2r-168/20 — Partajarea bunului imobil

Dosarul nr. 2r-168/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani), (jud. L. Pruteanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, (jud. I. Secrieru, Iu. Cotruță, V. Mihaila) Î N C H E I E R E 06 mai 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând recursul declarat de către Trifan Maria și Trifan Ion, reprezentați de avocatul Coban Igor, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Trifan Maria și Trifan Ion împotriva Irinei Cerbu cu privire la partajarea în natură a bunului imobil, demolarea gardului, încasarea sultei bănești și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii din 18 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost numită expertiza tehnică în construcție și dispusă suspendarea procesului civil, con st ată: La 07 iunie 2013, Trifan Maria și Trifan Ion au depus cerere de chemare în judecată împotriva Irinei Cerbu cu privire la partajarea în natură a bunului imobil, demolarea gardului, încasarea sultei bănești și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 06 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Trifan Maria și Trifan Ion. Prin hotărârea suplimentară din 06 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Trifan Maria și Trifan Ion împotriva Irinei Cerbu cu privire la demolarea gardului de piatră construit abuziv. Prin decizia din 30 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Trifan Maria și Trifan Ion, a fost casată hotărârea din 06 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) și emisă o nouă hotărâre, prin care: a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Trifan Maria și 1 Trifan Ion.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 02 octombrie 2019, au fost admise recursurile declarate de către Cerbu Irina, reprezentată de avocatul Andronic Valeriu și Trifan Maria, Trifan Ion, reprezentați de avocatul Coban Igor și casată integral decizia din 30 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată Prin încheierea din 18 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost numită expertiza tehnică în construcție și dispusă suspendarea procesului civil la cererea de chemare în judecată Trifan Maria și Trifan Ion împotriva Irinei Cerbu cu privire la partajarea în natură a bunului imobil, demolarea gardului, încasarea sultei bănești și încasarea cheltuielilor de judecată.

La 18 februarie 2020 (prin poștă electronică), Trifan Maria și Trifan Ion, reprezentați de avocatul Coban Igor au declarat recurs împotriva încheierii din 18 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și dispunerea reluării examinării cauzei în ordine de apel. Potrivit prevederilor art. 425 al Codului de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Având în vedere că, încheierea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată în ședință la 18 februarie 2020, iar recursul a fost depus în aceeași zi, instanța de recurs consideră că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursul în termen.

Potrivit art. 426 alin. (3) al Codului de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. Astfel, recursul s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Colegiul judiciar a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul actelor judecătorești contestate.

Mai mult, nici un participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Auza Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, hotărârea din 19 aprilie 2007, § 72 – 75, cauza Eriksson vs Suedia, hotărârea din 12 aprilie 2012, § 66, 72, cauza Pönkä vs Estonia, hotărârea din 08 noiembrie 2016, § 33 – 34). Examinând materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs urmează a fi restituită, din următoarele considerente. Conform art. 4261 alin. (1) lit. c) al Codului de procedură civilă, instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs nu este semnată sau este semnată necorespunzător.

2 La caz, se constată că cererea de recurs a fost expediată de către avocatul Coban Igor prin poștă electronică, la 18 februarie 2020, în adresa Curții de Apel Chișinău. Ulterior, la 18 martie 2020, avocatul Coban Igor a expediat, la fel prin poștă electronică, în adresa Curții Supreme de Justiție o cerere de recurs suplimentară. La ambele mesaje expeditorul a atașat documente electronice care conțin cererile de recurs scanate. În coerența celor expuse instanța de recurs consideră necesar de a evidenția prevederile art. 171 al Codului de procedură civilă potrivit căruia, cererile de chemare în judecată, cererile de apel, de recurs, de revizuire, de eliberare a ordonanțelor judecătorești, precum și oricare alte cereri sau acte procedurale pot fi depuse în instanța de judecată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, care este unic pentru întreg sistemul judecătoresc.

În acest caz, cererea și actele anexate la ea sub formă de documente electronice trebuie să fie semnate cu semnătura electronică avansată calificată. La documentele depuse prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor se anexează obligatoriu dovada semnăturii electronice, conform legislației. În sensul Legii privind semnătura electronică și documentul electronic, autenticitatea documentului electronic reprezintă calitatea documentului electronic care constă în faptul că acesta este semnat de persoana care deține o semnătură electronică autentică și este abilitată cu drept de semnătură. Astfel, potrivit datelor Serviciului guvernamental de semnătură electronică (https://msign.gov.md/), documentele electronice expediate de către avocatul Coban Igor nu conțin semnături valide, iar această circumstanță evidențiază faptul că recursul declarat este semnat în mod corespunzător.

Dintr-un alt punct de vedere, prin Hotărârea Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020 a fost declarată pe întreg teritoriul al țării stare de urgență, iar ulterior ÎS ”Poșta Moldovei” a sistat unele activități, inclusiv expedierea scrisorilor, însă aceste circumstanțe nu îndreptățesc reprezentantul recurenților să efectueze acte de procedură fără respectarea exigențelor legale de formă și conținut. Or, inițial recursul a fost depus în adresa instanței de apel, iar recurenții au avut la dispoziție cel puțin o lună, până la sistarea expedierii trimiterilor poștale, pentru a se conforma prevederilor legale, pentru a depune personal prin cancelaria instanței, prin poștă sau prin tehnologii informaționale, recursul semnat în modul prevăzut de lege.

În fine, Colegiului nu trezește dubii faptul că avocatul Coban Igor dispune de suficiente cunoștințe profesionale de a acționa prompt în vederea apărării intereselor clienților săi, iar un termen de aproximativ o lună până la declararea stării de urgență și sistarea trimiterilor poștale fiind unul real pentru a depune o cerere de recurs semnată în modul corespunzător, mai mult ținându-se cont că această cerere cu argumente desfășurate a fost expediată prin poștă electronică chiar în aceeași zi în care a fost emisă încheierea recurată. În plus, starea de 3 urgență și consecințele ei nu au limitat integral accesul la instanțele de judecată din țară, fiind posibilă și efectuarea actelor de procedură la distanță prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor sau alte tehnologii informaționale.

Instanța de recurs reține că, pentru depunerea și examinarea cererii de recurs este necesar, nu doar respectarea premiselor și condițiilor de exercitare a dreptului de atac, dar și respectarea condițiilor de formă și conținut a acesteia, și anume, cererea de recurs trebuie să conțină semnătura recurenților sau al reprezentantului. În așa mod, instanța de recurs concluzionează că, recursul declarat de Trifan Maria și Trifan Ion, reprezentați de avocatul Coban Igor, împotriva încheierii din 18 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, urmează a fi restituit.

În conformitate cu art. 269-270, art. 4261 alin. (1) lit. c) și alin. (2) ale Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se restituie recursul declarat de către Trifan Maria și Trifan Ion, reprezentați de avocatul Coban Igor, împotriva încheierii din 18 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Trifan Maria și Trifan Ion împotriva Irinei Cerbu cu privire la partajarea în natură a bunului imobil, demolarea gardului, încasarea sultei bănești și încasarea cheltuielilor de judecată. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 4