2ra-925/20 — Înlăturarea obstacolelor

Dosarul nr. 2ra–925/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani), (jud. O. Cojocaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu) Î N C H E I E R E 21 octombrie 2020 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului declarat de Tudor Munteanu, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Fulga Grabovski, Vera Arhip împotriva lui Tudor Munteanu, Nina Munteanu cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate, repararea prejudiciului moral și la acțiunea reconvențională depusă de Tudor Munteanu către Fulga Grabovski, Vera Arhip, intervenienți accesorii Primăria mun.

Chișinău și Vitalie Grabovski cu privire la obligarea restabilirii gardului și demolării construcțieii, împotriva deciziei din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de către Munteanu Tudor și menținută hotărârea din 25 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), con st ată: La 15 mai 2014, Grabovski Fulga a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Munteanu Tudor, Munteanu Nina cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate, repararea prejudiciului moral. În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că, din anul 2010, locuiește împreună cu familia în bunul imobil din str. XXXX, ce aparține cu drept de proprietate mamei sale Arhip Vera, dispunând de o procură de administrare a bunului, precum și de dreptul de a locui și poseda imobilul.

Pe peretele casei, pe fațada laterală la intrare în subsol, ce iese la hotar cu imobilul învecinat, pârâții au efectuat o construcție metalică de circa 200 kg. Această construcție a fost instalată fără acordul ei sau al proprietarului, fiind găurit peretele casei, iar greutatea construcției duce la fisurarea pereților. Ulterior, în proces a fost atrasă Arhip Vera, în calitate de coreclamant, iar pe 1 parcursul judecării cauzei, reclamantele și-au majorat pretențiile din acțiune, invocând că, pe acoperișul imobilului ce le aparține, pe care pârâții au instalat neautorizat o construcție, se află o instalație electrică (felinar și fir electric), montată la o dată necunoscută, care încalcă prevederile normative în domeniul securității energetice.

Acest fapt periclitează grav siguranța reclamantelor și a familiei acestora. La 08 iunie 2016, pârâtul a efectuat lucrări suplimentare la peretele casei lor, instalând un suport suplimentar, sub forma unor țevi de metal sudate, lipite de peretele casei, ce aparent au menirea să susțină suportul de metal înlăturarea căruia a fost solicitată. Drept consecință, construcția metalică ce se cere a fi înlăturată a devenit practic un gard cu înălțimea de circa trei metri. De asemenea, reclamantele au indicat că, pe parcursul judecării cauzei, pârâții au început să crească copaci pe acoperișul casei din str. XXXX, au instalat o poartă metalică mai înaltă decât suportul pentru vie al reclamantelor, demolarea căruia a fost solicitată prin acțiunea reconvențională, a instalat un gard metalic și un suport pentru înșirarea lenjeriei la o înălțime de peste 3 metri.

Aceste instalații fac imposibilă exploatarea normală a casei de locuit, care este supusă umezelii excesive. În final, reclamantele au solicitat obligarea pârâților să înlăture construcția de metal lipită de peretele anexei la casa de locuit din str. XXXX, instalația electrică (felinar și fir electric) lipită de acoperișul casei și plantele care cresc lipite de acoperișul casei (inclusiv deasupra acestuia), precum și repararea prejudiciului moral pentru deteriorarea imobilului prin încasarea echivalentului bănesc în sumă de 10 000 lei. La 24 octombrie 2014, Munteanu Tudor a depus acțiune reconvențională (concretizată ulterior) către Grabovski Fulga, Arhip Vera, intervenienți accesorii Grabovschi Vitalie și Primăria mun.

Chișinău cu privire la obligarea restabilirii integrității gardului. În motivarea acțiunii reconvenționale a invocat că, este proprietarul bunului imobil din str. XXXX, mun. Chișinău, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare din 27 iunie 2003. La 24 martie 2010, bunul imobil învecinat, din str. XXXX, mun. Chișinău, a fost înregistrat cu drept de proprietate după Arhip Vera. De fapt, în casă locuiește Grabovski Fulga cu familia, care nu respectă regulile de vecinătate, încălcând prevederile art. 377 din Codul civil. Astfel, Grabovski Fulga a demolat în mod ilegal gardul din curtea casei lui, cu intenția de a schimba hotarul terenului. Pârâta nu era în drept să demoleze gardul, în lipsa acordului lui și autorizației de desființare.

Cu atât mai mult că gardul a fost construit zeci de ani în urmă și a fost procurat împreună cu bunul imobil din str. XXXX. În locul gardului neautorizat, pârâta a construit un nou gard cu înălțimea de 2, 67 metri. Acest gard împiedică pătrunderea razelor solare în casa sa, iar pârâta nu era în drept să construiască acest gard în lipsa certificatului de urbanism și 2 autorizației de construire. În fața instanței Munteanu Tudor a solicitat obligarea pârâtei Grabovschi Fulga să demoleze gardul construit neautorizat și să restabilească integritatea gardului din curtea bunului imobil din str. XXXX, mun. Chișinău conform planului cadastral, precum și obligarea pârâtei Arhip Vera să demoleze construcția neautorizată nr. 03 din str. XXXX, mun.

