2r-325/20 — înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate si repararea prejudiciului moral, - obligarea restabilirii gardului si demolării constructiei

Dosarul nr. 2r-325/20

Prima instanță: Jud. Chișinău, sediul Buiucani (jud. O. Cojocaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, Gr. Dașchevici, V. Clima)

D E C I Z I E

29 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de către Tudor Munteanu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Fulga

Grabovski și Vera Arhip împotriva lui Tudor Munteanu și Ninei Munteanu cu privire

la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate și repararea

prejudiciului moral.

și cererea reconvențională depusă de către Tudor Munteanu împotriva Fulgăi

Grabovski, Verei Arhip, intervenienți accesorii Primăria municipiului Chișinău și

Vitalie Grabovski cu privire la obligarea restabilirii gardului și demolării construcției,

împotriva încheierii din 23 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Tudor Munteanu,

c o n s t a t ă :

La 15 mai 2014, Fulga Grabovski, și Vera Arhip au depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Tudor Munteanu și Ninei Munteanu cu privire la înlăturarea

obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate și repararea prejudiciului moral.

La data de 24 octombrie 2014 Tudor Munteanu a depus cerere reconvențională

împotriva Fulgăi Grabovski, Verei Arhip, intervenienți accesorii Primăria

municipiului Chișinău și Vitalie Grabovski cu privire la obligarea restabilirii gardului

și demolării construcției.

Prin hotărârea din 25 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani a

fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea reconvențională depusă de către Tudor

Munteanu și a fost admisă parțial acțiunea inițială. Au fost obligați Tudor Munteanu

și Nina Munteanu să înlăture construcția de metal lipită de peretele anexei la casa de

locuit din xxxxx, construcția electrică (felinar+fir electric) și plantele care cresc pe

acoperișul casei din str. xxxxx. În rest, pretențiile din acțiunea inițială au fost

respinse. S-a încasat în mod solidar de la Tudor Munteanu și Nina Munteanu în

beneficiul Verei Arhip și Fulgăi Grabovski taxa de stat în mărime de 300 de lei.

1

La 18 februarie 2019 Tudor Munteanu a declarat apel împotriva hotărârii din 25

ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Prin decizia din 3 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

cererea de apel declarată de Tudor Munteanu și s-a menținut hotărârea din 25 ianuarie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

La data de 12 februarie 2020 Tudor Munteanu a declarat cerere de revizuire

împotriva deciziei instanței de apel din 3 decembrie 2019.

Prin încheierea din 23 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă ca

inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Tudor Munteanu.

La 1 iunie 2020, Tudor Munteanu a declarat recurs împotriva încheierii din 23

martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând repunerea în termen a recursului și

admiterea acestuia, casarea încheierii instanței de apel cu remiterea cauzei la

rejudecare.

În motivarea recursului a invocat că consideră neîntemeiată încheierea instanței

de apel și pasibilă de a fi casată.

A menționat că după emiterea deciziei instanței de apel din 3 decembrie 2019 au

devenit cunoscute unele circumstanțe esențiale și fapte ale cauzei, care nu au fost și

nu au putut fi cunoscute participanților la proces, și anume faptul că pe pagina web a

instanțelor de judecată după numele participantului la proces sau după numărul

dosarului 14-2-4526-15052014 ultima ședința este indicată 5 noiembrie 2018, ora

09.30min., iar la sala de ședință este Buiucani 401, judecător Tudor Stambol.

Drept urmare, a concluzionat că pentru data de 25 ianuarie 2019 nu a fost legal

citat și nici nu putea fi legal citat, deoarece după numirea judecătorului Olga

Cojocaru la Curtea de Apel Chișinău, dosarul a fost repartizat judecătorului Tudor

Stambol.

A remarcat că cele indicate mai sus se confirmă prin actul privind constatarea

faptelor nr. 059a-32/19 din 5 decembrie 2019 întocmit de executorul judecătoresc

Evelina Marianciuc.

A opinat că descoperirea acestui fapt servește temei pentru revizuirea deciziei

instanței de apel din 3 decembrie 2019 și a hotărârii instanței de fond din 25 ianuarie

2019 conform prevederilor art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă.

A relatat că, instanța de apel a respins cererea de revizuire în mod ascuns, fără

înștiințarea sa.

A susținut că la sigur încheierea instanței de apel a fost emisă cu o dată

anterioară, deoarece copia încheierii a fost expediată abia la data de 19 mai 2020,

astfel fiind violat dreptul său la un proces echitabil.

