2ra-464/20 — repararea prejudiciului material

2ra-464/20 — repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-464/20

Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani) jud: I. Păduraru

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) jud: I. Țurcan, I. Cotruță, I. Secrieru

D E C I Z I E

25 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de avocatul Lilian Osoian în interesele Iuliei

Ceainac,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Iulia

Ceainac împotriva lui Ruslan Munteanu cu privire la repararea prejudiciului material

și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 1 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 30 august 2017, Iulia Ceainac, fiind reprezentată de avocatul Lilian Osoian,

a depus cerere de chemare în judecată, ulterior concretizată (f.d. 74), împotriva lui

Ruslan Munteanu, prin care a solicitat încasarea sumei de 209 381,50 de lei, cu titlu

de despăgubire a prejudiciului material cauzat.

În motivarea acțiunii, reprezentantul reclamantei a indicat că la 18 decembrie

2014 s-a adresat în instanța de judecată cu cerere de chemare în judecată împotriva

pârâtului Ruslan Munteanu cu privire la apărarea dreptului de vecinătate.

Prin hotărârea din 1 noiembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău

acțiunea a fost admisă, pârâtul fiind obligat să demoleze construcția - anexa lit. A cu

suprafața de 40,7 m.p. și construcția - șura lit. 03 (3) cu suprafața de 24,4 m.p.,

construite neautorizat pe linia de hotar a terenului ce aparține reclamantei.

A menționat că în cadrul examinării cauzei indicate, în baza încheierii

Judecătoriei Buiucani din 13 ianuarie 2016, a fost întocmit Raportul de expertiză nr.

155 din 16 mai 2016, prin care s-a constatat, că: „Reieșind din măsurările efectuate

s-a constatat, că linia de hotar între terenul cu nr. cadastral xxxxx din str. xxxxx ce

aparține lui Iulie Ceainac și între terenul cu nr. cadastral 0121112.112 din str. xxxxx

ce aparține lui Ruslan Munteanu este depășită cu 0,01 m - 0,13 m-0,097 m. Streșina

acoperișului cu lățimea de 0,40 m., a casei de la str. xxxxx are scurgere directă pe

terenul de la str. xxxxx, ce aparține lui Iulie Ceainac”. Distanța dintre case variază

de la 1,50m-1,50m-1,25m din această cauză starea tehnică a casei din str. xxxxx este

nesatisfăcătoare. Este dovedită și amplasarea caselor cu defecte tehnice care

1

influențează și are un impact negativ asupra sănătății persoanelor, cu nerespectarea

normativelor tehnice în construcții, normelor sanitare și a celor anti incendiare, fapt

ce prezintă pericol pentru proprietar în exploatarea bunului. În continuare se constată,

că lucrările la imobilul ce aparține pârâtului, executate neautorizat și contrar

normativelor, influențează negativ asupra bunului imobil ce aparține reclamantei.

Reprezentantul reclamantei Iulia Ceainac, avocatul Lilian Osoian, a invocat că

din cauza lucrărilor neautorizate ale pârâtului, casa sa de locuit, amplasată în or.

xxxxx, a avut de suferit în rezultatul scurgerilor de apă. Iar, conform Raportului de

expertiză nr. 155 din 16 mai 2016 a fost stabilit costul lucrărilor de reparație și

consolidare a bunului imobil, pentru a fi readusă la starea inițială și exploatată

conform destinației.

A menționat că la reclamația nr. 487/i din 24 mai 17 pârâtul nu a oferit nici un

răspuns.

Prin hotărârea din 5 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a

admis integral cererea de chemare în judecată depusă de Iulia Ceainac împotriva lui

Ruslan Munteanu cu privire la repararea prejudiciului material și compensarea

cheltuielilor de judecată.

S-a încasat de la Ruslan Munteanu în beneficiul Iuliei Ceainac suma de

209 381,50 de lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 706 lei cu titlu de cheltuieli

de judecată suportate pentru achitarea taxei de stat achitată la depunerea acțiunii.

S-a încasat de la Ruslan Munteanu în beneficiul Statului suma de 5 580 de lei

cu titlu de taxă de stat.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la data de 2 iulie 2018, Ruslan

Munteanu a declarat apel.

Prin decizia din 1 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de Ruslan Munteanu.