Chișinău cu suprafața de 7,1 m2. Prin hotărârea din 25 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) acțiunea reconvențională a fost respinsă ca neîntemeiată, iar acțiunea inițială a fost admisă parțial. Au fost obligați Munteanu Tudor și Munteanu Nina să înlăture construcția de metal lipită de peretele anexei la casa de locuit din str. XXXX, construcția electrică (felinar + fir electric) și plantele care cresc pe acoperișul casei din str. XXXX. În rest, pretențiile din acțiunea inițială au fost respinse. A fost încasată în mod solidar de la Munteanu Tudor și Munteanu Nina în beneficiul reclamantelor Arhip Vera și Grabovski Fulga taxa de stat în mărime de 300 lei. Prin decizia din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de către Munteanu Tudor și menținută hotărârea din 25 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani).

Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au reținut în hotărârile sale că, între părți există o dispută cu privire la dreptul de proprietate asupra terenului, pe care este amplasată construcția accesorie nr. 03, anexă la casa de locuit din str. XXXX, mun. Chișinău, cât și instalarea unor construcții pe peretele respectivei construcții accesorii și creșterea unor plantații alipite de perete, fiind invocat faptul că construcția se extinde parțial pe terenul învecinat. Astfel, prin decizia nr. 763/2003 din 03 februarie 2003 privind formarea bunului imobil, s-a hotărât divizarea lotului în două părți: lotul nr. 1 cu suprafața de 0,036 ha, str. XXXX și lotul nr. 2 cu suprafața de 0,021 ha, str. XXXX.

Ulterior divizării și formării bunurilor imobile, au fost perfectate planurile cadastrale, din care rezultă că construcția nr. 03 se extinde parțial în afara hotarului juridic. În această ordine de idei, la 13 septembrie 2013, Arhip Vera s-a adresat în instanță cu cerere de chemare în judecată, solicitând înlăturarea neregulilor comise de ÎS „Cadastru” în procesul de elaborare (actualizare) a planului cadastral din 20 noiembrie 2012 și obligarea actualizării planului cadastral cu stabilirea hotarelor fixe, iar prin hotărârea din 14 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Râșcani), a fost constatată ilegalitatea acțiunilor ÎS „Cadastru” în cadrul procedurii de elaborare a planului cadastral (geometric) al imobilului.

A fost obligată ÎS „Cadastru” și Primăria mun. Chișinău să presteze pentru Vera Arhip și Fulga Grabovski serviciul de întocmire a actului de stabilire a hotarelor de teren asupra lotului amplasat în mun. Chișinău, str. XXXX. La materialele cauzei nu au fost anexate acte care să confirme faptul că hotarele 3 dintre terenuri au fost stabilite, iar planurile cadastrale au fost actualizate. În astfel de împrejurări, au fost respinse afirmațiile lui Munteanu Tudor, precum că anexa nr. 03 se extinde parțial pe teritoriul său, iar pretenția cu privire la demolarea anexei nu poate fi admisă. Or, reieșind din circumstanțele speței, se prezumă că această construcție a fost edificată exclusiv pe terenul proprietarului.

În aceeași ordine de idei instanțele au reținut că, nu poate constitui temei pentru demolarea anexei nici faptul edificării acesteia în lipsa actelor permisive, deoarece acest fapt nu aduce atingere dreptului de proprietate a lui Munteanu Tudor și nici nu încalcă dreptul de vecinătate, nefiind stabilită existența unei atentări inadmisibile asupra proprietății acestuia. Iar, în consecință, Munteanu Tudor urmează să înceteze tulburarea posesiei, folosinței și să înlăture obstacolele ce le creează reclamantelor acțiunii inițiale în exploatarea anexei nr. 03, prin înlăturarea construcției de metal lipită de peretele anexei, construcției electrice de pe acoperișul anexei și a plantelor care cresc deasupra acoperișului anexei.

Prin încheierea din 23 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Munteanu Tudor împotriva deciziei din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău. La 16 martie 2020, (prin oficiul poștal), Munteanu Tudor a declarat recurs împotriva deciziei din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanță. În motivarea recursului a indicat că la judecarea cauzei în prima instanță a participat un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei, nu a fost citat legal la ședință în prima instanță. Totodată, la emiterea deciziei instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

La 01 iunie 2020, Munteanu Tudor a declarat recurs împotriva încheierii din 23 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia, a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanță. Prin decizia din 29 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție a fost respins recursul declarat de către Munteanu Tudor împotriva încheierii din 23 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău. În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 03 decembrie 2019 și comunicată participanților la proces la 15 ianuarie 2020 (f. d. 83, vol. V), iar recursul a fost declarat la 18 martie 2020. Date despre recepționarea recursului la materialele dosarului lipsesc, astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în termen. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu 4 materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Munteanu Tudor, inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Munteanu Tudor, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă 5 indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de către Munteanu Tudor. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Munteanu Tudor. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 6