie 2020, în termen.

Fiindcă fondul cauzei a fost examinat prin prisma Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 și prevederilor din Codul de procedură

civilă, instanța la soluționarea recursului se va conduce tot de aceste prevederi.

Astfel, examinând temeiurile recursului depus de către Primarul general al

municipiului Chișinău, în raport cu materialele cauzei de contencios administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul este inadmisibil.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că

Primarul general al municipiului Chișinău a indicat argumente ce țin de dezacordul cu

felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat

circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente,

deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

5

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat

de către Primarul general al municipiului Chișinău, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului societății recurente la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către societatea recurentă nu

pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept

procesual, așa cum formal invocă Primarul general al municipiului Chișinău, și,

respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de către Primarul general al municipiului Chișinău, inadmisibil.

În conformitate cu art.193, art. 195, art. 230 și art. 258, alin. (3) din Codul

administrativ, art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Primarul general al municipiului Chișinău, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă,

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

6