S-a modificat hotărârea din 5 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, după cum urmează:

S-a micșorat suma încasată de la Ruslan Munteanu în beneficiul Iuliei Ceainac,

cu titlu de prejudiciu material de la 209 381,50 lei la suma de 19 989,71 de lei și

suma de 706,00 lei la suma de 599,51 de lei, cheltuieli de judecată pentru taxa de

stat, în total suma de 21 188,73 de lei.

La 28 noiembrie 2019, avocatul Lilian Osoian, în interesele Iuliei Ceainac, a

declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii protocolare din 1

octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, casarea deciziei din 1 octombrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii din 5 iunie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani.

În motivarea recursului, reprezentantul recurentei a exprimat dezacordul cu

soluția instanței de apel, invocând că examinarea cauzei a avut loc cu grave erori

procesuale.

A menționat că suma prejudiciului de 209 381,50 lei constatată de prima

instanță este probată prin Raportul de expertiză nr. 155 din 16 mai 2016, care a fost

elaborat în baza încheierii din 13 ianuarie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău.

Iar, suma de 19 989,71 de lei acordată de instanța de apel este menționată într-

un deviz de cheltuieli, care a fost prezentat instanței în ziua emiterii deciziei, la 1

octombrie 2019, fiind anexat la materialele cauzei prin încheiere protocolară, fără a

fi înmânat un exemplar reclamantei și reprezentantului ei.

2

Consideră că instanța de apel nu era în drept să accepte și să examineze acest

document, deoarece apelantul nu a probat că a fost în imposibilitate de a-l prezenta

în instanța de fond.

Astfel, a menționat decizia contestată este nemotivată, având în vedere că

Devizul de cheltuieli anexat la materialele cauzei în instanța de apel contrar normelor

procesual civile, neargumentat a fost apreciat cu o valoare mai mare decât Raportul

de expertiză judiciară care a stat la baza emiterii unei hotărâri judecătorești

irevocabile.

Referitor la încheierea protocolară din 1 octombrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, prin care la materialele cauzei a fost anexat Devizul de cheltuieli, a

menționat că în conformitate cu prevederile art. 372 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, părțile și alți participanți la proces au dreptul să prezinte noi probe dacă acestea

respectă prevederile art. 1191 alin. (2), dacă acestea nu au fost reclamate de către

prima instanță la cererea participanților la proces sau dacă au fost restituite în mod

nejustificat de către prima instanță.

Astfel, prezentarea probelor în instanța de apel este condiționată de prevederile

art. 1191 alin. (2) și art. 372 din Codul de procedură civilă, adică se administrează

doar dacă acestea nu au fost reclamate de către prima instanță la cererea

participanților la proces sau dacă au fost restituite în mod nejustificat de către prima

instanță.

La fel, consideră că încheierea protocolară din 1 octombrie 2019 este ilegală,

deoarece Devizul de cheltuieli a fost primit după examinarea cauzei în instanța de

apel o perioadă de 1 an și 3 luni.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Colegiul reține că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în

adresa participanților la proces la 31 octombrie 2019 (f.d. 214), însă dovada legală

de recepționare a acesteia de către recurentă sau reprezentantul acesteia lipsește. Din

acest considerent, Colegiul consideră că recursul din 28 noiembrie 2019 este declarat

în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

La 11 februarie 2020 în adresa intimatului a fost expediată copia cererii de

recurs depusă de avocatul Lilian Osoian în interesele Iuliei Ceainac cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței la recurs. Însă, până la data

examinării admisibilității recursului, intimatul nu au depus referință, prin care să-și

expună poziția cu privire la recursul declarat.

Prin încheierea din 18 martie 2020 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de avocatul Lilian Osoian în interesele Iuliei Ceainac a fost considerat

admisibil.

În conformitate art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

3

Conform art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

Art. 444 din Codul de procedură civilă, prevede că recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a

se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta urmează a fi

admis, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată, din considerentele

ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța

de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Din suportul probatoriu prezent la materialele cauzei, Colegiul constată că la 30

august 2017, Iulia Ceainac, fiind reprezentată de avocatul Lilian Osoian, a depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Ruslan Munteanu, prin care a solicitat

încasarea sumei de 209 381,50 de lei, cu titlu de despăgubire a prejudiciului material

cauzat.