În drept, și-a întemeiat cererea de recurs în baza dispozițiilor art. 423, 425, 426

Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele dosarului rezultă că copia încheierii recurate a fost expediată în

adresa părților la 19 mai 2020, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f.d.103, Vol.

V), însă careva date ce ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la actele

cauzei lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 1 iunie 2020 în termenul legal.

2

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile invocate în recurs Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de

apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după

ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

După cum rezultă din materialele dosarului, la 12 februarie 2020 Tudor Munteanu

a declarat cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de apel din 3 decembrie

2019, care prin încheierea din 23 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

inadmisibilă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că Curtea de Apel Chișinău corect a constatat inadmisibilitatea

acesteia, or temeiurile declarării revizuirii împotriva hotărârilor judecătorești

irevocabile de către legiuitor sunt specificate exhaustiv în art. 449 Cod de procedură

civilă.

Așadar, actele cauzei cert denotă că revizuentul a depus cererea de revizuire în

conformitate cu prevederile art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, invocând că i-au

devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și

nu au putut fi cunoscute anterior adoptării deciziei a cărei revizuire solicită, și anume

nu a fost citat legal pentru data de 25 ianuarie 2019, or, pe pagina web a instanțelor

de judecată după numele participantului la proces sau după numărul dosarului 14-2-

4526-15052014 ultima ședința este indicată 5 noiembrie 2018, ora 09.30 min., iar la

sala de ședință este Buiucani 401, judecător Tudor Stambol.

Pentru a invoca acest temei de drept, Colegiul menționează că circumstanțele sau

faptele date trebuie să existente până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate

prin prezentarea unor probe concludente și pertinente, să aibă importanță esențială

pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra

concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea

judecătorească devine irevocabilă.

Totodată, Colegiul judiciar menționează că circumstanțele nou-descoperite pot fi

definite ca totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția,

modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță

esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă

asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute revizuentului

anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii, care să fie descoperite

după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă și dacă revizuentul dovedește

că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării sau judecării anterioare a cauzei.

Prin urmare, pentru a redeschide procesul pe temeiul prevăzut de art. 449 lit. b)

Cod de procedură civilă este important ca revizuentul să probeze că nu a știut anterior

pronunțării hotărârii, a cărei revizuire se cere, despre aceste circumstanțe sau fapte și

3

că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de

revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru

a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei. Or,

lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut la art. 449

lit. b) Cod de procedură civilă, decade sau lipsește revizuentul de posibilitatea

invocării unui atare temei.

Argumentele invocate de către revizuent/recurent nu și-au găsit confirmare,

deoarece conform recipisei anexată la materialele cauzei se atestă că Tudor Munteanu

a fost înștiințat contra semnătură despre următoarea ședință a instanței de judecată

care urmă să se petreacă la data de 25 ianuarie 2019 (f.d.228, Vol. IV)

Prin urmare, instanța de recurs consideră că cele invocate de revizuentul/

recurent, în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de

art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă.

În consecință, argumentele invocate de revizuent nu cad sub incidența

prevederilor art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, și ca rezultat indică la

caracterul declarativ al cererii de revizuire, fiind lipsită de esență, care evidențiază

simplul fapt al dezacordului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa

temeiurilor legale de declarare a revizuirii.

Mai mult, se impune a nota că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de

reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate

poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că

soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea,

legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, iar competența instanțelor

ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și

omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din

aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității

raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci când instanțele judecătorești

dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în

discuție (cazul Brumărescu contra României).

Principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești cere că nici o parte să

nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu

scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența

instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile

judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea

nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu

privire la aceiași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest

principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe

esențiale și convingătoare (cazul Roșca contra Moldovei).

Reieșind din cele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de

apel este întemeiată și legală, iar argumentele indicate de recurent sunt neîntemeiate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea Curții de Apel

Chișinău.

4

În conformitate cu art. 427 lit. a), 428 Cod de procedură civilă, Colegiul civil

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de către Tudor Munteanu.

Se menține încheierea din 23 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Fulga Grabovski și Vera Arhip

împotriva lui Tudor Munteanu și Ninei Munteanu cu privire la înlăturarea

obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate și repararea prejudiciului moral, și

cererea reconvențională depusă de către Tudor Munteanu împotriva Fulgăi

Grabovski, Verei Arhip, intervenienți accesorii Primăria municipiului Chișinău și

Vitalie Grabovski cu privire la obligarea restabilirii gardului și demolării construcției.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

5