2ra-166/19 — inlaturarea obstacolelor

Dosarul nr.2ra-166/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (M.Murguleț)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A.Bostan, A.Pahopol, V.Negru)

Î N C H E I E R E

23 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea admisibilității recursului declarat de Munteanu Vasile,

reprezentat de avocatul Tarlapan Artur,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Stratu Pavel și Stratu

Rodica împotriva lui Munteanu Vasile și Munteanu Lilia cu privire la înlăturarea

obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate asupra bunului imobil, repararea

prejudiciului material și moral cauzat, încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care a

fost respins apelul declarat de Munteanu Vasile, reprezentat de avocatul Tarlapan

Artur și a fost menținută hotărârea din 29 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani,

c o n s t a t ă:

La data de 22 august 2017, avocatul Tocari Sofiana, în interesele lui Stratu Pavel

și Stratu Rodica a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Munteanu Vasile

și Munteanu Lilia solicitînd înlăturarea obstacolelor în utilizarea conform destinației a

apartamentului nr.XXXXX; obligarea de ridicare a bunurilor amplasate în

apartamentul vizat; încasarea prejudiciului material în mărime de 2 000 lei, a

prejudiciului moral în mărime de 25 000 lei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii s-a indicat că, Stratu Pavel și Stratu Rodica sunt

coproprietari ai apartamentului nr. XXXXX, iar Munteanu Vasile și Munteanu Lilia,

în absența lor au instalat o ușă, îngrădindu-le astfel accesul la apartament.

A declarat că la data de 06 aprilie 2017, reclamanți au expediat în adresa pârâților

o notificare prin care au solicitat înlăturarea obstaculelor în utilizarea proprietății

private, la care nu au primit răspuns.

A menționat că reclamanților prin acțiunile pârâților Munteanu Vasile și

Munteanu Lilia, le-a fost încălcat grav dreptul la proprietate, privându-i de dreptul de

a folosi după destinație spațiul locativ.

A relatat că au suportat cheltuieli de transport deplasîndu-se din Italia în

R.Moldova, pentru a efectua reparație în apartament, însă din vina pârâților, care nu

1

le-au permis accesul în apartament, aceștia nu au avut posibilitatea de a efectua

lucrările de reparație.

Prin urmare, a considerat că cheltuielile suportate, urmează a fi recuperate din

contul pârâților, totodată le-a fost cauzat și un prejudiciu moral estimat în sumă de 25

000 de lei.

Prin hotărârea din 29 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-a

admis partial acțiunea și s-a dispus: obligarea lui Munteanu Vasile și Munteanu Lilia

să înlăture obstacolele în exercitarea dreptului de proprietate deținut de Stratu Pavel și

Stratu Raisa, cu oferirea accesului liber și necondiționat în apartamentul situat în

XXXXX, nr. cadastral XXXX; evacuarea bunurilor deținute de Munteanu Vasile si

Munteanu Lilia în apartamentul situat în XXXXX, nr. cadastral XXXXX; încasarea,

în mod solidar de la Munteanu Vasile și Munteanu Lilia în beneficiul lui Stratu Pavel

și Stratu Raisa, cheltuielile de judecată formate din taxa de stat în sumă de 200 lei. În

rest, acțiunea în partea pretențiilor privind repararea prejudiciului material și moral s-a

respins ca neîntemeiată.

Prin decizia din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de Munteanu Vasile, reprezentat de avocatul Tarlapan Artur și a fost

menținută hotărârea din 29 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

La adoptarea soluției instanța de apel a invocat că intimații Stratu Pavel și Stratu

Raisa, la moment dețin dreptul de proprietate asupra încăperilor în litigiu, care

reprezintă un drept inviolabil și garantat de stat.

În conformitate cu prevederile art.374 alin.(1), (2) Cod civil, proprietarul este în

drept să-și revendice bunurile aflate în posesiunea nelegitimă a altuia. Posesorul poate

refuza să predea bunul dacă el sau posesorul mijlocit pentru care posedă are dreptul

preferențial de posesiune în raport cu proprietarul.

Astfel, instanța de apel a invocat că în cadrul examinării cauzei nu au fost

administrate careva probe admisibile și pertinente care ar demonstra că apelantul

Munteanu Vasile ar deține un drept preferențial în raport cu dreptul de proprietate al

reclamanților asupra încăperilor vizate. În asemenea circumstanțe, orice încălcare a

dreptului de proprietate al intimaților de către apelanți, este inadmisibilă și la cererea

proprietarului, aceasta urmează să înceteze.

Instanța de apel a menționat că deținerea dreptului de proprietate în mod

neîngrădit, constă în dispunerea de atributele dreptului de proprietate în mod liber –

posesia, folosința și dispoziția. Astfel, în situația în care în bunul litigios, Munteanu

Vasile și Munteanu Lilia au depozitat careva bunuri, fără acordul proprietarilor, Stratu

Pavel și Stratu Raisa, s-a conchis că pretenția privind obligarea lui Munteanu Vasile și

Munteanu Lilia de a-și ridica bunurile stabilite în încăperile litigioase care fac parte

integrantă a apartamentului nr.XXXXX, conform extrasului cadastral, just a fost

admisă de prima instanță. Or, obstacol în exercitarea dreptului de proprietate

constituie nu doar îngrădirea accesului, ci și însuși ocuparea bunului cu lucruri fără

acordul proprietarului.

La 26 noiembrie 2018, Munteanu Vasile, reprezentat de avocatul Tarlapan Artur

a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea deciziei

2

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii inițiale.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel nu a constatat și elucidat

toate circumstanțele necesare pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate

eronat normele de drept material și procedural și nu a fost aplicată legea care trebuia

să fie aplicată.

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

La data de 27 septembrie 2018, decizia instanței de apel a fost publicată pe pagina

web „Portalul instanțelor naționale de judecată”. Cauza dată poate fi găsită pe

www.cac.instante.justice.md, în rubrica hotărâri.

Astfel, recursul declarat la 26 noiembrie 2018 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul declarat de Munteanu Vasile, reprezentat de avocatul Tarlapan

Artur este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Munteanu Vasile, reprezentat de

avocatul Tarlapan Artur, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2),

(3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

3

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Munteanu Vasile, reprezentat de avocatul Tarlapan

Artur, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Munteanu Vasile, reprezentat de

avocatul Tarlapan Artur.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

4