Judecând cauza, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, prin hotărârea din 5

iunie 2018 a admis integral cererea de chemare în judecată și a încasat de la Ruslan

Munteanu în beneficiul Iuliei Ceainac suma de 209 381,50 de lei cu titlu de prejudiciu

material, suma de 706 lei cu titlu de cheltuieli de judecată suportate pentru achitarea

taxei de stat achitată la depunerea acțiunii.

S-a încasat de la Ruslan Munteanu în beneficiul statului suma de 5 580 de lei

cu titlu de taxă de stat.

În motivarea soluției adoptate, prima instanță a conchis că din materialele cauzei

cert rezultă încălcarea dreptului de proprietate al reclamantei, cărei i-au fost cauzate

prejudicii materiale cuantumul căror sunt probate prin Raportul de expertiză nr. 155

din 16 mai 2016.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la data de 2 iulie 2018, Ruslan

Munteanu a declarat apel.

În cadrul ședinței instanței de apel din 5 martie 2019, avocatul Anatolie Jereghi,

acționând în interesele apelantului Ruslan Munteanu, a înaintat un demers prin care

a solicitat efectuarea expertizei tehnice în construcții. (f.d. 161-162)

Prin încheierea din 5 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

demersul privind numirea expertizei tehnice în construcții, în cadrul Centrului

Național de Expertize Independente. (f.d. 165-166)

Curtea de Apel Chișinău, la emiterea încheierii din 5 martie 2019, a reținut că

în baza încheierii din 13 ianuarie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, în

dosarul la cererea de chemare în judecată a Iuliei Ceainac împotriva lui Ruslan

Munteanu cu privire la apărarea dreptului la vecinătate, înlăturarea obstacolelor,

demolarea construcțiilor și încasarea cheltuielilor de judecată, a fost deja efectuată o

expertiza, fiind întocmit Raportul de expertiză nr. 155 din 16 mai 2016.

4

Prin urmare, instanța a conchis că la caz lipsește necesitatea dispunerii efectuării

unei expertize tehnice în construcții, în condițiile în care aspectele ce țin de

construcții, deja au fost elucidate și clarificate în cadrul altui proces, dintre aceleași

părți.

În cadrul ședinței instanței de apel din 1 octombrie 2019 avocatul Anatolie

Jereghi, acționând în interesele apelantului Ruslan Munteanu, a solicitat anexarea la

materialele dosarului a Devizului de cheltuieli. (f.d. 204,192-201)

Prin încheierea protocolară din 1 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-

a dispus anexarea la materialele dosarului a înscrisurilor. (f.d. 204)

Fiind investită cu judecarea apelului, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din

1 octombrie 2019, a admis apelul declarat de Ruslan Munteanu și a modificat

hotărârea din 5 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, după cum

urmează:

S-a micșorat suma încasată de la Ruslan Munteanu în beneficiul Iuliei Ceainac,

cu titlu de prejudiciu material de la 209 381,50 de lei la suma de 19 989,71 de lei și

suma de 706,00 lei la suma de 599,51 de lei, cheltuieli de judecată pentru taxa de

stat, în total suma de 21 188,73 de lei.

În motivare, instanța de apel a reținut că deși prima instanță corect a constatat

temeinicia pretenției de încasare a despăgubirii pentru prejudiciul material cauzat,

aceasta greșit a conchis asupra cuantumului acestuia de 209 381,50 de lei, or potrivit

Devizului de cheltuieli, care conține lista lucrărilor de reparație a casei de locuit din

xxxxx, la situația din 12 septembrie 2019, suma prejudiciului constituie 19 989,71

de lei.

Astfel, Colegiul instanței de apel a apreciat că mărimea prejudiciului material

urmează a fi stabilit în cuantum de 19 989,71 de lei, conform Devizului de cheltuieli.

Împotriva deciziei din 1 octombrie 2019, Iulia Ceainac, fiind reprezentată de

avocatul Lilian Osoian, a declarat recurs.

Verificând decizia contestată în raport cu prevederile legale aplicabile la caz și

criticile aduse în recurs, Colegiul constată că instanța de apel a examinat cauza

dedusă judecății în mod superficial, cu încălcarea normelor de drept procedural.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține următoarele.

În conformitate cu art. 26 alin. (1) - (4) din Codul de procedură civilă, procesele

civile se desfășoară pe principiul contradictorialității și egalității părților în drepturile

procedurale.

Contradictorialitatea presupune organizarea procesului astfel încât părțile și

ceilalți participanți la proces să aibă posibilitatea de a-și formula, argumenta și

dovedi poziția în proces, de a alege modalitățile și mijloacele susținerii ei de sine

stătător și independent de instanță, de alte organe și persoane, de a-și expune opinia

asupra oricărei probleme de fapt și de drept care are legătură cu cauza dată judecății

și de a-și expune punctul de vedere asupra inițiativelor instanței.

Instanța care judecă cauza își păstrează imparțialitatea și obiectivitatea, creează

condiții pentru exercitarea drepturilor participanților la proces, pentru cercetarea

obiectivă a circumstanțelor reale ale cauzei.

Egalitatea părților în drepturile procedurale este garantată prin lege și se asigură

de către instanță prin crearea posibilităților egale, suficiente și adecvate de folosire a

tuturor mijloacelor procedurale pentru susținerea poziției asupra circumstanțelor de

fapt și de drept, astfel încât nici una dintre părți să nu fie defavorizată în raport cu

cealaltă.

5

Potrivit art. 117 alin. (1) din Codul de procedură civilă, probe în cauze civile

sînt elementele de fapt, dobândite în modul prevăzut de lege, care servesc la

constatarea circumstanțelor ce justifică pretențiile și obiecțiile părților, precum și

altor circumstanțe importante pentru justa soluționare a cauzei.

Conform art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă, fiecare parte trebuie

să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și

obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

Reieșind din prevederile art. 119 alin. (1) din Codul de procedură civilă, probele

se adună și se prezintă de către părți și de alți participanți la proces. Probele se

prezintă în faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare în termenul stabilit

de instanță, dacă legea nu prevede altfel.

În conformitate cu dispozițiile art. 130 din Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar

în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

Nici un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă

prestabilită fără aprecierea lor.

Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea,

veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și

suficiența pentru soluționarea cauzei.

Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este obligată să

reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și

respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele.

Proba este declarată ca fiind veridică dacă instanța constată prin cercetare și

comparare cu alte probe că datele pe care le conține corespund realității.

În conformitate cu art. 372 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces au dreptul să prezinte noi probe dacă acestea respectă

prevederile art. 1191 alin. (2), dacă acestea nu au fost reclamate de către prima

instanță la cererea participanților la proces sau dacă au fost restituite în mod

nejustificat de către prima instanță.

Iar, conform art. 1191 din Codul de procedură civilă, toate probele se prezintă,

sub sancțiunea decăderii, în termenul stabilit de instanța de judecată, în faza de

pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare, dacă legea nu prevede altfel.

În cazul prezentării probelor contrar condițiilor prevăzute de lege, judecătorul

dispune restituirea acestora printr-o încheiere protocolară.

Proba care nu a fost prezentată în condițiile alin.(1) nu va mai putea fi

administrată pe parcursul procesului decât în cazul în care: b) participantul a fost în

imposibilitate de a prezenta proba în termen; c) administrarea probei nu duce la

întreruperea ședinței.

În cazurile prevăzute la alin. (2), partea adversă are dreptul la proba contrară în

termenul stabilit de instanță numai asupra aceluiași aspect pentru care s-a admis

proba invocată.

Proba prezentată după faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare care

determină întreruperea ședinței se administrează dacă este acceptată de partea

adversă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție constată că instanța de apel la emiterea soluției de modificare a hotărârii

din 5 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și micșorarea sumei

6

încasate cu titlu de prejudiciu material de la 209 381,50 de lei până la suma de

19 989,71 de lei, a făcut trimitere la Devizul de cheltuieli, care conține lista lucrărilor

de reparație a casei de locuit din xxxxx, la situația din 12 septembrie 2019,

menționând că mărimea prejudiciului material urmează a fi stabilit în cuantum de 19

989,71 de lei.

Referitor la acest aspect, Colegiul ține să precizeze că Devizul de cheltuieli (fără

număr și fără vreo mențiune referitoare la data întocmirii lui) a fost prezentat instanței

de către avocatul Anatolie Jereghi, care acționa în interesele apelantului Ruslan

Munteanu, abia în cadrul ședinței instanței de apel din 1 octombrie 2019, când a fost

emisă decizia contestată cu recurs.

Pornind de la constatările evidențiate supra, prin prisma normelor procedurale

enunțate, Colegiul conchide că la caz, contrar prevederilor art. 372 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, instanța de apel a admis la etapa dată de examinare a cauzei

Devizul de cheltuieli menționat în calitate de probă nouă, fără să se asigure de

necesitatea administrării acesteia, precum și fără a stabili motivul care a împiedicat

apelantul/pârât să o prezinte în cadrul examinării cauzei în prima instanță.

Deși, legislația procesual-civilă cert și imperativ prevede că instanța de apel nu

are dreptul să administreze probele, care au putut fi prezentate de participanții la

proces în prima instanță, cu excepția situației dacă partea a fost în imposibilitate să o

facă la examinarea cauzei în prima instanță.

Mai mult decât atât, contrar prevederilor art. 130 alin. (4) din Codul de

procedură civilă, ca rezultat al aprecierii probelor, instanța de apel nu a motivat

concluzia sa privind preferința unei probe față de alta, și anume, instanța de apel nu

și-a argumentat concluziile privind admiterea în calitate de probă a Devizului de

cheltuieli anexat la materialele dosarului în instanța de apel, față de Raportul de

expertiză judiciară nr. 155 din 16 mai 2016, întocmit în cadrul procesului civil dintre

aceleași părți, la cererea de chemare în judecată a Iuliei Ceainac împotriva lui Ruslan

Munteanu cu privire la apărarea dreptului la vecinătate, înlăturarea obstacolelor,

demolarea construcțiilor și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că prezenta cauză civilă a fost soluționată de

către instanța de apel cu încălcarea prevederilor normelor de drept procedural, în

special celor prevăzute la art. 26 din Codul de procedură civilă - contradictorialitatea

și egalitatea părților în drepturile procedurale, or, prin acceptarea la faza examinării

cauzei în ordine de apel a Devizului de cheltuieli în calitate de probă nouă prezentată

de către reprezentantul apelantului Ruslan Munteanu, avocatul Anatolie Jereghi, fără

a verifica necesitatea admiterii acesteia, precum și motivul imposibilității de către

ultima de a o prezenta în prima instanță, a lipsit reclamanta/recurentă Iuliei Ceainac

de dreptul de a-și formula, argumenta și dovedi propria poziție în procesul dat de

judecată în raport cu înscrisul enunțat.

În acest sens, Colegiul consideră că instanța de apel la examinarea prezentei

cauze a încălcat în mod inadmisibil dreptul reclamantei/recurentei Iuliei Ceainac la

un proces echitabil prevăzut de art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului, în special principiul egalității armelor în proces.

Din jurisprudența CtEDO se reține că în cauzele cu caracter civil se degajă

anumite principii legate de noțiunea de proces echitabil prevăzut de art. 6 § 1 din

Convenția Europeană a Drepturilor Omului, printre care și respectarea principiului

egalității armelor, în sensul unui echilibru just între părți.

7

Menținerea unui echilibru just între părți în litigiile, opunând interese private,

presupune că egalitatea armelor implică obligația de a oferi fiecărei părți o

posibilitate rezonabilă de a-și prezenta cauza, inclusiv probele, în condiții care să nu

o plaseze într-o situație net dezavantajată în raport cu adversarul său (cauza Dombo

Beheer B.V. c. Olandei, hotărârea din 27 octombrie 1993).

În temeiul celor precitate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție apreciază drept arbitrară decizia

instanței de apel, deoarece aceasta nu a luat în considerare toate circumstanțele sus-

menționate, pronunțând în acest sens o soluție neîntemeiată.

În concluzie, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție conchide asupra necesității admiterii recursului declarat

avocatul Lilian Osoian în interesele Iuliei Ceainac, casării decizia instanței de apel și

trimiterii cauzei spre rejudecare în instanța apel, în alt complet de judecată.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate, să

verifice circumstanțele importante, probele administrate și reexaminând cauza să

emită o hotărâre legală și întemeiată, respectând dreptul garantat al participanților la

proces la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de avocatul Lilian Osoian în interesele Iuliei

Ceainac.

Se casează decizia din 1 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Iulia Ceainac împotriva

lui Ruslan Munteanu cu privire la repararea prejudiciului material și compensarea

cheltuielilor de judecată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța apel, la

Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

8